Individul uman si actiunea sociala
Nu incape nici o indoiala ca orice actiune umnaa are un caracter social,prin modul de existenta si manifestare a omului. Prin actiunea sociala intelegem nu orice act uman,ci numai manifestarile actionale care se instituie potrivit unor trebuin 131q1622b te,interese,aspiratii si idealuri,deci pe temeiul unor motivatii si scopuri socializate.
Omul nu poate trai izolat si, de aceea, trebuie sa se integreze in societate, sa comunice si sa stabileasca relatii de prietenie cu oamenii din jurul sau. Prietenia este o relatie interpersonala care se bazeaza pe încredere, cinste, toleranta Prietenia este specific umana,fapt semnalat de Aristotel,care spunea ca "Nimeni nu poate trai fara prieteni,chiar daca stapaneste toate bunurile lumii". Un asemenea mod de a gandi prietenia pune in lumina nu numai caracterul specific uman ci si natura ei sociala,exprimand un anume tip de relatii sociale,in centrul carora se afla omul. Masura in care omul se angajeaza, ca fiind social, in acest complex sistem de relatii, continutul lor constituie, in acelasi timp, un criteriu de apreciere a valorii sale sociale. In acest sens trebuie sa intelegem adevarata semnificatie a proverbului : "Spune-mi cu cine esti prieten, ca sa-ti spun cine esti". In cadrul tezaurului de gandire si intelepciune care a fost gandirea filozofica a Greciei antice gasim explicit formulata teza potrivit careia prietenia reprezinta un important criteriu de apreciere a valorii sociale a omului. Tot in Antichitate a aparut si primul imn al prieteniei. Este vorba de prietenia dintre Ahile si Patrocle, eroii Iliadei, cunoscuta capodopera a lui Homer. Cand Patrocle moare in lupta, ucis de Agamemnon, Ahile il plange sincer, cu o sfasietoare durere. In aceste momente de dramatice zbuciumari sufletesti, adresandu-se mamei sale zeita Thetis el marturiseate ca si-a iubit prietenul ca pe sine insusi. Prietenia este, de asemenea o forma de manifestare a cunostintei de sine, a capacitatii fiintei umane de a se raporta pe sine la altii. Intr-adevar, omul are nevoie sa se vada pe sine si "din afara", ca intr-o oglinda, dar nu inselatoare. Prietenia adevarata, se bazeaza pe incredere reciproca si spirit de sacrificiu, caracterizeaza printr-o puternica incarcatura morala de cinste, devotament, respectarea cuvantului dat ceea ce o face sa fie nu numai generatoare de fapte marete, ci si de un optimism reconfortant, luminos, specific uman.
Participarea colectivitatilor si indivizilor la actiunea sociala este si in socialism o necesitate obiectiva,dar ea are ca motivatie fundamentala si ca scop suprem satisfacerea trebuintelor materiale si spirituale ale membrilor societatii, creearea conditiilor de manifestare libera si creatoare a acestora. Se realizeaza astfel o apropiere tot mai mare intre motivatiile de ordin general ale actiunii sociale si cele colective,de grup si individuale.
Membrilor societatii li se deschide astfel campul manifestarii multilaterale in actele lor individuale,in conditiile integrarii lor organice in viata si actiunea sociala,ale corespondentei tot mai profunde intre motivatiile fundamentale ale actiunii individuale si cele ale actiunii sociale.
De aceea,se acorda cea mai mare atentie actiunii cultural-educative de formare si dezvoltare a omului. Individul se prezinta in acest context ca obiect al actiunii sociale. El este potentat si modelat in actiunea instructiv-educativa ca proces de asimilare a experientei sociale,de interiorizare a valorilor de cultura si civilizatie,de formare si dezvoltare a aptitudinilor si capacitatilor de actiune creatoare. Individul uman este astfel produs(format) nu numai ca mijloc,ci mai ales ca subiect(autor), agent si totodata ca scop si beneficiar al actiunii sociale.
Prietenia este exprimarea sincera si fara rezerve a gândurilor si simtirilor tale în fata unei alte fapturi omenesti, sinceritate totala si dezinteresata în viata launtrica cea mai intima, ca o încercare de retraire în profunda simpatie a unei alte fiinte omenesti.
"Prietenia inseamna un suflet in doua trupuri." (Aristotel)
"Prietenia sfarseste acolo unde incepe neincrederea." (Seneca)
"Prietenia unui om destept e mai de pret decat prietenia tuturor prostilor." (Democrit)
"Singura prietenie de pret este cea care s-a nascut fara motiv." (Arthur van Schendel)
|
