|
ION IONESCU DE LA BRAD sI CURENTUL MONOGRAFIILOR MILITANT-SOCIALE |
|
Anii Vechiul Regat Transilvania În concluzia lucrãrii sale, Busuiocescu cere efectuarea unor anchete similare în toate satele tãrii: "Asemenea studii, cãrora li s-ar da o dezvoltare mai mare si mai completã, ar trebui fãcutã pentru toate mosiile mari din tarã, cãci prin ajutorul lor s-ar putea cunoaste starea realã la sate si deci mãsurile de îndreptare s-ar lua în o mai bunã cunostintã de cauzã, evitându-se astfel multe din greselile ce se fac în aceastã privintã"; el citeazã în sprijin si lucrãrile fãcute de Epitropia Asezãmintelor Brâncovenesti, executate de C. Gheorghiu (1910) 13) Vasile M. Kogãlniceanu si planul sãu de cercetare a problemelor rurale În ciuda masei de "monografii" si de lucrãri de specialitate efectuate în legãturã cu problema dureroasã a situatiei tãranilor, Vasile M. Kogãlniceanu, (fiul acelui Mihail Kogãlniceanu care fãcuse Legea Ruralã din 1864), de profesie agronom dar si luptãtor politic pentru drepturile tãrãnimii, care în 1907 a avut de suferit si închisori repetate, socotea cã realitãtile nu erau încã suficient de bine si de unanim cunoscute, impunându-se organizarea unei mari anchete, imperios necesarã "pentru cunoasterea exactã a chestiunii agrare, din toate punctele de vedere". O asemenea anchetã ar trebui sã premeargã oricãrei actiuni de reformã, spunea dânsul "dacã voim sã clãdim pe o temelie sãnãtoasã". "Ancheta agrarã se mai impune - argumenteazã el - si din cauza diversitãtii situatiunii populatiunilor care trãiesc din agriculturã, a diversitãtii felului de proprietate ruralã si a diversitãtii regimurilor muncii. Avem, dupã cum se stie, proprietate individualã, apoi proprietate în indiviziune - rãzãseascã si mosneneascã -, proprietate în devãlmãsie în munti, embaticuri pe vii, avem muncã în dijmã în Muntenia si muncã în bani în Moldova; avem o clasã de arendasi puternicã; avem o regiune viticolã întinsã si cu nevoi speciale, întocmai cum avem o regiune pomicolã iar cu nevoi aparte; cu un cuvânt, formele de proprietate, muncã si productiune sunt atât de felurite în tara noastrã si chestiunea agrarã este atât de complicatã, încât numai o anchetã largã si amãnuntitã poate aduce lumina necesarã".[24] 14) Cercetãrile sociale ale medicilor O mentiune specialã trebuie fãcutã cu privire la lucrãrile medicilor care, activând în mediul rural si ocupându-se de probleme de igienã colectivã si individualã, au fost adusi în mod firesc sã analizeze conditiile de trai ale tãrãnimii, alcãtuind deci în acest scop "monografii" pe probleme de specialitate, toate având însã la bazã anchete sociale propriu-zise. Asupra lor nu avem însã un studiu exhaustiv, asa cum ar trebui, desi lucrãrile D-lui Babes ca si cele ale D-lor C. I. Istrati, N. Manolescu, I. Felix C. Popescu si altii din aceastã epocã "neo-iobagã", sunt deosebit de interesante prin faptul cã documenteazã riguros teza cã multe din bolile de largã rãspândire sunt "sociale", având adicã o etiologie socialã si deci putând avea si o terapie socialã. Pelagra a fost astfel doveditã a fi o boalã specificã unui regim de subalimentatie si malnutritie datoritã stãrii de mizerie în care se afla masa tãrãneascã, pelagra putând fi eradicatã doar pe calea unor radicale reforme sociale, constând în împroprietãrire si organizare economicã a vietii rurale pe cu totul alte cãi decât cele ale neo-iobãgiei. De asemenea, problema tifosului exantematic, a tuberculozei, au fost dovedite a fi în legãturã si cu starea de înapoiere culturalã a maselor tãrãnesti. Nu putem intra în amãnuntele acestei probleme (care va continua a se pune si dupã cel dintâi rãzboi mondial); semnalãm numai cã ea va constitui o preocupare constantã a curentului socialist, când vom întâlni asemenea preocupãri nu numai profesional practice la unii doctori precum Zubcu Codreanu, dând nastere si unor lucrãri teoretice importante, precum cele ale doctorului Stâncã.