EXPRESII sI MAXIME CELEBRE
A merge la Canossa - expresia rememoreaza umilinta la care a fost supus împaratul romano-german Henrich al F-lea la Canossa, în Italia, de papa Grigore al VH-lea. împaratul, adversar înversunat al papalitatii, excomunicat si parasit de supusii sai, care au fost eliberati de juramântul de credinta, a fost silit, în zilele de 21-24 ianuarie 1077, sa ceara iertare papei în genunchi, pe zapada si îmbracat în haine de sac. în zilele noastre, expresia desemneaza acceptarea unei umilinte. Ab ovo usque ad mala (lat.) - De la oua la mere - expresia era folosita în antichitate de romani cu referire la prânzurile lor, care începeau cu oua si se terminau cu mere. Astazi poate fi utilizata cu întelesul realizarii unui lucru de la început pâna la sfârsit. Ad calendas graecas (lat.) - A plati la calendele grecesti; la romani, kalendele reprezentau prima zi a lunii, data în care se facea, de regula, plata datoriilor. Invocarea expresiei de catre datornici arata ca nu vor plati niciodata, pentru ca grecii nu aveau Kalende. Aequo pulsat pede (lat.) - Bate deopotriva cu piciorul - romanii îsi anuntau sosirea batând cu piciorul în usa, expresia fiind folosita în sens metaforic de poetul antic Horatiu, în Odele sale, Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas regumque turres - Palida moarte bate cu piciorul deopotriva la colibele saracilor si la palatele regesti. Age, libertate decembri... utere (lat.) - Hai, foloseste-te de libertatea din decembrie - expresia, care este astazi un îndemn la folosirea unei temporare libertati de actiune, ilustra în antichitate dreptul acordat sclavilor romani, în timpul sarbatorii Saturnaliilor, din luna decembrie, de a-si critica stapânii si chiar de a fi serviti de acestia. Alae iacta est (lat.) - Zarurile au fost aruncate; istoricul roman Suetonius afirma ca aceste cuvinte au fost rostite de Cezar când a traversat Rubiconul, în anul 49 îen. Legile romane interziceau trecerea hotarelor Romei cu trupe si comandantii militari care îndrazneau sa o faca erau pedepsiti cu moartea. Prin trecerea Rubiconului, Cezar s-a angajat într-o lupta decisiva cu Pompei pentru întâietatea în stat. Azi, expresia desemneaza luarea unei hotarâri importante Soarta va decide). Alma Mater (lat.) - Mama hranitoare - epitetul era folosit în antichitate de romani pentru a desemna, de regula, patria. Mai târziu si pâna în zilele noastre cu acest epitet este desemnata Universitatea.
Amicus certus in re incerta cernitur (lat.) - Prietenul sigur ii cunosti într-o împrejurare nesigura; adevarul acestei afirmatii este reîntâlnit în multe forme. Parintele expresiei a fost Euripide, care lauda prietenul adevarat pe care te poti baza în orice împrejurare. Valoarea acestei maxime a fost verificata în toate timpurile si pe toate meridianele. în Orient este cunosc 13313v2114n uta în varianta Când râzi, te aude toata lumea, când plângi, nu te vede nimeni.
Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat.) - Prieten mi-e Platon, dar mai prieten adevarul - expresia apartine filosofului antic Aristotel, discipol al lui Platon, astazi ea aratând ca adevarul este mai presus de prietenie.
Apres moi la deluge (fr.) - Dupa mine, potopul; cuvintele au fost rostite în mai multe împrejurari de marchiza de Pompadur si de regele Frantei, Ludovic al XV-lea, si subliniaza punerea pe prim plan a propriei existente si a vietii de huzur. Dezinteresul regelui fata de problemele de stat a accentuat criza societatii franceze si a grabit declansarea revolutiei. In fapt, aceste cuvinte sunt un moto al omului egoist, preocupat în primul rând de placerile personale. In antichitate era cunoscut proverbul Dupa moartea mea, poate fi si mistuit de flacari. Argumentum baculinum (lat.) - Argumentul batului - conform legislatiei romane antice, proprietatea asupra unui obiect putea fi dovedita prin atingerea lui cu un bat. în zilele noastre, în mod ironic, epitetul sugereaza utilizarea fortei ca argument suprem. A-si da arama pe fata - ca si în alte cazuri, expresia are o baza reala, falsificarea monedelor care, facute din arama, erau acoperite cu strat subtire de aur ori argint. Dupa un timp, prin utilizare, banii falsificati pierdeau aceasta pojghita si îti dadeau arama pe fata. Prin asemanare, expresia se aplica celor care îsi dau pe fata adevaratele intentii sau defectele.
