EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE

Efectele televiziunii asupra mintii umane

¹

Vizionarea T.V nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de informare. Ne asezam zilnic cateva ceasuri in fata televizorului, ne relaxam, aflam ce se mai intampla in lume si dupa aceea ne continuam activitatea. Prin caracteristicile si intensitatea experientei prin periodicitatea cu care intervine inca din primii ani ai vietii , privitul la televizor influenteaza in mod definitoriu viata omului contemporan. Oamenii ajung sa gandeasca , sa se comporte , sa se imbrace dupa cum le sugereaza televiziunea. O mare parte din modul de a fi al acestui om, din ideile , aspiratiile si sentimentele lui se datoreaza miilor de ore petrecute in fata celei pe care Martin Eslin o numeste "masina visarii".

Aceasta uriasa influenta pe care o are televiziunea in viata omului modern explica volumul semnificativ de informatii pe care acest proiect il aduce inaintea dumneavoastra.

Televiziunea si mass-media reconstruiesc in general realitatea, configureaza un nou mediu de existenta si de constiinta pentru omul zilelor noastre, un mod de a fi. Ca principalele mijloace ale promovarii nihilismului si culturii divertismentului, ele influenteaza in mod decisiv orizontul religios al omului contemporan. Cu siguranta, 242b19c fara televizor si publicitate lumea nu ar fi aratat asa cum o vedem astazi. In mod cert nu s-ar fi intamplat atat de mult in directia degradarii valorilor traditionale, a relatiilor personale si comunitare, a vietii de familie,a moralei sociale si individuale.

Renuntarea la televizor nu este un lucru usor de realizat, caci imaginea video si cea publicitara au instalat o adevarata dictatura in spatiul public si privat al societatii moderne. Au ajuns sa-l impresoare pe omul modern din toate partile.

Efectele negative ale T.V

L.D (incapacitati de invatare)

LD este un sindrom de care sufera tot mai multi copii in tarile puternic dezvoltate. Tabloul simtomatologic al acestei afectiuni cuprinde:deficiente privind ascultarea sau urmarirea unei simple prezentari, memoria de scurta durata, citirea, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginatia creativa sau invatarea in general.

Scolile americane sunt invadate de elevi care nu pot sa asculte sau sa urmareasca o prezentare simpla care au probleme cu memoria, care nu pot urmari o succesiune de date, nu pot citi nimic din ceea ce ei considera plictisitor, care sunt incapabili sa rezolve o problema elementara. Majoritatea acestor copii prezinta dificultati in ascultarea cu atentie a unui mesaj, precum si tulburari de limbaj. Chiar si elevii cei mai normali ajung sa intampine mari dificultati in concentrarea mintii pe o sarcina de invatare pe o durata mai lunga de timp.

Cercetarile au aratat ca, daca o persoana obisnuita, in urma cu 25 de ani , distingea aproximativ 300 000 de sunete, acum poate distinge doar 180 000, cu toate ca, din punct de vedere fiziologic, sistemul auditiv al copiilor de astazi nu difera de cel al tinerilor de acum 25 de ani. Atrofierea, asadar nu este o organelor aparatului auditiv, ci este cauzata de scaderea continua a sensibilitati creierului. O explicatie a acestui fenomen este gasita de cercetatori in faptul ca una dintre principalele ocupatii din viata copiilor -televizionarea - presupune o experienta mai mult vizuala decat auditiva, lucru care face ca ariile corticale ce raspund de auz sa nu se mai dezvolte normal.

Eroticul

In ultimele decenii, in programele televiziunilor din America sau din lumea occidentului in general s-a putut constata o crestere continua a ponderii materialelor cu continut erotic. Cercetarile statistice publicate de fundatia Kaiser , in anul 2002, studii care au avut in vedere cateva mii de programe de televiziune , apartinand tuturor genurilor , arata ca 64 % din programele de televiziune ale unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4,4 scene pe ora) in 61% apar discutii despre sexualitate (3,8 scene pe ora). Dintre genuri , se arata ca telenovelele conduc detasat cu 96 % avand in medie 5,1 scene pe ora.

