Functionalismul biocultural.

[2]:

Sistemele unui organism

Sistemele unei societati

Bronisław Kaspar Malinowski s-a nascut în Cracovia (Polonia), la 7 aprilie 1884, dintr-o familie de intelectuali înstariti, Lucyan si Jozefa Malinowski, tatal sau fiind cunoscut ca un reputat lingvist si etnolog.

[5], constituie baza preocuparilor sale pentru magie si religie. Antropologul nu privea religia ca un aspect aferent al "fenomenului multimii", ci se axa cu precadere asupra perspectivei durkheimiene a laturii sociologice a fenomenului religios .

a)        întelegerea comportamentului în functie de motivatia indivizilor, fiind inclus aici atât comportamentul rational (stiintific) cât si cel irational (concretizat prin ritual, magie si religie)

b)        recunoasterea interconexiunilor diferitelor elemente care constituie o "cultura" pentru a forma un sistem

c)        întelegerea unui element oarecare prin identificarea functiei sale într-o operatie contemporana a culturii respective[8]

Actiunile, atitudinile si obiectele sunt concentrate în jurul unei diversitati de institutii cum sunt familia, clanul, comunitatea locala, tribul; în forme organizate ale cooperarii pe plan economic si nu în cele din urma, în cele specifice activitatilor de natura politica, juridica sau cele circumscrise educatiei.

Formele de organizare, personalul, normele, aparatul material precum si activitatile, constituie un întreg ce are ca finalitate delimitarea functiei. Sistemul de functionare al acestui întreg poate fi reprezentat si schematic (a se vedea Anexe, Fig. 1).

Referitor la acelasi fenomen, M. Mauss este de parere ca traseul obiectelor descrie un cerc (de unde termenul de Kula Ring în literatura de specialitate anglo-americana), iar kula nu trebuie privit ca un simplu simbol, pe baza caruia se produc aliante, ci prin kula se realizeaza schimbul cultural intertribal, concretizat prin sarbatori, ritualuri si obiceiuri sexuale.

Comertul de tip kula a constituit mai mult un apanaj al nobililor în ipostaza lor de conducatori ai flotelor si barcilor, dar putând fi remarcat si în cadrul târgurilor. Referitor la natura acestui tip de dar, M. Mauss conchidea:

"(.) Obiectul esential al acestor schimburi si daruri este vaygria, un fel de moneda. Exista doua tipuri de vaygria: mwali, frumoase bratari taiate si lustruite, facute dintr-o cochilie si purtate la ocazii de proprietarii lor sau de rudele acestora; si soulava, coliere fasonate cu grija de meseriasii sinaketa, realizate din sidef rosu cu spondylus. Ele sunt purtate în mod solemn de femei si în mod exceptional de barbati, spre exemplu în caz de agonie (.)" .

Cercetarile din arhipelagul Trobriand i-au permis lui Malinowski si conturarea unei analize comparative între diferite tipuri de familie, prezentata în Sex and Repression in Savage Society. Pe de o parte exista familia patriliniara specifica civilizatiei moderne, iar pe de alta, familiile matriliniare prezente în societatile insulare din Melanezia nord-vestica.

În aceeasi lucrare sunt descrise si alte particularitati legate de casatorie si descendenta din insulele Trobriand.

Nu în ultimul rând, se cuvine a fi mentionata contributia lui B. Malinowski la analiza conflictele militare prezente la populatiile observate de antropologi. Acestea poarta o serie de razboaie "non-letale", încarcate mai mult de semnificatii ritualice. În acest sens, Malinowski identifica sase tipuri de conflict militar la populatiile primitive:

1. Lupta dintre membrii grupului - prototipul comportamentului criminal;
2. Lupta ca mecanism juridic al solutionarii diferendelor;
3. Lupta - ca sport;
4. Lupta ca expresie politica a nationalismului în faza incipienta;
5. Lupta din cadrul unor expeditii militare organizate;
6. Razboiul ca instrument al politicii nationale[25].

Functionalismul structuralist.

Alfred Reginald Radcliffe-Brown s-a nascut în 1881 la Birmingham, studiile realizându-le la Trinity College din Cambridge, obtinând în 1905 diploma în stiinte morale si spirituale. Primele lucrari le-a semnat cu numele Brown, abia din 1920 foloseste Radcliffe-Brown, fapt care va deveni definitiv începând cu anul 1926.

Între 1906-1908 participa alaturi de W.H.R. Rivers si A.C. Haddon la prima sa campanie de cercetari în insulele Andaman, iar între 1910-1911 pleaca pentru trei ani în vestul Australiei.

În activitatea sa la catedra preda cursuri de "antropologie sociala" la Birmingham, putând fi întâlnit ulterior, în 1920 la Universitatea Cape Town din Africa de Sud, apoi între 1926-1931 ca profesor la Universitatea din Sydney, unde fondeaza concomitent revista "Oceania".

