ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
EVITĂ FALSELE STIMULENTE
Când încearca sa se lase de fumat prin Metoda vointei, multi fumatori se straduiesc sa-si sporeasca motivatia inventând false stimulente.
Exista multe asemenea exemple. Iata unul tipic: « Familia mea si cu mine ne vom bucura de o minunata vacanta din banii pe care îi vom economisi. » Pare log 13213w229n ic si rational, dar în realitate e fals, pentru ca orice fumator care se respecta va prefera sa fumeze 52 de saptamâni pe an si sa se lipseasca de vacanta. În orice caz, exista o umbra de îndoiala în mintea fumatorului: pe lânga faptul ca va trebui sa se abtina 50 de saptamâni se va bucura oare de vacanta daca nu fumeaza? Rezultatul e doar o amplificare a sacrificiului pe care fumatorul simte ca-l face, astfel ca în mintea sa tigara devine înca mai pretioasa. E preferabil sa te concentrezi asupra celuilalt aspect: « Ce obtin din asta? De ce trebuie sa fumez? »
Alt exemplu: « O sa-mi pot permite o masina mai scumpa. » Adevarat, iar stimulentul te face eventual sa te abtii pâna când îti cumperi acea masina, însa de îndata ce noutatea s-a dus te vei simti lipsit de ceva pretios si, mai devreme sau mai târziu, vei cadea din nou în capcana.
Un alt exemplu tipic este pactul facut cu colegii de serviciu sau cu familia. Ce-i drept, un astfel de pact are avantajul de a elimina tentatia în anumite perioade ale zilei. Totusi, în general esueaza din urmatoarele motive:
Stimulentul e fals. De ce ai vrea sa te lasi de fumat doar pentru ca altii o fac? Singurul rezultat e o presiune în plus, care amplifica senzatia de sacrificiu. Daca mai multi fumatori vor cu adevarat sa se lase într-un anumit moment, foarte bine. Totusi, nu-i poti obliga pe fumatori sa se lase si, cu toate ca toti fumatorii spera în secret sa ajunga acolo, daca nu sunt înca pregatiti sa se lase, un pact nu face decât sa produca o presiune în plus, care le amplifica dorinta de a fuma. Vor ajunge sa fumeze pe ascuns, ceea ce sporeste si mai mult sentimentul de dependenta.
Teoria « marului stricat » sau a dependentei reciproce. Când se lasa de fumat prin Metoda vointei, fumatorul trece printr-o perioada de penitenta, în cursul careia asteapta sa-i treaca imboldul de a fuma. Daca cedeaza, are sentimentul esecului. Cu Metoda vointei, mai devreme sau mai târziu unul dintre membrii pactului va renunta cu siguranta. Ceilalti au acum scuza pe care o asteptau. Nu este vina lor. Ei s-ar fi abtinut în continuare. Numai ca Fred i-a tradat. Adevarul este ca majoritatea deja trisau.
« Împartirea meritelor » este contrariul teoriei « marului stricat ». În acest caz, rusinea care urmeaza esecului nu e atât de grava daca o împarti cu mai multi. Ai un sentiment de victorie extraordinar când te lasi de fumat. Daca te lasi pe cont propriu, laudele primite de la prieteni, rude si colegi sunt un imbold fantastic, care te ajuta sa depasesti primele câteva zile fara tigara. Când te lasi deodata cu altii, meritele se împart si imboldul se micsoreaza în consecinta.
Alt exemplu clasic de fals stimulent este mita (de pilda, parintele îi ofera adolescentului niste bani ca sa se abtina) sau pariul (« Daca nu reusesc, îti dau 100 de lire. ») A existat mai demult acest exemplu într-o emisiune TV. Un politist care încearca sa se lase de fumat si-a pus în pachetul de tigari o bancnota de 20 de lire. Facuse un pact cu el însusi: putea sa fumeze, dar mai întâi trebuia sa dea foc bancnotei. Asta l-a oprit câteva zile, dar pâna la urma a sacrificat bancnota.
Nu te mai autoamagi. Daca cele 40 000 de lire pe care le cheltuieste în medie un fumator într-o viata nu-l opresc sa fumeze - sau riscul de 50% de a face o boala cumplita, sau o viata întreaga de respiratie urât mirositoare, de tortura mentala si fizica si de sclavie, sau dispretul fata de propria persoana - atunci câteva false stimulente nu vor schimba nici un pic lucrurile. Îti vor da numai impresia ca faci un sacrificiu si mai mare. Priveste lucrurile din perpectiva opusa.
Ce avantaj îmi aduce fumatul? Absolut nici unul.
De ce trebuie sa fumez? Nu trebuie! Nu faci decât sa te autopedepsesti.
|