McLuhan raspunde afirmativ, sugerand ca televiziunea contribuie semnificativ la o hipertrofiere a sensibilitati sexuale, a rolului sexualitati in viata indivizilor. "Generatia tanara, afirma cunoscutul savant , este orientata in intregime catre o intoarcere la primitiv ", lucru care se reflecta in costumatie, muzica, parul lung si comportamentul ei socio-sexual. Adolescentul nostru devine deja parte a unui clan din jungla. Pe masura ce tinerii patrund in aceasta lume de clan, toate simturile lor fiind extinse electric, asistam si la o amplificare similara a sensibilitati lor sexuale. Goliciunea si sexualitatea neingradite se intind rapid in era electrica ( a comunicarii pe calea undelor electro-magnetice ), deoarece televizorul, care isi tatueaza mesajul direct pe pielea noastra, face din haine un lucru invechit, o bariera, si este normal ca noua importanta a simtului tactil sa-i determine pe tineri sa atinga mereu intre ei -dupa cum sugereaza si textul de pe insigna vanduta in magazinele de obiecte psihedelice : daca misca, intinde mana si mangaie. Toate aceste statistici arata efectul negativ ce se propaga tot mai mult in mintile oamenilor.

Violenta

Intre 5 % si 15 % din violenta reala este cauzata de efectele pe termen scurt ale violentei de pe micul ecran. Pe termen lung - de la 12 la 15 ani - studiile indica o dublare a actelor de violenta, ca urmare a maturizarii unei generatii in contact cu mediul violent al lumi T.V.

Alaturi de mesajul erotic, violenta ocupa unul dintre primele locuri, ca pondere, pe canalele T.V. din intreaga lume. Desi in ultimii 50 de ani fenomenul violentei de pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice critici si sanctiuni, televiziunea continua sa transmita din ce in ce mai multa violenta, iar telespectatorii din toata lumea mai ales tinerii, ca hipnotizati, cauta cu aviditate aceste programe.

Faptul ca violenta din media constituie una dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reala dovedita in peste 1000 de studii si articole.

Cercetarile intreprinse de Centerwall (autor de referinta in cercetarile ce vizeaza efectele pe termen lung ale violentei T.V.) demonstreaza ca expunerea pe termen lung la televiziune este un factor care cauzeaza aproape jumatate din omucideri in SUA ; astfel , circa 10 000 de omoruri ar putea fi prevenite anual daca televiziunea ar transmite emisiuni cu mai putina violenta. Examinand rata omorurilor si a furturilor faptuite de albi in America, Canada, si Africa de Sud, Centerwall a descoperit ca, dupa aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii in America si in Canada, se poate constata dublarea ratei omuciderilor si s furturilor. De asemenea frecventa la scoala a scazut drastic, rata elevilor care nu mergeau la scoala s-a simtit mai ales in randul albilor.

Nihilismul

Nihilismul, trasatura caracteristica a programelor T.V si, de altfel, a culturii moderne, este spiritul in care se edifica sinele si identitatea "omului nou". Unul dintre principalii virusi de care se contamineaza mintea micilor telespectatori este relativizarea adevarului. O boala ciudata, de neinteles pentru cei din vechile generatii, este manifestarea la tinerii de astazi a indiferentei fata de adevar in general. Lectia pe care o primesc copiii de la televizor poate fi sintetizata in sentinta prin care Nietzsche surprinde esenta nihilismului:Nu mai exista adevar absolut, nu mai este stare absoluta a lucrurilor.

Ii vedem pe tinerii de astazi ca nu se mai intereseaza d nimic; nu mai au putere sa lupte pentru ideal sau credinta, deoarece nu-i mai motiveaza decat interesul material si placerea. De fapt, acestia sunt si vectorii care trebuie ( in versiunea consumatorismului ) sa-l mobilizeze pe omul societatii de consum. Prin televiziune si, in special , prin publicitate, copiilor le sunt conditionate dorintele si nevoile, obiceiul de a cumpara sau constiinta de a fi prin a avea. Vizionarea T.V ii introduce pe copii in atmosfera mercificarii, a transformarilor tuturor valorilor si idealurilor in marfa. Pe toate se pune pret, toate sunt echivalente in bani. Banul este personajul principal de pe micul ecran , criteriu al puterii si eficientei, mijloc al dobandiri placerii si confortului.

