ESANTIONAREA
Nu putem testa intreaga populatie. Prin esantionare putem demonstra orice. Esantionarea raspunde la intrebarea cum? si cati?. Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala, o anumita insusire, particularitate (ex : tineretul 18-25 ani, studentii).
Esantionul este un subset, un extras, un numar de persoane extras din acea populatie. Populatia este considerata infinita, practica nu putem studia un numar infinit de cazuri.
Comportamentele, scorurile, punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce, estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie.
Reprezentativitatea esantionlui
Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras. Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea). Nu este mereu cazul sa esantionam (ex : mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate).
In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare. Criteriul de baza este probabilismul, deci avem :
A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE
esantionare aleatoare simpla
- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat
esantionare aleatoare sistematica
- fiecare al n -lea (ex : al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei
esantionare aleatoare stratificata
- participantii sunt aleator selectionati din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex : stratul intre 18-25 de ani)
esantionare aleatoare multistadiala (cluster, ciorchine)
- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex: testam comportamentul liceenilor, bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)
B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE
esantionare de convenienta
- selectionam participantii apti, disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat; unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex.)
esantionare prin evaluare
- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ
esantionare pe cote
- se stabilesc anumite cote, proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)
esantionare prin identificare (snowball)
- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu
Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam). Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare. Astfel, pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala). Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri, am gasit grupurile deja formate). Pentru cercetarile descriptive (ex : aviatorii) un numar de 20% din populatia respectiva este suficient. Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic. Ex : 20% din 1000 de pers = 200 pers ; 10% din 5000 de pers = 500 de pers. Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia. Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox. 20%. Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1% poate fi semnificativ.
ALGORITMI DE ESANTIONARE
1.Esantionarea aleatoare simpla.
(1) Identificarea si definirea populatiei
Ex.Populatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania .
(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)
Ex. Esantionul va fi alcatuit din 10% din cei 5000 de directori ,rezulta 500 de persoane.
Daca este corelationala sau experimentala N=min 30.
(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei.
Ex. Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista
(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista . Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 ; Daca avem 100 de persoane 00-99.
Ex. Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999.
(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare.
Ex. Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane).
(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem .
Ex.Avem doar 5000 de persoane .
(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului.
Ex.Pentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion.
(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana .
Varianta : Alegem metoda urnei,daca nu ne convine modalitatea,adica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului.
2.Esantionarea aleatoare sistematica .
Se stabileste in functie de tipul de cercetare :descriptiva,corelationala
(1)Identificarea si definirea populatiei.
Ex.Populatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea.
(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)
Ex. Presupunem ca este o cercetare de tip descriptiv,rezulta ca 10% din populatie =500 de persoane
(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei
Ex.Cei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica ; deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila.
(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei /marimea esantionului..
Ex. K=5000/500=10
(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei .
Ex. Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista).
(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales.
EX.In esantionul nostru:3-13-23-33-etc.
(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceput;notam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ ,dar il acceptam.
3.Esantionarea aleatoare stratificata.
(1)Identificarea si definirea populatiei.
Ex. Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competentei.psihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta.
(2)Stabilirea marimei esantionului .
Ex.Marimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b
(3) Se stabileste variabila si subgrupurile ,straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii.(Numar egal/Numar proportional in fiecare subgrupa.
Ex.Subgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine :Medie ,ridicata ,scazuta.(varsta,nivel de instruitre ,feminin masculin)
(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite.
Ex.300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine : 45 Stima de sine ridicata ;225 stima de sine medie ;40 stima de sine scazuta.
(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) .Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)
Ex.Stabilim ca din fiecare strat,se extrage un numar de 30.Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sorti,extragem 30 de manageri cu stima de sine mare,30 cu stima de sine medie,30 cu stima de sine scazuta..Cei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)
Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare :proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare.
4.Esantionul aleator multistadial.
Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte .In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ,ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite.
(1)Identificarea si definirea populatiei.
Ex.Populatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene.
(2) Stabilirea marimii esantionului.(Cercetare descriptiva )
Ex.Esantionul =10% =500.
(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)
Ex.Clasterul este scoala.
(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia
Ex.Se alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea
(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup.(Cluster)
Ex.Chiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala
(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor.
Ex.500/50=10.
(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna.
Ex.Selectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea !
(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion.
Ex.Toti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion.
Tragem concluziile.
Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare.
Marimea esantionului si tipului de esantionare :probabilista depind de tipul de cercetare.
Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10% .
Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in :
-identificarea populatiei
-determinarea marimii necesare
-selectia participantilor.
Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina).
Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare ,o constituie folosirea metodei nonprobabiliste.
Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu ,daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion..
ETAPELE CERCETARII PSIHOLOGICE
In general cercetarea psihologica parcurge 3 mari cicluri :
I.Ciclul Preparator(anticipativ)
IICiclul Productiv.
III Ciclul Final.
I.Ciclul preparator
Contine toate informatiile intelectuale ale cercetatorului ,menite sa pregateasca lucrarea corecta de la formularea problemei pana la stabilirea principala a instrumentelor.
II.Ciclul Productiv.
Utilizeaza aplicarea instrumentelor pentru recoltarea datelor.
III.Ciclul Final
Utilizarea practica ,comunicarea ,publicarea datelor.
I.Ciclul preparator.
Contine urmatoarele etape :
1 Delimitarea domeniului ,temei ,problemei de cercetarea.
2.Informarea si documentarea pentru cercetare .
3.Specificarea ......(Se vad daca exista..)
4.Formularea ipotezelor si a variabilelor (care sa sugereze metoda de masurare)
5. Defnirea ,alegerea metodelor esantionulu ,procedurilor de esantionare.
6.Alegerea esantionului
II.Ciclul Productiv:
Etape:
7.APlicarea metodelor si recoltarea datelor .
8.preluicarea datelor recoltate.
9.Formularea concluzilor
10.Aspecte de generalizarea concluziilor.
III.Ciclul final .
11 utilizarea ,publicarea .
12.Reluarea intregului ciclu.
*M.Zlate (386-405)pentru aprofundare.
Schema Operationala
|