[25] [1] G. Ionescu Sisesti, "Le développement de la science agricole", (în volumul La vie scientifique en Roumanie, Sciences appliquées; ouvrage publié par la section scientifique de l'Académie Roumaine (Bucuresti, 1937). [2] Cãci Ion Ionescu de la Brad a avut de suferit si dupã 1864 atacurile înversunate ale mosierimii. Cf. studiul lui G. Dobre, "Din avatarurile elaborãrii monografiei lui Ion Ionescu de la Brad ,Agricultura românã în judetul Mehedinti' " (revista Viitorul Social, Bucuresti, 1975, nr. 4) [3] Traian Herseni, op. cit. [4] Gh. Bogdan-Duicã, Viata si opera întâiului tãrãnist român, Ion Ionescu de la Brad, 1818-1891, (Craiova, 1921) [5] Csengheri Ecaterina, Ovidiu Bãdinã si L. Popovici, Ion Ionescu de la Brad si unele probleme ale predãrii stiintelor agricole în scoalã, Bucuresti, 1959. [6] Miron Constantinescu, Ovidiu Bãdina si Ernö Gall, Gândirea sociologicã în România (Ovidiu Bãdina, Cercetarea sociologicã concretã; traditii românesti). [7] S. P. Radianu, adept al lui Ion Ionescu de la Brad, afirmã cã acesta ar fi fãcut si o cercetare a judetului Iasi, rãmasã nepublicatã, despre care altã stire nu avem. [8]
Chelcea Ion, Literatura monograficã a satelor noastre si problemele
în legãturã cu studiul satului românesc. Momente principale, (Cluj,
1933). - Niculescu, Monografiile oraselor, comunelor, mãnãstirilor
din România întregitã, (1935). [9] Ne lipseste însã o bibliografie a monografiilor orãsenesti si a celor zonale. [10] Precum de pildã sunt semnificative urmãtoarele lucrãri: Constantin C. Filipescu, Monografia economicã a comunei Avrãmesti, Bucuresti, 1908. - D. Mãrãsescu, Monografia economicã, statisticã si socialã a comunei segarcea, din Jud. Doljiu, Craiova, 1907. - Tufescu S. si Danielescu, Monografia istoricã, economica, culturalã si socialã a satului Cãtanele- Dolj, Bucuresti, 1908. - Rãdulescu-Codin C. si Ion Rãutescu, Dragoslavele. Trecutul comunei, istorie, legende, acte vechi. Descriere fizicã, întindere si populatiune, stare moralã, culturalã si socialã, Câmpulung, 1920. [11] Singura lucrare care dã oarecari informatii în acastã privintã, însotitã fiind si de o bibliografie utilã, este semnatã de M. serban, Rumäniens Agrarverhaltnisse: Wirtschaft- und Sozialpolitische Untersuchungen, Berlin, 1914. [12] Cf. H. Stahl, Eseuri critice privind cultura popularã, Bucuresti, 1983. [13] Mentionãm, pro memoria, câteva din ele, precum cele din 1876 (Hasdeu); 1877 (G. Dem Teodorescu); 1893 (N. Densusianu); 1897; (G. Tocilescu); 1903 (Ministerul de Interne); 1904 (Casa scoalelor); 1926 (Romulus Vuia); 1939 (Vintilã Mihãilescu); 1928 (Muzeul limbii române); 1930 (G. D. Mugur si V. Voiculescu); 1935 (N. A. Constantinescu). Semnalãm faptul cã în 1913, prof. de la Cernãuti, Eugen Ehrlich, începe cercetãri asupra românilor din Bucovina, pregãtind pentru Seminarul sãu un "chestionar" de o conceptie nouã. Ehrlich e un savant de talie mondialã, creator de fapt al "sociologiei