Realismul nihilist , exprimat implicit si explicit in programele de televiziune, adauga si alte cateva trasaturi orizontului de valori si de gandire al omului crescut la scoala televiziunii. El este cel care defineste aceea mentalitate scientista sau pozitivista , in care omul isi fundamenteaza sistemul de

A

Memoria & Imaginatia

O alta problema semnalata in comportamentul copiilor crescuti in fata televizorului este reamintirea intelesului cuvintelor pe care abia le-au citi sau auzit. Inainte ca profesorul sau altcineva sa ajunga sa termine fraza, ei au si uitat indicatiile de la inceput. Acest proces este legat, pe de o parte , de incapacitatea de a intelege cu rapiditate textul citit sau mesajul ascultat si, pe de alta parte , de slaba activare a strategiilor de memorare.

Si imaginatia joaca un rol important in gandirea omului, ea fiind, de fapt, un instrument necesar pentru configurarea universului de intelesuri, pentru adancirea reflectiei personale. In ceea ce priveste efectele vizionarii T.V, Maria Winn aduce, in cartea sa, marturia mai multor educatoare si invatatoare, care aveau peste 25 de ani de practica in scolile americane. Toate sustineau ca ultimele generatii, cele crescute cu televizorul , se poate observa cu usurinta o scadere semnificativa a capacitatii de a imagina jocuri, de a juca , in general , o diminuare a potentialului creativ si imaginativ. Se constata ca acei copii care asculta o poveste sau citesc au capacitatea de a continua si chiar recrea imaginativ povestile auzite sau lecturate.

Ipoteza generala

Ipoteza specifica 1

Exista diferente semnificative privind frecventa tulburarilor de atentie intre elevii cu tulburari in comunicare si elevii cu tulburari in invatare

Ipoteza specifica 2

Exista diferente semnificative privind frecventa tulburarilor de limbaj severe la elevii ce folosesc calculatorul si televizorul mai mult de doua ore .

Ipoteza specifica 3

Exista diferente semnificative privind frecventa tulburarilor de invatare la elevii cu esec scolar comparativ cu elevii fara esec scolar si acestea sunt mai severe la elevii cu esec scolar.

Ipoteza specifica 4

Exista diferente semnificative privind frecventa tulburarilor de limbaj la elevii aflati in diferite nivele de scolarizare.

Definirea conceptelor cuprinse in ipoteze:

Varsta cronologica - timpul scurs de la nastere pana in momentul determinarii.

Deficienta - este considerata orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice, fiziologice sau anatomice.

Coeficient de inteligenta - raportul dintre varsta mintala a unui individ (determinata prin numarul probelor reusite la nivelul de varsta) si varsta sa cronologica. El ne indica locul in care se situeaza o persoana, atunci cand este comparat cu alte persoane de aceeasi varsta, in privinta inteligentei.

Esec scolar - situatia de repetentie ce apare doar in cazul celor trei scoli obisnuite, incluzive.

V. 4. Designul cercetarii

lotul experimental este alcatuit din elevi ai claselor IX -, cu varste cuprinse intre 14 - 17 ani, care prezinta, o parte o tulburare moderata de atentie, alta parte tulburare de atentie usoara, si care au diverse tulburari de limbaj , comunicare si invatare.

Ø    lotul de control este alcatuit din elevi clasele - X cu varsta cuprinsa intre 15 - 17 ani, care prezinta tulburari usoare de atentie usoare si deficiente moderate in invatare si comunicare, toti avand diferite tulburari de limbaj si o parte dintre acesti elevi fiind in situatia de esec scolar.

Criteriile de selectie pentru cele doua loturi au fost nivelul de inteligenta stabilit la gradul de tulburare a atentiei usoara si moderata, precum si prezenta tulburarilor de limbaj de comunicare pentru care s-a apelat la evaluarile elevilor de sprijin din scoala.

Ulterior, selectia s-a realizat pe baza rezultatelor obtinute la rezultatele chestionarului de stabilire a tulburarilor in atentie .

