Hotararea de divort - Hotarari in cadrul procesului de divort

Hotararea de divort

Hotarari in cadrul procesului de divort

1. Generalitati privind hotararea de divort si comunicarea acesteia

Indeplinirea conditiilor art. 38 alin. (1) din Codul familiei determina pronuntarea hotararii prin care instanta judecatoreasca dispune desfacerea casatoriei[1]. In functie de probatoriul administrat, instanta de judecata poate pronunta una din urmatoarele solutii:

a) admiterea actiunii de divort si desfacerea casatoriei din vina exclusiva a paratului sau din vina ambilor soti. Stabilirea culpei in sarcina unuia sau altuia dintre soti prezinta o mare importanta in privinta dreptului la intretinere - art. 41 alin. (2-5) din Codul familiei -, atribuirii locuintei comune, platii cheltuielilor de judecata - art. 274 din Codul de procedura civila;

b) admiterea actiunii de divort, a cererii reconventionale si, in consecinta, desfacerea casatoriei din vina ambilor soti;

c) respingerea actiunii de divort si admiterea cererii reconventionale, ceea ce implica desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului reclamant;

d) respingerea actiunii de divort formulata de reclamant, daca instanta a retinut culpa acestuia in destramarea relatiilor de familie, iar paratul nu a formulat cerere reconventionala.

Prin hotararea de divort se solutioneaza si cererile accesorii formulate de soti sau ridicate din oficiu de instanta judecatoreasca, si anume:

- numele de familie pe care sotii il vor purta dupa desfacerea casatoriei - art. 40 din Codul familiei;

- pensia de intretinere intre fostii soti - art. 41 alin. (2-5) din Codul familiei;

- incredintarea copiilor minori spre crestere si educare - art. 42 din Codul familiei;

- indicarea parintelui care va administra bunurile minorului, il va reprezenta sau ii va incuviinta actele juridice civile - art. 43 din Codul familiei;

- impartirea bunurilor comune ale sotilor - art. 36 din Codul familiei;

- contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorului rezultat din casatorie - art. 42 alin. (3) din Codul familiei;

- atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei comune;

- suportarea cheltuielilor de judecata - art. 274 din Codul de procedura civila.

O noutate pentru legislatia si practica noastra judiciara o reprezinta continutul art. 617 alin. (2) din Codul de procedura civila: „Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va modifica, daca ambele parti solicita aceasta”. In consecinta, in dispozitivul hotararii judecatoresti se precizeaza care dintre soti este vinovat de desfacerea casatoriei, fara ca in considerente sa se mai faca referire la continutul probatoriului administrat in cauza – declaratii de martori, inscrisuri (scrisori, vederi etc.) – care a determinat instanta sa pronunte divortul din culpa unuia sau ambilor soti.

Hotararea de divort este constitutiva de stare civila, deoarece prin ea sotii dobandesc o stare civila noua, aceea de persoana divortata. Dovada noii stari civile o constituie insasi hotararea judecatoreasca de desfacere a casatoriei, ramasa definitiva si irevocabila, in baza careia se fac modificari in actele de identitate ale sotilor, daca este cazul.

Potrivit dispozitiilor art. 39 din Codul familiei, casatoria se considera desfacuta la data cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila. Din acest moment, instanta este obligata, in baza art. 9 din Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civila, sa comunice din oficiu la serviciul de stare civila care a inregistrat incheierea casatoriei, acum desfacuta, o copie a hotararii de divort pentru a se opera mentiunile cuvenite pe marginea actului de casatorie.

Conform art. 48 alin. 1 din Metodologia nr. 1/1997, inscrierea divortului se face din oficiu sau la cererea oricaruia dintre fostii soti care va depune o copie legalizata a hotararii de divort definitiva si irevocabila.

2. Hotararea nemotivata

Daca ambele parti solicita instantei ca hotararea prin care se pronunta divortul sa nu se motiveze, hotararea nu se va motiva - art. 617 alin. (2) din Codul de procedura civila. Acest lucru este posibil si in cazul in care divortul se pronunta pe baza acordului sotilor, deoarece textul nu distinge.

3. Hotararea nu se pronunta din vina unuia sau a ambilor soti

In cazul in care divortul se pronunta pe baza acordului sotilor, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti - art. 617 alin. (3) din Codul de procedura civila. Desi textul nu spune expres, consideram ca aceeasi este solutia in cazurile in care divortul se pronunta pentru alienatie mintala cronica ori debilitate mintala cronica sau starea sanatatii sotului care cere divortul, ori pentru disparitia, judecatoreaste declarata, a paratului.

4. Mentiune despre hotararea de divort pe actul de casatorie. Natura si efectele hotararii

Primind hotararea judecatoreasca de desfacere a casatoriei, oficiul de stare civila opereaza pe marginea actului de casatorie mentiunea respectiva, dupa care inscrie mentiunea de divort si pe actele de nastere a fostilor soti, daca acestia sunt nascuti in aceeasi localitate unde s-a inregistrat casatoria si unde functioneaza oficiul. In caz contrar, se trimit comunicari de mentiune primariilor unde este inregistrata nasterea fostilor soti.

In raporturile dintre soti, deveniti fosti soti, mentiunea hotararii de divort pe marginea actului de casatorie nu produce niciun efect juridic, deoarece casatoria a fost desfacuta la data cand acea hotarare a ramas definitiva si irevocabila.

In ceea ce priveste raporturile patrimoniale dintre soti si terte persoane, mentiunea prezinta importanta pentru ca doar din momentul in care s-a realizat publicitatea prevazuta de lege, hotararea de divort este opozabila tertilor si deci, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza. In acest sens, art. 39 alin. (2) din Codul familiei prevede: „Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiunea despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale”.

5. Impacarea sotilor

Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs, iar apelul sau recursul nu sunt timbrate conform legii - art. 618 alin. (2) din Codul de procedura civila. Daca, dupa impacare, se ivesc fapte noi care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul o poate introduce, avand posibilitatea sa se foloseasca si de faptele vechi - art. 618 alin. ultim din Codul de procedura civila. S-a decis ca actiunea de divort se stinge prin impacarea partilor; in acest caz, recursul este  neintemeiat, sotul avand la dispozitie o noua actiune, putand invoca si fapte anterioare[2]. Solutia ar putea fi extinsa azi si asupra apelului.

Reclamantul poate sa renunte la cererea de divort, in tot cursul judecatii inaintea instantei de fond, chiar daca paratul se impotriveste, iar renuntarea reclamantului nu are nici o inrauire asupra cererii facute de parat - art. 618 alin. (1) din Codul de procedura civila. In practica s-a decis ca reclamantul poate, in procesul de divort, sa renunte la judecata si in recurs, daca paratul nu se opune. Cand paratul se opune, renuntarea se poate face numai inaintea instantei de fond[3].