A-si pune cenusa pe cap - în antichitate, evreii îsi manifestau durerea sau regretul rupându-si vesmintele si punându-si cenusa pe cap. Cenusa era considerata un semn de doliu. Obiceiul a disparut, dar se pastreaza expresia, în zilele noastre, prin aceste cuvinte exprimându-se regretul.
Banul n-are miros - prin aceasta expresie sunt ridiculizati oamenii care folosesc mijloace necinstite pentru a câstiga bani sau pentru a parveni. Se afirma ca aceste cuvinte au fost rostite de împaratul Vespasian (69-79), urmas al lui Nero, care, gasind visteria goala, a
introdus taxe noi, printre care si taxa asupra toaletelor publice. Comentariile nefavorabile facute în public la adresa acestei masuri l-au facut pe fiul sau, viitorul împarat Titus, sa-l avertizeze ca poporul bârfeste. Vespasian a replicat, aratând o moneda, Uite, banul n-are mirosi
Carpent tua poma nepotes (lat.) - Roadele (stradaniilor) tale vor fi culese de nepoti - Aceasta constatare era facuta, în antichitate, de poetul Vergilius, în opera Bucolica. Expresia indica tuturor ca este necesara stradania pentru viitor.
Cedant arma togae (lat.) - Armele sa cedeze locul togii - expresia apartine marelui orator roman Cicero si a fost cuprinsa în lucrarea De oficiis. Referindu-se la toga, Cicero sustinea o conducere civila a societatii romane. Astazi expresia poate fi perceputa ca un îndemn la solutionarea conflictelor pe cale pasnica.
Cutia Pandorei - dupa cum povesteste Hesiod, Pandora, un personaj din mitologia greaca, a fost modelata de Hefaistos, iar zeii i-au dat viata. Zeus a destinat-o casatoriei cu Prometeu pentru a-l pedepsi pentru furtul focului din cer. In fata refuzului acestuia a fost ademenit fratele sau, Epimeteu. în cutia Pandorei erau închise boli, necazuri si suferinte, iar la deschiderea ei, în lume s-au revarsat toate relele, pe fundul cutiei ramânând doar speranta. In zilele noastre, prin aceasta expresie se desemneaza o sursa de nenorociri.
De gustibus et coloribus not disputandum (lat.) - Despre gusturi si culori nu trebuie sa discuti. Expresia filosofilor din evul mediu care sugereaza ca discutiile despre gusturi si culori sunt interminabile si ca atare pierdere de vreme.
De la Arma la Caiafa - expresia îsi originea în textul biblic. Anna si Caiafa au fost preoti si judecatori evrei care au refuzat sa-l judece pe Hristos si l-au trimis în cele din urma la Pilat din Pont, guvernatorul roman. Azi, prin aceasta expresie se desemneaza trimiterea inutila de la o autoritate la alta, fiecare dintre acestea evitând sa rezolve o cerere sau o revendicare.
Decet imperatorem stantem mori (lat.) - Un împarat se cuvine sa moara în picioare. Expresia a fost atribuita împaratului roman Vespasian si sugereaza, în zilele noastre, înfruntarea cu demnitate a destinului.
Delende Carthago (lat.) - Cartagina trebuie distrusa; cuvintele sunt puse pe seama lui Cato cel Batrân care, în timpul razboaielor
punice, în fata amenintarii cartagineze asupra Romei, îsi încheia toate
discursurile cu cuvintele: Toate ca toate, dar Cartagina trebuie distrusa.
în cursul unei calatorii în Africa, Cato a constatat intrigat refacerea
rapida, dupa razboi, a Cartaginei si prosperitatea ei. In zilele noastre,
prin aceasta expresie se face referire la o tinta obsesiva.