Chestionar

1) Indiferent de subiect la ore te plictisesti repede

a.)da.

b.)nu

c.)te foiesti excesiv de mult pe scaun,

d.)adesea dai din maini sau din picioare;

2) La ore:

a.) ai dificultati in a ramane asezat pe scaun

b.) daca ti se cere sa stai pe scaun esti nelinistit

c.) nu sunt atent

3)Esti distras de la ore :

a) cu usurinta de stimuli externi

b.) datorita luminii

c)nimic nu-mi poate distrage atentia

4)Cand te joci:

a)ai dificultati in a astepta randul la joc:

b) asteapti randul

c) este dificil sa te joci

5)Cand sunt intrebat:

a) dau raspunsul inainte ca intrebarea sa fie complet formulata

b)astept ca intrebarea sa fie complet formulata

c)nu raspund la nici o intrebare

6)Cand primesc instructiuni:

a)am dificultati in a urma instructiunile

b)urmez instructiunile date

c)tin cont doar pe jumatate de ele

7)Cand imi fac temele:

a)imi este greu sa imi mentin atentia concentrata

b)trec de la o activitate la alta fara a o termina pe niciuna

c)ma concentrez foarte bine la teme

8)Cand sunt intr-o conversatie :

a)vorbesc excesiv de mult

b)ii intrerup pe ceilalti

c) nu ascult ce mi se spune

9)La scoala:

a)pierd lucruri necesare activitatilor scolare si extra scolare

b)sunt iritabil, manifest toleranta scazuta la frustrare

c)sunt tot timpul un elev model

10)In timpul liber:

a)am tendinta de a avea un anturaj negativ

b)mint adesea

c)sunt sincer mereu

11)Cand am de rezolvat vreo problema:

a)sunt agresiv,folosesc un limbaj violent sau obscen,injur

b)absentez de la Scoala nemotivat

c)gandesc intotdeauna inainte

12)Cand stau prea mult in casa:

a)sunt retras ,timid,inhibit:

b)sunt emotiv,sensibil,anxios

c)ma obisnuiesc repede cu mediul in care ma aflu

13)Cand lipsesc mult de la scoala:

a)folosesc ticuri verbale ,cuvinte de umplutura care nu spun nimic

b)ma adaptez ca si cand nu asi fi lipsit niciodata

c)dificultati la citit si interes slab pentru lectura

14)Cand privesc prea mult la calculator sau televizor:

a)adorm greu si tarziu

b)am un somn agitat

c)am cosmaruri

d)manifest frica de intuneric,de a sta singur,de accidente,monstrii

15)Cand sunt neajutorat:

a)fug de efortul individual;

b)renunt usor in fata obstacolelor;

c)sunt plictisit ,apatic;

16. Ma uit la televizor in fiecare zi

a.) tot timpul

b.) doar cinci ore

c.) doua ore

INTERPRETARE CHESTIONAR

Este o problema vorbitul excesiv fara sa transmita nimic,absentatul nemotivat de la scoala,nu au un obiectiv clar in activitatile lor,nu stiu sa asculte,nu stiu sa isi organizeze un program lejer,sunt lipsiti de interes fata de propriile activitati.

Sunt oameni care nu pot sa isi mentina atentia la un lucru anume din pricina pozitiei corpului,datorita unor stimuli externi,nu tin cont de instructiunile primite.In astfel de situatii gasim adesea si persoane cu deficiente la invatatura si dificultati i

n comportament.

Aceste persoane sunt uneori sensibile,emotive,anxioase ceea ce le face sa devina si foarte plictisitoare,sunt lipsite de vointa ,fugind mereu de efortul individual cu lipsa de interes pentru orice activitati.

Needucarea atentiei implica si probleme de morala,persoanele nu devin fayr-play,manifesta un limbaj agresiv,sunt usor speriati de intuneric,au tendinta de a avea un anturaj negativ,sunt tentati sa minta si sa manifeste un caracter vulgar.

Acest defect poate produce ticuri verbale sau manifestari fizice obscene,gesticulatii a mainilor si picioarelor,distragerea atentiei celor din jur,prvoaca manifestari de toleranta scazuta la frustrare.

Stimuli care pot provoca si amplifica agitatie greu de controlat si neliniste sunt si lumina si caldura .Datorita luminii foarte tari si a caldurii oamenii si mai ales elevii isi pierd pofta de a invata,de munca,de asemenea manifesta si interes scazut,chiar minim pentru ce se dezbate in jurul lor,chiar daca acest lucru depinde de ei.