Radcliffe-Brown a detinut presedintia la Royal Anthropological Institute si Association of British Anthropologists. Se stinge din viata la Londra, pe 24 octombrie 1955.

A lasat posteritatii urmatoarele lucrari de referinta în antropologia culturala: 1922 - The Andaman Islanders, The Free Press, Glencoe, Illinois; 1924 - The Mother's Brother in South Africa, în South African Journal of Science, 21; 1950 - African Systems of Kinship and Marriage, Oxford University Press, London; 1952 - Structure and Function in Primitive Society, Cohen and West, London; si lucrari postume ca 1957 - A Natural Science of Society, The Free Press, Glencoe, Illinois; 1958 - Method in Social Anthropology, University of Chicago Press, Chicago.

Între anii 1906-1908, Radcliffe-Brown întreprinde o cercetare majora în Insulele Andaman (a se vedea Anexe, Harta 5). Zona cercetata se caracterizeaza prin prezenta unor comunitati (grupuri) reduse din punctul de vedere al numarului de membri.

[26]. Grupurile independente sunt unite în triburi, însa proprietatea asupra pamântului nu este o caracteristica a tribului, ci a grupului independent. Limitele între teritoriile grupurilor sunt variabile, existând portiuni comune, de regula paduri.

Religiozitatea bastinasilor din Andaman este centrata asupra credintei în existenta unei categorii de fiinte supranaturale, identificate de Radcliffe-Brown cu "spirite" (lau, lao sau yau) .

În partea nordica din Andaman este atestata prezenta unor spirite ale padurii, Ti-miku Lau (ti-miku însemnând padure, ori mai exact câmp). Interesant este faptul ca oamenii cu alta culoare a pielii sunt denumiti prin termenul Lau. Astfel, termenul devenise sinonim pentru europeni, pentru localnicii de pe coastele Indiei, Birmaniei sau Malaeziei, în sens general pentru vizitatorii de pe "celalalt tarâm", iar singurul tarâm diferit cunoscut de andamanezi era tarâmul spiritelor .

[29], dar antropologul depaseste cu mult aceste limite.

[34]. Altfel spus: "(.) În societatile primitive studiate de antropologia sociala nu exista documente istorice. Spre exemplu, nu stim nimic despre dezvoltarea institutiilor sociale la aborigenii din Australia. Antropologii, atunci cînd îsi socotesc întreprinderea un fel de studiu istoric, se întorc la ipoteza si imaginatie si inventeaza explicatii "pseudo-istorice" sau "pseudo-cauzale". (.) Opinia adoptata aici este ca asemenea speculatii sunt mai mult decît nefolositoare. Însa acest lucru nu atrage dupa sine respingerea explicatiei istorice, ci dimpotriva (.) ".

Dupa ce Malinowski si Radcliffe-Brown au conturat o directie precisa a functionalismului, alti antropologi le-au îmbratisat convingerile.

[38], Evans-Pritchard va milita pentru nevoia de a include istoria în studiul antropologiei sociale, manifestând totodata o pozitie diametral opusa lui Radcliffe-Brown, Evans-Pritchard neaga caracterul de stiinta al antropologiei sociale, privind-o mai de graba ca o istorie comparativa. Cu toate acestea, contributiile sale la studiul societatilor africane au marcat un moment important în antropologie. Cu toate ca munca sa a început sub auspiciile functionalismului, Evans-Pritchard s-a transformat într-un umanist .

Sir Raymond Firth (1901-2002) s-a remarcat în domeniile antropologiei sociale si economice. Cu toate ca venise la London School of Economics pentru a studia economia, si-a îndreptat preocuparile catre antropologie. Influentat de principiile propagate de aceasta scoala, Firth îsi va aduce contributia la elaborarea paradigmei functionaliste prin realizarea diferentei dintre structura sociala si organizare sociala. Alaturi de profesorii sai (Malinowski si Radcliffe-Brown), Firth este considerat întemeietor al antropologiei sociale britanice.

Între 1928-1929 cerceteaza populatia Tikopia din Polinezia iar cercetarile sunt fructificate prin publicarea unei ample monografii, considerata de multi ca cea mai detaliata prezentare a unui grup pre-literat din întreaga lume.

Dupa Tikopia, R. Firth desfasoara activitate didactica la Universitatea din Sydney (1930-1932), întorcându-se în anul urmator, ca asistent al lui Malinowski, la London School of Economics, iar ulterior ca profesor (din 1944) pâna în anul 1968.

Înaintea celui de-al II-lea Razboi Mondial îsi propusese o cercetare de teren în China, dar planurile i-au fost zadarnicite de invazia japoneza, limitându-se în cele din urma, între 1939 si 1940 sa studieze un sat de pescari din Malaya. De mentionat este faptul ca în timpul razboiului a stat în slujba serviciilor secrete ale marinei, revenindu-i sarcina de a concepe "manuale de supravietuire" pentru soldatii din Pacific.

