Motto: "Necazul nu mai este muscator
Cand razi de el si-l iei peste picior"
Shakespeare, Richard al II-lea
FOBIA SOCIALA
Antrenamentul abilitatilor sociale
Adesea, asul din maneca oamenilor de succes ramane inteligenta sociala, care le asigura suportul dezinvolturii in abordarea situatiilor sociale. Debarasate de inhibitii si spaime (sociale), acele persoane se simt in siguranta printre semeni si comunica liber. Se misca impetuos in plasa de paianjen a relatiilor personale, profesionale si sociale. Talentul lor de a initia contacte si relatii umane, de a comunica persuasiv si seducator poate fi cheia reusitei in meserii sociale precum vanzarile, negocierile, relatiile publice, jurnalistica, impresariatul, marketingul, managementul, diplomatia si politica.
Pare hazardat sa imaginam aceasta postura dezinvolta la indemana persoanelor excesiv de timide, introvertite, inhibate, perfectioniste si singuratice. Deficitare in abilitati sociale, ele se vor misca ezitant, impleticit si vor comunica greoi in viata personala, profesionala, sociala. Timidul este anxios; roseste, tremura, suporta cu dificultate contactul vizual si pleaca capul. Introvertitul, lipsit de empatie, pierde contactul emotional cu interlocutorul si-i taie vorba inainte sa termine fraza. Nervozitatea face vocea monocorda, aspra. Teama de proximitate ii face sa evite intimitatea si contactul fizic.
Mai mult sau mai putin sporadic, persoanele lipsite de abilitati sociale manifesta unele tulburari anxioase. Cel mai adesea, poate fi vorba de fobia sociala sau tulburarea de anxietate sociala. Aproape fara gres, aceasta induce aparent banala anxietate de performanta, care submineaza capacitatea persoanei de a depasi teste si examene cu public, de genul celui pentru permis auto. In situatii sociale normale, anxietatea sociala induce stari de neliniste, nesiguranta si chiar panica. La originea lor se afla o teama excesiva si difuza de critica, de evaluare negativa, de penibil, de umilinta, de oameni straini si diverse alte spaime irationale, adica lipsite de un mobil concret si o cauza evidenta.
Multi dintre noi duc pe picioare tulburari de anxietate despre care nici nu stiu ca poarta un nume. Evitam expunerea in public cu pretul unor eforturi psihice epuizante si a unor ocazii de afirmare ratate. Chiar daca fobia trece relativ neobservata de anturaj, ea perturba totusi semnificativ rutina cotidiana a persoanei, in familie, in grup, la scoala, munca si, mai ales, in public.
Am ajuns preocupat de fobia sociala dintr-o intamplare. Insoteam pe doctorul belgian André Moreau la un congres al psihiatrilor (Spitalul Socola din Iasi), unde avea doua lucrari pe tema comunicarii terapeut-client. Ii eram alaturi, in spuza recunostintei anilor de ucenicie. Asistam inocent la dezbaterile privind impactul fobiei sociale asupra calitatii vietii. Brusc, parca fulgerat, mi-am dat seama ca am dus-o in spate ca pe o piatra de moara. Habar n-aveam ca-i spune fobie sociala. Nici ca timiditatea excesiva poate fi patologica.
Istoria personala mi-a fost devastata sporadic de unele tulburari de anxietate sociala. Constientizarea propriilor spaime a fost o iluminare. M-am intrebat cate din trenurile vietii pierdusem? Cate din bucuriile simple de fiecare zi? Dincolo de manifestari extreme, precum inventica sau revolta impotriva regimului, am smuls bruma de succese ascuns in umbra scrisului solitar. Imi era mai usor singur in fata hartiei de scris, decat in public. M-am debarasat de inhibitii spre 35 de ani, dupa puscarie si presa. Fara ele, ratam cariera de universitar si negociator. Din timidul de candva a ramas sfiala si explozia. Poate da, poate nu.
Desigur, tulburarile de anxietate pot fi duse pe picioare, nu urla, nu dor fizic. Nu sunt catastrofe, nici tragedii. Sacaie, deranjeaza, consuma inutil energia si taie aripile.
Acest capitol ofera persoanelor mai mult sau mai putin lipsite de abilitati sociale doar un inceput de explicatie si speranta. Limbajul si ocaziile in care psihiatrii si psihologii aduc informatii de acest gen raman greu accesibile publicului larg, care are nevoie de ele. Doctorul Sorin Ene, in Cum sa ne invingem teama, poate fi o fericita exceptie.
Ce este anxietatea?
Dupa dictionarul enciclopedic, anxietatea este "o stare de neliniste care apare () in absenta unor cauze evidente (teama fara obiect), insotita de fenomene organo-functionale de tipul palpitatiilor, jenei respiratorii, transpiratiei abundente "
Anxietatea se manifesta prin stari difuze de neliniste, ingrijorare, insecuritate si spaima mai mult sau mai putin irationale. Sursa se afla mai curand in imaginatie, atata timp cat lipseste un mobil concret, identificabil aici si acum. Toate sunt emotii din familia fricii, dar nu sunt tocmai frica viscerala si animalica, declansata spontan in fata unui pericol concret si iminent.