CUM PUTEM EVITA ACESTE NEPLACERI

Inca de la inceputul vietii copii trebuie educati astfel incat sa fie constienti de lucrurile bune,sa stie sa faca deosebirea intre bine si rau,sa stie sa isi aleaga prietenii,dupa cum am observat mai sus anturajul este una dintre cele mai mari atractii pentru tineri dar in acelasi timp si un mod de a se indeparta de familie si un mod decent de viata

De asemenea inca de mici,copii trebuie invatati cum sa se joace cu alti copii,cum sa vorbeasca cu copii,ce inseamna respectul pentru oamenii mai mari si mai ales respectul de sine. In timpul de joaca de exemplu este foarte usor sa faci diferenta dintre un copil educat si unul mai putin educat doar prin faptul ca cel educat stie sa astepte randul la joc in timp ce celalalt va fi mereu in contradictie cu ceilalti copii,crezand ca doar el are drept la joc oricand voieste nu si altcineva.

La scoala,un copil cu astfel de probleme trebuie inteles si ajutat deoarece daca il respingem va fi ambitionat de faptul acesta si va face mai rau pentru a se afirma intr-un mod sau altul.

Este foarte important pentru un copil sa aiba intelegere si ajutor de la cei din jur pentru a-si putea indrepta greselile si a-si putea da seama unde ii este mai bine si care este cea mai buna alegere pentru el.

Bataia si agresivitatea nu este un mod bun pentru ai arata ca greseste mai ales unui copil de varsta mica,acesta se va simtii mai degraba amenintat sau poate chiar respins si se va teme sa ceara ajutor la nevoie sau un sfat si atunci va gresi din nou.

O vorba buna,un zambet,o mangaiere este intotdeauna un mod de a arata increderea si sprijinul unui copil si nu numai si pentru un om matur poate reprezenta un mod de onestitate.

CONCLUZII

Cred ca nu exista loc pentru televiziune publica si jocuri electronice in educatie. Esecul predarii auto-vizuale a fost aratat foarte clar in cazul televizorului.

Niciodata nu s-a gasit vreo statistica din care sa rezulte ce si cat s-a invatat prin intermediul acestor programe. Televiziunea nu este un mediu educational,nici unul informativ, ci unul de conditionare.

In cazul calculatoarelor trebuie sa recunoastem ca sunt masini folositoare pentru anumite activitati.

Parerea noastra este ca este necesar sa se introduca in licee computerele,dar invatand cum sunt utilizate si principalele lor aplicatii.

Dupa ce bazele functionarii fizice sunt intelese se pot prezenta programele si internetul.

Televiziunea si computerul dau iluzia actiunii,exercitarea vointei,dar este defapt doar o miscare mecanica.

Televizorul da iluzia simtirii,dar este un sentiment ireal stimulat intr-un mediu virtual.

Computerele dau iluzia activitatii de gandire,dar este un tip de gandire care poate fi intr-o masina prin comenzi si instructiuni, este o caricatura a ceea ce-ar trebui sa fie gandirea umana.

Jocurile electrice elimina gandirea,stimuleaza simtirea,dar provoaca sentimente de competitie si stimuleaza vointa de depasire a unei provocari.

Credem ca scoala viitorului trebuie sa fie mai umana decat mai tehnica,mai formabila decat informabila,mai activa decat pasiva.

Nu se poate spune ca televiziunea, computerele favorizeza dezvolterea pasiva a psihicului uman astfel persoana nu isi mai doreste sa invete ci doar sa asculte,nu mai poate sa fie atent la realitatea inconjuratoare si devine dependent de imaginile inhibitoare a televiziunii sau a jocurilor pe calculator. Omul nu isi mai doreste sa fie el ci devine satisfacut sa fie doar o leguma. Acest om desi satisfacut nu este niciodata implinit.

¿

Bibliografie

Diamond, M., Enrichting Heredity, Free Press, New York, 1988.

Eliade, Mircea, Sacrul si profanul, Humanitas, Bucuresti, 1992.

Emery, Fred and Merrelyn, A Choice of Futures - To Enlighten or Inform, Centre for Continuing Education, Australian National University, 1975.

Baudriard, Jean, Strategii fatale, Polirom, 1998.

American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder, 4th edition, Washington, 1994.

Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de Editura si Presa Sans, Bucuresti, 1996.

Centerwell, B.S., Television and Violence: The Scale of the Problem and where to go from here. in Journal of the American Child , Academic Press.

EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE

¾