Divide et impera! (lat.) - împarte si stapâneste! - este o vestita
maxima romana care îndemna la dezbinarea adversarilor. A fost însusita
si recomandata de Niccolo Machiaveli (Dividepentru a domni).
Dura lex, sed lex (lat.) - Legea este aspra, dar lege; este o maxima
antica prin care se sustine forta si importanta legii pentru viata sociala si
nevoia de a respecta.
E pur si muove (it.) - si totusi se misca; sunt cuvintele rostite de
Galileo Galilei la sfârsitul procesului intentat de biserica pentru
convingerile sale stiintifice si în cadrul careia a fost obligat sa retracteze
afirmatiile anterioare. In contradictie cu teoria geocentrica sustinuta de
biserica, el a demonstrat, pe baza observatiilor astronomice, ca Pamântul
este o planeta care face o miscare de rotatie în jurul Soarelui. în timpul
unor dezbateri, invocarea acestei expresii demonstreaza mentinerea
convingerilor proprii.
Eripitur persona, manet res (lat.) - Persoana piere, lucrul
ramâne - Expresia antica este valabila si astazi si confirma o realitate:
opera supravietuieste întotdeauna creatorului ei.
Est modus in rebus (lat.) - Este o masura în toate - Constatarea
apartine poetului antic Horatiu si este cuprinsa în Satirele sale, ea
aratând deopotriva anticilor si oamenilor care traiesc în prezent ca orice
exces poate aduce prejudicii.
Evrika - Am gasit, am descoperiti cuvintele au fost rostite de
Arhimede atunci când a rezolvat problema compozitiei coroanei turnata
pentru regele Siracuzei. Acesta dorea sa stie daca mesterul care i-a
confectionat coroana de aur a amestecat sau nu metalul pretios cu metal
ieftin. Arhimede a rezolvat aceasta dilema când îsi facea baia zilnica,
descoperind ca un corp scufundat în apa pierde o parte din greutatea sa
egala cu lichidul dislocat. în prezent are semnificatia unei exclamatii de
bucurie în fata unei descoperiri neasteptate.
Expende Hannibalem (lat.) - Cântareste-l pe Hannibal -
îndemnul lui Iuvenal din Satirele sale, Expende Hannibalem: quot libras
in duce summo invenies? - Cântareste-l pe Hannibal: câte livre va trage
cenusa generalului, arata ca întotdeauna gloria militara, ca orice glorie, este trecatoare si desarta.
Favete linguis! (lat.) - Paziti-va limbile! - Formula din Odele poetului antic Horatiu se refera la îndemnul preotilor romani adresat participantilor la jertfe de a pastra o tacere desavârsita. Astazi, îndemnul poate fi adresat celor care vorbesc prea mult.
Festina lente! (lat.) - Grabeste-te încet! - Suetonius, în Viata lui Cezar, atribuie formula împaratului Octavian Augustus. In prezent, îndemnul arata ca se pot obtine rezultate bune dintr-o actiune realizata fara graba.
Firul rosu -A merge pe firul rosu; este surprinzator cum o regula de cercetare politieneasca în Anglia monarhilor absoluti s-a transformat mai târziu într-o sugestie pentru studiu sau cercetare. Totul a pornit de la furturile de frânghii si pânza de corabie apartinând flotei regale. Autoritatile, pentru a facilita anchetele, au cerut tesatorilor sa introduca ca semn de identificare un fir rosu, cercetarile politienesti fiind astfel usurate. Azi, respectarea acestei recomandari este similara cu identificarea esentialului.
Furcile caudine - în timpul luptelor dintre romani si samniti, romanilor învinsi li s-a aplicat tratamentul cel mai rusinos din toata istoria lor, trecerea soldatilor pe sub jug. Faptele sunt povestite de Titus Livius, în lucrarea De la fundarea Romei. In fapt, Roma a refuzat pacea propusa de samniti, iar legiunile romane au fost înfrânte în defileul de lânga localitatea Caudium. Azi, expresia A trece prin furcile caudine desemneaza acceptarea de nevoie a unor conditii înjositoare. Graeca sunt, non leguntur (lat.) - (Cuvintele) sunt scrise pe greceste, nu se citesc - Aprecierea dateaza din evul mediu când limba greaca arhaica avea putini cunoscatori, iar pasajele grecesti din lucrarile scrise în limba latina se sareau de obicei. In zilele noastre, expresia poate fi folosita ca avertisment asupra unui text dificil sau ininteligibil. Habemus papam! (lat.) - Avem papa! - Formula este folosita de biserica catolica si este rostita de conclav cu ocazia alegerii noului papa. In sens laic, expresia sugereaza luarea unei decizii bune dupa dezbateri îndelungate.