Frica este o emotie primara. Ea premerge gandirii si proceselor cognitive. Intai o simtim si dupa aceea o gandim, in sensul ca ne dam seama ca ne este frica abia dupa ce ne-am infricosat deja. Frica este indusa spontan de un pericol concret, aici si acum. De pilda, un caine sau un om inarmat care se apropie amenintator.
Anxietatea este o emotie secundara. Gandirea premerge emotia, in sensul ca imaginam mai intai primejdia (o gandim) si ne inspaimantam dupa aceea. Gandim intai si simtim ce-am gandit. Astfel, anxietatea poate fi indusa doar de gandul la un caine, atunci cand el nu este prezent, aici si acum. Ea este o frica adaptativa care pregateste organismul pentru confruntarea cu necunoscutul. Ca si frica, ea se afla in slujba supravietuirii.
Asadar, frica este indusa de "ceea ce este", iar anxietatea de "ceea ce gandim ca ar putea fi". Ambele aceste emotii inrudite au rolul de a pregati organismul pentru intampinarea unor primejdii reale sau imaginare.
Ce ne-am face fara o minima stare de anxietate? Am putea ramane pasivi si indolenti, descoperiti in fata posibilelor primejdii anticipate de mintea noastra. Seara, la culcare, de pilda, n-am mai pune desteptatorul sa sune si am intarzia la programul de dimineata. Apoi, examenele, discursurile, lucrarile pe care le vom prezenta sefului sau profesorului, contractele pe care le vom negocia cu clientul etc., ar risca sa ne ia pe nepregatite. Ba chiar, daca cineva din preajma ar suferi un atac de cord, am astepta linistiti sa-i treaca si nu ne-am mai grabi sa chemam salvarea. Anxietatea este o emotie utila. Filosofia existentialista sustine chiar ca fara angoasa existentiala am inceta sa fim oameni. Anxietatea tine de umanitate. Totusi, doza conteaza. Nu-i buna prea putina si nici prea multa.
La intensitate normala, anxietatea functioneaza ca o alarma auto. Protejeaza. Declanseaza atunci cand intrusii patrund in masina. In doze excesive, anxietatea se comporta ca o alarma defecta; declanseaza aiurea, cand nimeni nu-i in preajma. Astfel, anxietatea in exces dauneaza ca alarma dereglata, atunci cand n-o putem opri la (tele)comanda. Declanseaza prea repede, prea usor, prea des. Incepe sa urle epuizant si incontrolabil.
La intensitate normala, anxietate seamana cu apa dintr-o retea de irigatii. E binevenita pentru a intampina seceta. Totusi, daca-i prea multa si intrece masura, revarsa peste diguri, inunda si distruge ceea ce trebuie protejat. La fel se intampla si cu anxietatea in exces; inunda, sufoca si perturba psihicul uman. Daca se instaleaza ca o stare continua, anxietatea inventeaza primejdii care nu exista cu adevarat. Iata un exercitiu care sugereaza acest lucru!
Antrenamentul nr. 1.
Ne temem oare de primejdii care nu-si mai dau osteneala sa existe cu adevarat?
Trainerul propune cursantilor exersarea discursului public. Tema discursului: curajul personal de a infrunta audienta. Apoi, cere tuturor sa inchida ochii si ii avertizeaza ca oratorul va fi desemnat prin aruncarea la intamplare a unui cocolos de hartie sau prin atingerea cu mana a umarului unei persoane din sala. Imediat ce o persoana va fi tintita de cocolosul de hartie sau atinsa pe umar, ea va iesi in fata audientei si, fara ezitare, va declama discursul. Trainerul se va preface ca-i gata sa arunce cocolosul sau sa inceapa un periplu printre cursanti. Dupa cateva secunde de asteptare, va cere deschiderea simultana a ochilor. Spre posibila mirare a celor din sala, nimeni nu va fi fost scos in fata, gata de discurs.
- Rog sa ridice mana cei care, macar pentru o clipa, s-au temut ca vor fi desemnati sa vina in fata pentru discurs!
In ceea ce ma priveste, spuneam ca ani de-a randul "am dus pe picioare" povara anxietatii ce ma tulbura inca in prezenta strainilor. Stiu pe propria-mi piele ca rutina cotidiana si performanta personala pot suferi semnificativ din aceasta cauza.
Antrenamentul nr. 3
Grupul mare de participanti la training (echipa de vanzari sau grupa de studenti, de exemplu) se va fragmenta in grupuri mai mici, formate din persoane nascute in aceeasi zodie!
Daca grupul este prea mic si criteriul zodiei nu functioneaza satisfacator, se cauta alte criterii: anotimpul, sezonul, localitatea, cartierul
Fiecare grup constituie o comunitate "inchisa", cu membri dispusi circular, pe scaune, fara mese.
Membrii grupului se prezenta, pe rand si, in timp ce-si strang mainile, pastreaza contact vizual de minimum 5 secunde.
