Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului uman

Drogul e o substanta sau un amestec de substante naturale sau sintetice, având actiune psihotropa (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinatii auditive sau vizuale) si eliminându-le pe altele (durerea fizica, moralitatea).

De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a încercat sa trateze raul, sa fuga de preocupatii, de tristete, sa se rupa de cotidian, sa aiba o perceptie mistica si sa aiba experienta sacrului, experienta creata de el însusi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care sa aiba fie o actiune placuta, euforizanta, fie sa înlature durerea, fie sa-l sustraga pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sa 212c222c u ritualuri, fie, în sfârsit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este ca toate drogurile au la început un efect pozitiv "benefic" ("necesar" în situatia data) pentru individ, placut, de stimulare a placerii, curiozitatii, voluptatii, de îndepartare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizarii.

Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica faptul cel mai abuzat drog în toate partile lumii este canabisul, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). În mod particular, un numar mare de tineri experimenteaza cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de canabis sporeste în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt.

În comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica faptul ca aproximativ 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, în mare parte în Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere în abuzul acesteia în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

Exemple de droguri

Cocaina

Este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel ; datorita acestei vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pâna la necroza si perforatie. În prezent, din cocaina s-a produs un derivat, "kack", caruia i se atribuie un efect si mai puternic. Prizarea de cocaina determina o stare de euforie, de bine, cu disparitia senzatiei de foame si oboseala (cultura de coca a fost stimulata de conquistadorii spanioli pentru ca permitea indigenilor sa munceasca pâna la epuizare fara hrana) ; se adauga o senzatie de vioiciune, de vigoare, îndrazneala, cu senzatia de usurinta în gândire. În acest timp individul prezinta o stare de hiperactivitate si hiperexcitabilitate genitala. În faza de toxicomanie apare delirul, halucinatiile, tulburarile motorii. În final se ajunge la decadere fizica si morala, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.

LSD

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate împiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzând panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:

"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".

Canabisul sau hasisul

Halucinogenul cel mai raspândit si cel mai vechi - cel mai ieftin de altfel - este cânepa indiana (Canabis indica). Exista azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Daca opiul apartine Orientului Îndepartat, în special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulmana a venit de mult timp în contact cu aceasta planta, pe care a integrat-o în civilizatia sa. Produsul care se fumeaza se numeste marijuana, daca este mâncat se numeste hasis (numele de "hasasin" vine de la luptatorii din Liban, sec. XIII, care sub influienta drogului savârseau acte de o mare cruzime). Acest drog da o stare de betie, cu euforie, drogatul râde sau zâmbeste, cu supraactivitate motrica, în care judecata nu este afectata, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Hasisul folosit timp îndelungat duce la degradare fizica si psihica.

Amfetamina

Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate în special de amfetamine, cu efect intens, senzatie de minte proaspata, buna dispozitie, concentrare marita, înlaturarea senzatiei de oboseala, nevoia de somn e îndepartata, îmbunatateste activitatea sportivilor (este o substanta dopanta). La acestea se adauga înca unul, foarte marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mâncare). La noi în tara s-au scos din uz.

Morfina

Denumita în jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizata în medicina cel mai adesea în fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, racirea tegumentelor, hipotonie musculara, contractia pupilelor si vedere încetosata.
O doza mare duce la scaderea tensiunii, scaderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, coma, deces.
    Utilizarea repetata duce la dependenta fizica si psihica; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, voma, diaree, febra, hipertensiune arteriala. Exista riscul colapsului cardiovascular în cursul sevrajului.

Drogul reprezinta o problema sociala, generând saracie, hotie, prostitutie, santaj, coruptie, crima, terorism.

Decizia de a consuma sau nu droguri îi apartine fiecaruia, însa înainte de a lua prima doza, individul trebuie sa fie constient de riscurile la care se supune pe termen lung.