Hannibal ad portas! (lat.) - Hannibal este la portii - este exclamatia pe care au scos-o romanii dupa batalia de la Canae, în care au fost învinsi de generalul Hannibal. Canae se gasea la mica distanta de Roma si romanii, cuprinsi de spaima, au lansat strigatul Hannibal este la
portile noastre. Maxima este întrebuintata când exista o primejdie grava si iminenta.
Hârtia suporta orice - expresia provine din antichitatea clasica, când Cicero, în epistolele sale, afirma Scrisoarea nu roseste! Dupa inventarea hârtiei, expresia a dobândit formularea Hârtia suporta orice Homo homini lupus (lat.) - Omul este lup pentru om - Aceste cuvinte, rostite pentru prima data de scriitorul antic Plaut, se regasesc în operele filozofice ale lui Bacon si Hobbes si ilustreaza degenerarea relatiilor interumane, atunci când actiunile lor sunt dominate de un egoism exacerbat.
Ignoti nulla cupido (lat.) - Cele necunoscute nu stârnesc nici o dorinta - Dictonul antic din lucrarea Ars amandi a poetului roman Ovidius, exilat la Tomis de împaratul Augustus, atât de actual si astazi, arata ca lipsa de interes provine din ignoranta.
In hoc signo vinces (lat.) - Sub acest semn vei învinge - Deviza apartine, conform afirmatiilor lui Eusebius, în lucrarea De vita Constantini, împaratului Constantin cel Mare si a fost înscrisa pe scuturile soldatilor sai înaintea luptei cu Maxentiu. în sens modern, expresia indica traseul pe care trebuie sa-l urmeze cel care doreste sa-si atinga idealul.
In omnibus aliquid, in toto nihil (lat.) - Din toate câte putin, în total nimic - Anticii aveau dreptate atunci când constatau ca o cultura solida nu poate fi data de cunostinte fragmentare si superficiale. In vitium ducit culpae fuga (lat.) - Fuga de greseala duce la viciu - Horatiu, în Ars poetica, facea o constatare valabila si astazi: teama de a nu gresi poate genera erori mari.
îmi place tradarea, dar urasc pe tradator - istoricul grec Plutarh consemneaza aceste cuvinte referindu-se la tradarea Tarpeii. îndragostita de regele sabinilor, Tatius, aceasta a deschis portile Romei, în timp ce era atacata de sabini. La sfârsitul razboiului a fost rasplatita cu o multime de scuturi si bratari, sub care a murit îngropata. în prezent, expresia este folosita cu sens ironic.
Judecata lui Solomon - în prezent, aceasta expresie se foloseste pentru a desemna o judecata înteleapta. Este întelesul judecatii regelui israelit, Solomon, care, înfatisându-i-se doua mame care revendicau acelasi copil, a decis sa taie copilul în doua, punând la încercare dragostea de mama. Mama adevarata a preferat sa cedeze pentru a salva copilul. Auzind-o, Solomon i-a încredintat copilul.
Labor omnia vincit improbus (lat.) - Munca staruitoare biruie toate; Parintele acestei expresii este poetul latin Vergilius, care a afirma ca progresele comunitatii umane se datoreaza muncii. Lampa lui Diogene - în discursurile sale, atenianul Diogene a sustinut egalitatea între cetateni, simplitatea moravurilor si munca într-o perioada în care Atena se afla în plina decadenta. Intr-un dintre zile, învatatul umbla cu lampa aprinsa spunând: Caut un om în zilele noastre, expresia sugereaza criza valorilor umane. L'Etat est moi (fr.) - Statul sunt eu cuvintele au fost rostite de regele Ludovic al XrV-lea al Frantei si sintetizeaza principiul monarhiei absolute. La vârsta de 19 ani, tânarul rege aflat în Parlament a întrebat de ce adunarea se opune unui edict al sau. La raspunsul ca adunarea apara interesele statului, regele a replicat cu autoritate: Statul sunt eu In instructiunile pe care le-a lasat fiului sau, Ludovic al XV-lea, se sustine ca regele reprezinta natiunea întreaga, iar autoritatea este concentrata în mâinile regelui.
