Istorie Sociala (puncte principale)
curiozitatea se transforma in interes, apoi in necesitate, cand structurile, relatiile si manifestarile sociale sunt percepute ca fiind esentiale pentru progresul general-uman
de la simpla observare si inregistrare a 737g66h unor fragmente ale vietii sociale si pana la interpretarea si valorificarea superioara a datelor factuale, prin eforturi de generalizare si teoretizare, s-au consumat multe energii umane, intr-o dimensiune temporala apreciabila
cunoasterea sociala incepe sa genereze ,,suplimentul'' amintit cand societatea ajunge la intelegerea ca destinul si evolutia sa sunt conditionate de perceperea cat mai corecta a vietii sociale, care este stimulata de avansul general al societatii si de abilitatea stiintelor sociale de a da raspunsuri prompte, realiste si operationale in planul asteptarilor imediate macrosociale.
prefaceri in sfera sociala se produc in permanenta ; acestea antreneaza o dinamica mai lenta sau mai alerta a stiintelor sociale, care se divid (fragmenteaza), se recompun, se apropie sau se distanteaza unele de altele, amplificand considerabil numarul lor si, totodata, perspectivele de abordare a socialului.
cunoasterea sociala nu este un scop in sine ; ea este un mijloc prin care stiintele sociale isi aduc aportul la progresul general-uman si, deopotriva, isi justifica ratiunea lor de a fi.
Asemanari si convergente :
Sociologie si istorie
apartin disciplinelor socio-umane,
beneficiaza de o ,, materie prima'' de cercetare asemanatoare sau identica,
dispun de instrumente intelectuale suficiente si necesare investigarii socialului,
utilizeaza, in buna masura, aceleasi tehnici si metode de investigare.
istoria apare in antichitate.
sociologia se constituie in epoca moderna.
sociologia studiaza predilect realitatile sociale ,,prezente'' si mai putin cele din trecut
istoria investigheaza faptele omenesti din trecut (din momentul in care omul dobandeste simtul istoric) catre ,,prezent''
,,Fiind studiul realitatii sociale, ea (sociologia-n.n.) nu are ca obiect societatea, una sigura si aceeasi in toate timpurile, ci unitatile sociale concrete, singurele forme in care traieste societatea. Cand spunem stiinta realitatii sociale intelegem, deci, stiinta unitatilor sociale (subl. In text - n.n.), in formel numeroase si variate in care se gasesc ele raspandite pe pamant'' (D. Gusti, 1934, p. 50)
ISTORIA:
,,.istoria este, in primul rand, o stiinta de reconstituire a trecutului, a unor fenomene care au fost candva reale, deci perceptibile direct, iar la data cercetarii nu mai exista.'' Traian Herseni, 1982, pp. 38-39)
,,.istoria implica cercetarea detaliului, dar, in acelasi timp, ea invita pe specialist, in nu mai mica masura, sa-si largeasca vederile evolutiei structurilor sociale'' (C.W. Mills, 1974, pp. 215-217)
Studiaza fenomenele de succesiune si diferentierile dintre acestea, urmareste identificarea seriilor in care se inlantuie in chip ireversibil fenomenele, in cadrul carora cele precedente explica producerea si modul de a fi al celor ce le succed. ( Sociologia, din contra, se preocupa de identificarea asemanarilor dintre fenomene - succesiunea lor - , a aspectelor generale si repetabile, pana la stabilirea unor legi valabile in toate locurile si timpurile pentru realitatile similare) (A.D.Xenopol, 1905, p. 21)
Este o disciplina sintetica ( I. Tonnies)
Are un caracter normativ ( D. Gusti, H. Kelsen)
Este o stiinta reformatoare ( formuleaza solutii, se implica in reformarea societatii, eradicarea starilor de patologie sociala, prevenirea si solutionarea crizelor sociale etc.) - A. Comte, E. Durkheim
Reprezinta o ,,dimensiune'' a oricarei stiinte sociale ( Fernand Braudel)
Este ,,nervul'' stiintelor sociale ( C. Wright Mills)
Este o stiinta de reconstructie a trecutului
Dispune de si utilizeaza o gama substantiala si variata de metode si tehnici de cercetare ( ancheta, sondajul, chestionarul, interviul, tehnici de scalare si de analiza a continutului comunicarii, cercetarea panel, cercetarea sociometrica etc.).
Ca stiinta teoretica, tinde spre formularea unor legi, spre identificarea invariantelor, a relatiilor de profunzime dintre variabile. Trecera de la cunoasterea faptelor la cunoasterea legilor care produc faptele se realizeaza prin ipoteze.
Aplicarea experimentului in studiile sociologice ,,contribuie la integrarea datelor in modele explicative, in sisteme teoretice din ce in ce mai structurate'' ( Septimiu Chelcea, Ioan Marginean, Ion Cauc, 1998, p. 423).
Experimentul este, deci, ,,un mijloc principal de verificare a unei ipoteze sociologice'' ( Traian Braileanu, 1923, p. 79)
,,Istoria [.] se bazeaza, in primul rand, pe marturiile scrise ale contemporanilor, deci pe observarea indirecta'' ( P.P. Panaitescu, 1969, p. 68)
Metoda comparativ-istorica ,, lasa [.] cale deschisa pentru analiza completa a comunitatii in raport cu orice alt sistem autonom, aratand ca raporturile intre comunitatile omenesti numite state sunt cele mai importante, deoarece ele dau diferentierea completa a comunitatii, structura cea mai complexa, dar si cea mai stabila a comunitatii, care abia in acest stadiu ne da icoana cosmosului social'' ( Traian Braileanu, 1923, p. 80)
REZULTATELE CERCETARILOR :
Economia, demografia, geografia, dreptul, psihologia si alte stiinte umanist-sociale consacra, la randul lor, studii asupra unei mari varietati de aspecte sociale, inclusiv in perspectiva istorica (demografia istorica, istoria dreptului, istoria economiei, antropogeografia etc.). Studiile de acest tip se constituie in elemente de convergenta stiintifica, cu impact asupra evolutiei istoriei sociale.
Repere importante ale raporturilor interdisciplinare in orizontul stiintelor socio-umane, cu referire la istoria sociala ar fi :
istoria, ca si filosofia, in fieful carora se inregistreaza mai de timpuriu preocupari ce vizau zone ale socialului, manifesta tendinta de parcelare a preocuparilor, ca efect al aparitiei si proliferarii unor noi conceptii, curente, scoli istorice si filosofice
filosofia sociala fixeaza cadrul aparitiei, la mijlocul veacului trecut, a sociologiei
distinctiile esentiale intre filosofia sociala si sociologie sunt generate de viziunile si metodele lor diferite de cercetare a socialului
sociologia, o data cu depasirea provizoratului statutului sau stiintific, da o noua dimensiune investigarii realitatilor sociale, dublata de o redefinire a pozitiei si rolului stiintelor umanist-sociale
prin faramitarea sociologiei in domenii particulare de cercetare (ramuri si subramuri), se deschid noi orizonturi aprofundarii studiilor asupra vietii sociale ; in acest demers apare sociologia istorica, specializata ,,in cunoasterea dimensiunii temporale a fenomenelor sociale'' (in opozitie cu istoria care isi centreaza studiile pe analiza timpului istoric ca structura a vietii sociale)
convergentele si distinctile dintre istorie si sociologie faciliteaza intelegerea plasarii istoriei sociale in raport de acestea, precum si propria sa identificare stiintifica.
|
