IDENTITATE sI FAMILIE
A. PROBLEMATICA IDENTITĂŢII
IDENTITATE sI FAMILIE
B.FAMILIA sI CELELALTE INSTITUŢII
q Institutiile sunt pattern-uri īncetatenite ale unor practici, recunoscute ca atare de actorii implicati, ce se impun ca un "anumit mod de a face lucrurile" ; ele sunt deci creatoare de identitati, distincte, datorita, combinatiei specifice de implicare reciproca a individualului si colectivului īn crearea acestora ; sunt o retea de identitati si de practici rutinizate de alocare de pozitii sociale pentru indivizi ; īn acest sens sunt si folositoare, deoarece rutinizarea unei practici sociale atrage dupa sine cāstiguri cognitive si psihologice, nu mai trebuie gāndit fiecare comportament, situatie sociala etc. ; dar de aici rezulta si reversul : "modul īn care se fac lucrurile" la nivel institutional poate fi greu constientizat, si mai ales greu de schimbat ;
q Institutiile sunt parte integranta a constructiei sociale a realitatii, īn raport cu care si functie de care indivizii īsi orienteaza comportamentul ;
q Institutiile pot fi īntelese ca ideal-tipuri (sens weberian), fara a fi considerate imaginare, ele genereaza consecinte;
q Institutiile sunt si produse si componente ale actiunilor umane, tipizari ideale colective ale unor procese de institutionalizare aflate īn desfasurare constanta ;
q Institutiile implica un control social, confera coerenta (prin universurile simbolice, spre exemplu), ordoneaza viata sociala, pun la dispozitie tipare de actiune ;
institutiile se creeaza functie de trebuintele sociale : pe masura ce activitatile sociale devin din ce īn ce mai complexe la scara istoriei, institutiile se diversifica si se diferentiaza, astfel īncāt o activitate care īn societatea traditionala este īndeplinita de o institutie, ajunge sa fie īndeplinita de un set de institutii : exemplu, familia traditionala este si unitate de productie si de reproductie si de socializare ; astazi, familia moderna interfereaza din punctul de vedere al preluarii functiilor si cu alte institutii ;
functiile sociale ale institutiilor sunt diferite;
la nivel economic, prin asistenta sociala, pensie, īncurajarea economiilor etc. ;
la nivel institutional, prin acceptarea cererii de scadere a pragului vārstei de scolarizare si emanciparea mamelor.
Statul a micsorat legaturile de dependenta : ale familiei īn raport cu grupurile de rudenie, vecinatatea ; reversul - o mai mica autonomiei a familiei si a membrilor sai fata de reprezentaqntii statului.
Statul este cel care garanteaza individualizarea : tinānd seama de fenomenul de pauperizare exprimat mai ales la nivelul familiilor monoparentale, statul intervine cu un sistem de ajutorare sociala. Prin masurile sale, statul intervine puternic īn regulile jocului domestic, a relatiei īntre soti, autorizānd diminuarea dependenti femeilor fata de barbati.
Extras suport curs Psihosociologia familiei.
|