Le roi est mort! Vive le roi! (fr.) - Regele a muriti Traiasca regele! - Formula era folosita în Franta la decesul suveranului si urcarea pe tron a urmasului sau. Expresia sugereaza în prezent, în mod ironic, situatia în care schimbarea unor persoane din anumite functii nu este urmata de schimbarea unor stari de lucruri.
Manus manum lavat (lat.) - O mâna spala pe alta - Aforismul se regaseste în lucrarile autorilor antici Epiharm, Seneca si Petronius, iar sensul sau este perfect valabil si astazi: colaborarea poate fi folosita în sens bun sau în sens rau.
Margaritas ante porcos (lat.) - (A da) margaritare înaintea porcilor - Formula biblica arata ca este inutil sa oferi lucruri de pret unor persoane care nu se pricep sa le aprecieze.
Mens sana in corpore sano (lat.) - Minte sanatoasa în corp sanatos - expresia apartine poetului Juvenal, care considera, în lucrarea Satire, ca orice întelept aspira la o minte sanatoasa într-un corp sanatos, în zilele nostre, aceasta formula a devenit deviza educatiei fizice. Modus vivendi (lat.) - Mod de a trai - Formula antica indica modalitatea de întelegere între mai multe persoane prin concesii reciproce ori prin acceptarea unor compromisuri. Munca de Sisif - prin aceasta expresie se desemneaza o munca inutila si istovitoare. Sisif a fost un rege legendar pedepsit de Zeus pentru nesupunere sa urce mereu un deal, ducând în spate un bolovan
urias. Ajuns în vârf, bolovanul aluneca si Sisif îsi reîncepea efortul zadarnic.
Nec cuivis homini contingit adire Corinthum (lat.) - Nu este dat oricui sa ajunga la Corint - poetul antic Horatiu traduce astfel, în Satirele sale, un vechi proverb grecesc, care arata ca cetatea Corint exercita, prin lux si rafinament, o puternica atractie pentru oricine, dar nu toti aveau suficiente resurse materiale sa o viziteze. în sens modern, expresia sugereaza ca nu oricine poate sa-si atinga idealurile daca nu are resurse materiale si înzestrare spirituala suficienta. Nenorocirea regilor este ca nu vor sa auda niciodata adevarul - aceste cuvinte au fost rostite, în 1848, în fata regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, de deputatul J. Jacoby. Nevoia învata pe om - expresia apartine lui Anton Pann, care prezinta, în schita Carul frânt, discutia între un tata si fiul sau, în cadrul careia parintele raspunde la întrebarea: Cine i-a reparat carunta in padure, Nevoia, copilul meu, ea stie ce nu stiu eu! Baiatul a cautat Nevoia în padure, dar negasind-o, si-a reparat singur carul. Atunci a înteles cuvintele tatalui sau, ca nevoia este marea învatatoare a omului. Noblesse oblige (fr.) - Nobletea obliga - Formula era rostita în Franta medievala pentru a arata ca titlul nobiliar trebuie onorat prin fapte. In sens larg, formula arata ca nobletea de spirit sau de caracter obliga la comportament adecvat.
Noii tangere circulos meos (lat.) - Nu atinge cercurile mele! cuvintele sunt atribuite savantului grec Arhimede, locuitor al Siracuzei. Atunci când armatele romane au atacat Siracuza, Arhimede a sprijinit aparatorii cetatii cu inventiile sale (masini de aruncat bolovani, oglinzi care, folosind razele soarelui, aprindeau de la distanta corabiile dusmane). în momentul în care, dupa trei ani, în cetate au intrat soldatii romani, Arhimede desena pe nisip cercuri, rezolvând o problema de geometrie. Soldatii au primit ordinul generalului Marcelus de a cruta viata învatatului. Ostasul care l-a gasit în gradina, l-a strapuns cu lancea înfuriat ca la toate întrebarile primea acelasi raspuns: Nu atinge cercurile mele Maxima demonstreaza ca, în multe împrejurari, omul de geniu nu este recunoscut de semeni.