Fiecare grup isi desemneza un "purtator de cuvant". In capul unei foi de hartie, acesta va inscrie numele zodiei sau altui criteriu care uneste grupul si lista membrilor grupului.
Apoi, incep negocierile, pe urmatoarele teme:
a) Trei Virtuti / Trei Puncte tari - trei calitati personale comune tuturor membrilor grupului. Pot fi talente, abilitati remarcabile si orice alte atuuri de succes in confruntarile vietii,
b) Trei Vicii / Trei Puncte slabe - trei defecte personale comune tuturor membrilor grupului, slabiciuni, disabilitati, vulnerabilitati
c) Trei proiecte personale / trei obiective personale identice sau oarecum similare pentru toti membrii grupului.
Cand negocierea este gata, membrii grupului vor construi, in gand sau pe hartie, un discurs de 2-3 minute, care sa merite un titlu de genul: Viata mea / Povestea mea / Discurs despre mine insumi.
Cand discursul este gata, in mod voluntar, in grup si individual vom exersa discursul public.
Practicat cu daruire, grupul se va dezgheta si lega.
Petru Boisteanu - Fobia sociala. Tulburarea de anxietate sociala, Cantes, 2005, p. 70). Involuntar, au tendinta de a crea prapastii in relatiile interpersonale.
Participantii la training formeaza grupuri de 4 persoane, prin tragere la sorti. Fiecare grup formeaza o comunitate "inchisa", cu membrii dispusi circular, in picioare. Muzica de fundal ajuta.
Membrii grupului se prezenta unii altora si, in timp ce-si strang mainile, pastreaza un contact vizual de minimum 5 secunde. Apoi, membri grupului decid cine este persoana A, persoana B si C si D.
Pasul 1. Persoana A se aseaza pe scaun sau ramane in picioare, intr-o postura relaxata. Persoanele B, C si D ii aplica un masaj liber, alert si viguros, pe ritmul muzicii.
Durata: min 3 minute/persoana
Pasii 2-4. Persoanele B, C si D vor lua prin rotatie locul persoanei A.
Acest exercitiu de socializare este posibil atunci cand exista muzica de fundal. Participantii vor forma grupuri de 4-5 persoane, prin tragere la sorti. Fiecare grup se va constitui rapid intr-o mica comunitate "inchisa", ai carei membrii vor fi dispusi circular, in picioare, cu spatii largi intre grupuri.
Membrii grupului se vor prezenta pe rand unii altora si, in timp ce-si strang mainile, vor initia si pastra contact vizual de 5 secunde. Apoi, vor decide cine anume este persoana A, persoana B si C si D.
Pasul 1. Muzica tare! Persoana A incepe sa se miste, sa danseze, sa faca gimnastica sau orice altceva ii trece prin cap, in ritmul muzici. Persoanele B, C si D vor imita cat mai fidel exact ceea ce face persoana A. Incep sa copie liber miscarile persoanei A, pe ritmul muzicii.
Durata: min. 3 minute
Pasii 2-4. Persoanele B, C si D vor lua prin rotatie locul persoanei A.
Antrenamentul nr. 6.DISCURSUL PUBLICTema: DESPRE MINE INSUMI(Compozitia discursului) Identitate personala: prenume, nume, data si locul nasterii, familie (mama, tata, frati, surori), alte rude VIP, avere, trasaturi / semne particulare Puncte tari / Virtuti si calitati personale semnificative, care se constituie ca atu-uri in confruntarile vietii si care pot fi probate sau argumentate cat de cat: talente si abilitati, trasaturi de caracter, trasaturi de personalitate si trasaturi fizice Puncte slabe / Vicii si defecte personale semnificative, legate de unele trasaturi de caracter, trasaturi de personalitate, trasaturi fizice, mentalitati si obiceiuri (naravuri) care se constituie in slabiciuni, vulnerabilitati, disabilitati, stangacii O intamplare remarcabila din istoria personala Trei Proiecte personale / Obiective personale SMART; cate unul pe termen scurt (zile, saptamani, luni), mediu (pana la 3 ani) si lung (10 ani); Numele unei persoane dragi sau importante care ne vine in minte, acum si aici. |
Psihiatrii spun ca tulburarile de anxietate pot constitui o cauza majora a deficitului de abilitati sociale. Pe de alta parte, ei stiu ca deficitul de abilitati sociale constituie cauza majora a tulburarilor de anxietate. Asadar, suntem intr-un cerc vicios. Multe persoane atinse de fobia sociala isi recunosc temerile ca exagerate si irationale, dar continua sa evite manifestarile in public.
Avem nevoie de curajul intalnirii cu propria persoana, cu temerile si inhibitiile sale. Parintii si educatorii ne-au indopat cu convingeri eronate, care nu se mai potrivesc cu lumea in care traim. Greu de crezut ca putem schimba lumea. Mai usor ne schimbam noi insine. In fond, schimbam hainele, parul, pieptanatura, dintii, culoarea ochilor, chipul si corpul prin felurite operatii cosmetice sau estetice. De ce n-am schimba si unele comportamente, trasaturi de personalitate, credinte si spaime ale noastre?
|