Meyer Fortes (1906-1983), de formatie psiholog, a fost convertit spre antropologie la London School of Economics de Malinowski în 1933. Împreuna cu cel din urma a participat la cercetari de teren în vestul Africii. Înca din 1932 a fost demarat un amplu proiect de cercetari de teren sub egida Institutului International de Limbi si Culturi Africane.

În seria acestor cercetari antropologice derulate în Africa se înscrie si studierea tribului Tallensi din Ghana, începând cu anul 1934. Ca rezultat direct al acesteia pot fi mentionate observatiile lui M. Fortes asupra rolului major al cultului stramosilor în relatiile de rudenie specifice tribului ghanez .

Sir Edmund Ronald Leach (1910-1989), cu toate ca dobândise o pregatire în economie, a alunecat spre antropologie, demonstrând complexitatea relatiilor existente între modelele ideale si actiunea politica într-un context istoric.

Lucy Mair (1901-1986) se alatura în 1927 orientarii nascute la London School of Economics. Primele ei studii erau concentrate asupra fenomenului schimbarii sociale .

Unul din meritele functionalismului si a reprezentantilor sai a fost accentuarea importantei cercetarii de teren si a punerii în practica a metodei observatiei participante. Acest demers metodologic a generat aparitia unei serii de monografii asupra unor societati aborigene.

Spiritul analitic al functionalistilor a urmarit interpretarea societatilor din perspectiva modului în care acestea au operat la un moment anume în timp, sau într-un interval temporar scurt. Faptul s-a datorat convingerii lor ca informatiile pertinente pot fi obtinute doar la fata locului, respingând astfel reconstituirile realitatii practicate de evolutionisti si difuzionisti .

În jurul anului 1970 functionalismul a intrat într-o perioada de declin. Analiza functionala a recunoscut valoarea institutiilor sociale, privite de acum parti active ale sistemului social .

Teoreticienii interactionismului au criticat functionalismul, acuzându-i lipsurile în conceptualizarea adecvata a naturii complexe reprezentate de actorii sociali si de procesul de interactiune. Pe de alta parte, teoreticienii marxisti au reclamat caracterul conservator si lipsa dinamicii fenomenelor sociale.

Ca un raspuns la dificultatile identificate de Malinowski legate de argumentul ca fiecare cultura trebuie înteleasa dintr-o perspectiva distincta, respectiv fiecare institutie trebuie privita ca un produs al culturii în cadrul careia se dezvolta, se manifesta functionalismul comparativ. Pornind de la acest punct, s-a ajuns la afirmatia ca realizarea unei comparatii transculturale este un demers gresit.

În anii 1960-1980 a putut fi remarcata o activitate de revizuire a functionalismului-structuralist britanic, printr-o orientare neofunctionalista.

Neofunctionalismul se deosebeste de functionalismul structuralist prin faptul ca atentia este îndreptata spre modul în care se contureaza interactiunea la nivel de sistem si spre elementele de tehnica, mediu, reducând cultura la adaptare . Atât neofunctionalistii cât si reprezentantii functionalismului structuralist explica fenomenele facând referire la trebuintele la care raspund.

Malinowski si Radcliffe-Brown au postulat versiuni distincte ale functionalismului. Ambii au privit societatea ca un întreg ale carui parti componente se completeaza reciproc si faciliteaza functionarea întregului.

Functia unui obicei sau al unei institutii este reprezentata de contributia pe care o are la mentinerea întregului sistem din care face parte. La scara mai larga, sistemele socioculturale functioneaza în vederea asigurarii adaptabilitatii indivizilor la conditiile din mediul înconjurator si pentru a realiza o retea de relatii sociale stabile.

Functionalistii si-au considerat munca drept stiinta obiectiva dar, în acelasi timp, s-au aflat sub impulsul permanent al nevoii administratiilor coloniale de a controla diferitele popoare care le intrau sub incidenta.

Cultura fiind un sistem compus din diferite elemente, cu o structura foarte asemanatoare cu cea a organismului uman, era foarte riscant de a se interveni în echilibrul acestuia. Cercetatorii functionalisti au atras atentia asupra faptului ca interventia din exterior într-un astfel de echilibru poate genera efecte nedorite .

Se poate concluziona ca B. Malinowski si A.R. Radcliffe-Brown îsi merita pe deplin titlul de pionieri ai antropologiei sociale britanice. Chiar daca astazi functionalismul nu constituie, din punct de vedere teoretic, decât un moment de referinta în antropologie, ramâne vie revolutionarea metodei cercetarii de teren, care pâna în zilele noastre constituie un mijloc de nelipsit al fiecarui etnolog si antropolog. Daca cei doi au dominat pe scena anilor 1920-1930, începând cu deceniul al patrulea al secolului XX ia nastere cea de-a doua generatie de antropologi sociali britanici care vor duce mai departe mostenirea.