Non multa, sed multum (lat.) - Nu multe, ci mult - Expresia arata ca nu cantitatea este importanta, ci calitatea lucrurilor, ea fiind cunoscuta în antichitate din operele lui Quintilian, De institutione oratoria, si Pliniu cel Tânar, Epistulae.
Non scholae sed vitae discimus (lat.) - Nu pentru scoala, ci pentru viata învatam - maxima antica din epistola 106 a lui Seneca, atât de actuala si astazi, sustine ca învatatura este în primul rând folositoare pentru viata.
Nu uita niciodata ca esti om - cuvintele apartin poetului grec Philemon, care a dorit sa atraga atentia asupra marilor virtuti umane morala, iubirea, ratiunea si omenia.
O, sancta simplicitas! (lat.) - O, sfânta naivitate! - Exclamatia apartine unui condamnat la moarte, facuta la vederea unei batrâne care, în speranta unei rasplati ceresti, arunca vreascuri pe rugul unde el ardea. Se poate folosi în prezent atunci când se constata un act de ignoranta sau de inconstienta.
Oul lui Columb - este o rememorare a unei lectii de modestie pe care a dat-o Cristofor Columb dupa descoperirea Americii, atunci când realizarea sa a fost minimalizata de nobilimea spaniola. Nobilii i-au replicat ca, de vreme ce India exista, trebuia sa te gândesti sa pleci într-acolo. Atât! La acest afront, Columb a luat un ou de pe masa si le-a propus comesenilor sa-l aseze pe oricare dintre cele doua vârfuri ale sale. Nobilii au încercat, fara sa reuseasca, si-atunci Columb, spargând usor coaja la capat, l-a asezat în echilibru pe farfurie. Au izbucnit strigate: Asta stim si noii Zâmbind, Columb a raspuns: Trebuia sa va vina numai acest gând. Atat Maxima este amintita persoanelor care sustin ca o rezolvare este simpla si usoara, desi nu le-a trecut prin minte. Panem et circenses (lat.) - Pâine si circ - Expresia este întâlnita în Satirele lui Iuvenal si se refera la perioada de decadenta a Romei republicane, când plebeilor nemultumiti li se ofereau spectacole de circ, la sfârsitul carora primeau gratuit alimente. în sens general, a oferi pâine si circ înseamna a da maselor lucruri neînsemnate, pentru a le distrage atentia de la lucrurile reale.
Pollice verso (lat.) - Cu degetul mare în jos - Expresia se refera la gestul facut în amfiteatrele antice de publicul roman, prin care se cerea moartea gladiatorului care a fost învins. El poate sugera în prezent condamnarea definitiva a unei persoane.
Qualis artifex pereo! (lat.) - Ce mare artist piere! - Acestea sunt ultimele cuvinte rostite de împaratul roman Nero înainte de a se sinucide. Astazi formula poate fi folosita cu sens ironic.
Quid prodest? (lat.) - Cui foloseste? - întrebarea folosita retoric de romani poate fi utilizata si astazi pentru a exprima îndoiala asupra oportunitatii unui gest sau lucru.
Repetitio est mater studiorum (lat.) - Repetitia este mama învatarii - Preceptul a fost folosit initial în scolile de limba latina, dobândind ulterior valoare generala: prin repetitie, cunostintele se fixeaza mai bine.
Sfertul academic - în trecut, în scolile academice se accepta ca lectiile sa înceapa cu cel mult un sfert de ceas mai târziu decât ora stabilita. In zilele noastre, expresia sfertul academic desemneaza o asteptare permisa, iar depasirea celor cincisprezece minute nu mai este academica.
Sic transit gloria mundi! (lat.) - Astfel trece gloria lumii! -Cuvintele erau adresate, în evul mediu, unui papa nou ales si, initial, se prezentau sub forma O quam cito transit gloria mundi! - O, ce repede trece gloria lumii! Expresia este cunoscuta la noi din poezia eminesciana.