juridice", ale cãrui lucrãri mai putin cunoscute la noi sunt azi reeditate în Occident. Ceea ce cerceta el, era asa-numitul "drept viu". Din seminarul lui au iesit si lucrãri de valoare, precum cea a lui Nico Cotlarciuc despre familia tãranilor bucovineni. Lucrãrile lui nu figureazã în Biblioteca Academiei. D. Gusti semnalase importanta acestui cercetãtor si în biblioteca sa existau lucrãrile Seminarului lui Ehrlich. Citãm, deci, din Gusti Sociologia militans: "Das lebende Recht der Völker der Bukowina. Fragebogen für lebendes Recht" si "Die Erforschung des lebenden Rechts" (in Schmollers Jahrbuch vol. 35, p. 129). - Notãm cã si istoricul bucovinean George Popovici a fãcut deasemenea cercetãri de teren asupra obiceiului pãmântului. [14] Editia oficialã a Ministerului Cultelor si Instructiunii publice, cuprinde 61 pagini cu 400 întrebãri. O altã editie, din 1882, a Ministerului Justitiei, are 83 de pagini. Cf. darea de seamã din Analele Academiei Române, X, Sectia II-a, Bucuresti, 1877. [15] S. P. Radianu, Judetul Bacãu, studiu agricol si economic, lucrat din ordinul Ministerului de Agriculturã (Bucuresti 1889; 653 p.). Radianu publicã si Monografia comunei Vãleni, plasa serbãnesti, jud. Olt, (Bucuresti 1904, p. 142). Adãugãm cã Radianu are si lucrãri de istorie, precum Din trecutul si prezentul agriculturii române. Partea I-a "Raporturile agriculturii cu societatea si diferitele ei faze de transformare", titlu ispititor, dar continut neinteresant. Semnalãm cã Radianu a lucrat si în domeniul statisticei industriale. Cf. Rapoartele lui din 1901 privind industrile tãbãcãriei, conservelor alimentare si tesãturilor (în Buletinul Ministerului Agriculturii, industriei, comertului si domeniilor din 1901), cu o traducere francezã De l'industrie en Roumanie; l'industrie du tissage (1901). [16] Vasile Kogãlniceanu, Chestia tãrãneascã, Bucuresti, 1906. [17] Cicerone Protopopescu, Sociologia si Dreptul (Piatra, 1895) si Universitatea modernã. Studiu critic asupra introducerii sociologiei în programul Facultãtilor de Drept si de Litere, Bucuresti, 1907. [18] Cicerone Protopopescu, Ancheta agrarã (Situatiunea economicã a tãranului român), Editia I-a Bucuresti, 1895. Editia II-a, 1907. [19] Ion T. Ghica. Date statistice asupra locuitorilor care nu au pãmânt, proprietarilor mici si mari, islazurilor, populatiunii, numãrul vitelor din jud. Vlasca, (Bucuresti, 1903). [20] G. D. Scraba, publicatã în 1907 sub titlul de Starea socialã a sãteanului. Dupã ancheta privitoare anului 1905, îndeplinitã cu ocaziunea Expozitiei Generale Române din 1906, de cãtre sectiunea de economie socialã. Cu 34 tabele statistice si 24 de tabele grafice, Bucuresti, 1907. [21] Alexandru V. Gîdei, Programul monografiei unei comune rurale si monografia comunei rurale, Bragadiru-Bulgari, din Plasa Sabaru, judetul Ilfov, Bucuresti, 1905. [22] Analele Academiei Române, Seria II-a, Tom. XXVIII, p. 207 [23] Dr. Dumitru Busuiocescu, Sistemele de arendare aplicate pe mosiile Academiei, Studiu economic, (Bucuresti, 1911), editia II-a revãzutã si completatã, cu un adaos despre domeniul silvic de pe mosiile Academiei, Bucuresti, 1912. [24] Vasile M. Kogãlniceanu, Chestia tãrãneascã (Bucuresti, 1906, 477p) [25] Sunt de folosit deocamdatã cele scrise de Traian Herseni si de Ovidiu Bãdina, în lucrãrile lor deja citate. De urmãrit si Dr. C. Brãtescu, Din traditiile medicinii si ale educatiei sanitare; (Bucuresti, 1973). |
|