Si tacuisses, philosophus mansises (lat.) - Daca taceai, filosof ramâneai - Cuvintele devenite proverbiale au fost rostite pentru prima data de poetul antic Boethius, în lucrarea De consolatione philosophiae.
Tabula rasa (lat.) - Tabla stearsa - în antichitate, romanii scriau pe tablite cerate, bucati de scândura de brad acoperite cu un stat de ceara, pe care le puteau sterge. Expresia a fost pusa în circulatie de filosoful John Locke, care considera ca mintea noului-nascut este tabula rasa - o foaie alba pe care se imprima cunostintele prin educatie si contact cu semenii. In sens actual, expresia semnifica stergerea cu buretele a trecutului pentru a o putea lua de la capat.
Timeo Danaos et dona ferentes (lat.) - Ma tem de greci chiar când aduc daruri; versurile se regasesc în Eneida lui Vergilius si sunt vorbele rostite de preotul Laoocon în timpul asediului Troiei, care îi ruga pe troieni sa nu aduca în cetate calul de lemn construit de Ulise. Se sustine ca Vergilius s-a inspirat din opera lui Sofocle, unde acelasi înteles îl are sintagma Darul dusmanului nu-i dar, pentru ca nu foloseste niciodata. Expresia sugereaza ca dusmanului nu trebuie sa-i acorzi încredere nici atunci când este binevoitor.
Tu quoque, fiii mi Brutus? (lat.) - si tu fiul meu, Brutus? în sens actual este o replica data celor apropiati atunci când se împotrivesc
ideilor noi. La originea acestei expresii sta un moment dramatic din istoria Romei, uciderea lui Cezar. Intre complotistii care l-au lovit cu pumnalele la 15 martie 44 îen, Cezat l-a vazut si pe fiul sau adoptiv, Brutus. Atunci, acoperindu-si fata, a exclamat: Tu quoque, fiii mi Brutus?
Urbi et orbi (lat.) - Catre oras si catre univers - expresia are sensul larg de a declara un lucru în auzul tuturor. Ea este folosita de biserica catolica pentru a desemna binecuvântarea papala acordata credinciosilor de pretutindeni.
Vae victis! (lat.) - Vai de cei învinsii înfrânti de gali în anul 390 îen, romanii au fost siliti sa renunte la lupta. Brennus, capetenia galilor, a cerut o mare despagubire pentru a se retrage din Roma. In momentul în care s-a cântarit aurul, conducatorii romanilor au observat ca sunt folosite greutati false si au reprosat galilor acest lucru. Brennus si-a aruncat în talger si spada, rostind cuvintele Vae victisl Utilizarea acestei expresii sugereaza ca soarta învinsilor este în mâna învingatorilor. Veni, vidi, viei! (lat.) - Am venit, am vazut, am învins; aceste cuvinte sunt consemnate de Plutarh în lucrarea Vietile paralele. în fapt, Cezar a anuntat la Roma victoria asupra regelui Pontului printr-un mesaj extrem de concis. Expresia este utilizata pentru a prezenta un succes deplin, obtinut în timp scurt.
Victorie â la Pyrrhus - în zilele noastre, maxima sugereaza o victorie scump platita. Episodul invocat face referire la un fapt real, razboiul dintre Pyrrhus, regele Epirului, si Roma pentru stapânirea Peninsulei Italice (279 îen). în timpul bataliei principale, armata regelui are pierderi considerabile, dar este învingatoare. Pyrrhus a raspuns celor care îl felicitau pentru succes cu cuvintele: Daca dobândesc înca o asemenea victorie, sunt pierduti
Verba volant, scripta manet! (lat.) - Vorba zboara, scrisul ramânel - prin aceasta expresie se atrage atentia ca, în toate ocaziile, cuvintele scrise sunt o proba materiala mai puternica. Vox populi, vox dei (lat.) - Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu - aceasta consideratie apartine filosofului medieval Alquin si a fost exprimata în lucrarea Scrisoare catre Carol cel Mare. Ea arata ca numai un consens general confera valoare de adevar unei opinii.
|
