METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE. M.T.C.S.
Ce se desemneaza prin " metoda de cercetare"?
a) limbajul īn care sunt formulate teoriile;
b) program de realizare a cercetarii;
c) mod de a actiona īn efectuarea unei cercetari;
d) nivel teoretic al cercetarii;
e) o serie de ipoteze generale.
R: b+c
Ce reprezinta "tehnica de cercetare
a) modalitate teoretica si axiologica de abordare a realitatii socio-umane
b) modalitate concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii;
c) stiinta realizarii cercetarii;
d) sistem conceptual ce sta la baza cercetarii
a)adevarat
b)fals
b) fapt aberant si neasteptat ;
c) fapt neasteptat, aberant si capital.
Modelul calitativ de cercetare sociala presupune utilizarea unor metode si tehnici structurate, standardizate.
a) adevarat
b) fals
b) cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici;
c) cunostinte obtinute fara cercetare sistematica.
b) Cu cāt ma hranesc mai bine cu atāt scade senzatia de foame.
c) Cu cāt nivelul de trai al populatiei scade cu atāt rata comportamentelor delincvente creste.
d) Daca īn familie exista un climat conflictual, atunci tendinta spre devianta comportamentala a copiilor este mare.
e) Daca sunt student atunci sunt īnmatriculat la o institutie de īnvatamānt superior.
R: c+d
30. De ce īn cercetarea socio- umana apare restrictia formularii ipotezelor de lucru īn termenii: "Daca A atunci B" sau "Cu cāt A cu atāt B" ?
a) deoarece ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice.
b) deoarece ipotezele de lucru sunt formulari axiologice si epistemologice;
c) deoarece ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt ipoteze teoretice);
31. Ipotezele de cercetare sunt explicatii plauzibile care urmeaza a fi verificate prin faptele de observatie.
a) adevarat;
b) fals.
32. Gruparea (stratificarea) populatiei īn cercetarea sociologica se realizeaza īn functie de:
a) Caracteristici socio- demografice;
b) Caracteristici socio- profesionale;
c) Caracteristici estetice;
d) Caracteristici sociale;
e) Caracteristici economice.
a) opinii, pareri, atitudini ale populatiei īn raport cu tema si obiectivele cercetarii;
b) capacitatea esantionului de a reproduce cāt mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care a fost extras;
c) subiectii retinuti īn esantion difera (sub aspectul caracteristicilor socio- demografice ) de universul cercetarii;
d) subiectii retinuti īn esantion sunt purtatorii tuturor, sau, cel putin, ale principalelor caracteristici a populatiei totale.
a) operatia de reprezentare imagistica a informatiilor;
b) operatia de reprezentare teoretica a informatiilor;
c) operatia de reprezentare conventionala (numerica sau alfabetica) a unei informatii.
R: c
35. Īntr-o cercetare sociologica concreta metodele si tehnicile de cercetare sunt alese de catre cercetator īn functie de :
a) informatiile recoltate de la subiectii presupusi de cercetare;
b) tema cercetarii;
c) conceptia general teoretica ce sta la baza cercetarii;
d) obiectivele specifice temei cercetate;
e) ipotezele de cercetare.
R: b+c+d+e
36. Prin "metodologie" se desemneaza:
b. acea stiinta care ne releva modalitatile de cunoastere spontana a unui eveniment social;
c. acea stiinta care ne releva demersurile de efectuare a cercetarii.
R: c
37. Īntr-o cercetare sociologica concreta, instrumentul de investigatie semnifica:
a)mijloc, cale, mod de expunere;
b)unelte, aparatura de care se foloseste cercetatorul pentru īnregistrarea informatiilor;
c)modul de a actiona īn efectuarea unei cercetari.
R: b
38. Termenul de paradigma poate fi definit astfel:
58. Cercetarea sociologica concreta presupune:
a) aplicarea unor metode si tehnici specifice de recoltare a informatiilor;
b) observarea directa a realitatii sociale;
c) aplicarea unor metode specifice de prelucrare si analiza a informatiilor;
R: a+b+c
59. Īn obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intra:
a) speculatii teoretice.
b) opinii, comportamente ale oamenilor;
c) aspiratii, trebuinte, motivatii ale conduitelor oamenilor;
d) enunturi generale, teoretice, indirect testabile;
e) caracteristici socio-demografice;
f) caracteristici ale mediului social si modului de viata al oamenilor.
R: b+c+e+f
60. Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului:
a) descrierea faptelor sociale cercetate;
b) analiza pur speculativa;
c) tipologizarea faptelor sociale;
d) cunoasterea spontana a faptelor sociale;
e) verificarea ipotezelor de cercetare;
f) oferirea de explicatii cauzale, teoretice;
g) oferirea de explicatii subiective.
R: a+c+e+f
61. Ancheta sociologica este o metoda de cercetare pur calitativa.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
62. Scopul realizarii unei anchetei sociologice este acela de a identifica fenomenul de serendipitate.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
63. Aplicarea anchetei sociologice presupune:
a) cunoasterea stiintifica a realitatii sociale;
b) proces de influentare, instruire a subiectilor investigati;
c) formularea unor prejudecati asupra realitatii studiate;
d) cunoasterea spontana a realitatii sociale.
R: a+b
a) adevarat;
b) fals.
R: a
65. Informatiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.
a) adevarat,
b) fals.
R: b
66. Cercetarile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului:
a) confirmarea ipotezelor de lucru;
b) explicatii cauzale si teoretice;
c) verificarea ipotezelor de cercetare.
R: b+c
67. Ancheta sociologica semnifica :
a) sistem conceptual cu care opereaza sociologia;
b) metoda de cercetare;
c) ipoteza (ipotezele) de cercetare;
d) instrument de investigatie.
R: b
68. Factorii de distorsiune, īn cadrul anchetei sociologice, sunt determinati de:
a) subiectul anchetat;
b) operatorii de ancheta;
c) esantionare gresita;
d) instrumente de ancheta gresit elaborate;
e) formalizarea excesiva a chestionarelor.
R: a+b+c+d+e
69. Īn cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivitatii populatiei investigate (tolerat īn cadrul sondajului de opinie publica) este depasit prin
a) ponderea crescānda a modalitatilor interogative de culegere a informatiilor;
b) confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflecta;
c) intermediul īntrebarilor de date factuale din chestionar;
d) surse complementare de informare: observatie sau analiza documentara.
R: a+b+d
70. Ancheta sociologica foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigatie.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
71. Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:
a) īsi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determina;
b) se opreste la date de ordin subiectiv;
c) permite recoltarea rapida de a informatiilor;
d) vizeaza studiul opiniilor.
R: b+c+d
72. Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:
a) stratifica opiniile populatiei īn raport cu diferite variabile socio-demografice;
b) nu se realizeaza pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic;
c) tolereaza erori datorate subiectivitatii umane;
d) se realizeaza pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic;
e) tolereaza erori inevitabile de recoltare si prelucrare a informatiilor.
R: a+d+e
73. Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
74. Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferentiaza sub aspect metodologic.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
75. Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
76. O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta sociologica.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
77. Instrumentele de investigatie specifice sondajului de opinie publica sunt:
a) interviul nestandardizat, nestructurat;
b) ghidul de interviu;
c) observatia;
d) experimentul;
e) chestionarul;
f) analiza documentara.
R: b+e
78. Ancheta sociologica utilizeaza observatia si analiza documentara, ca surse complementare de informare.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
79. Ancheta pe baza de chestionar are un caracter standardizat.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
80. Īntrebarile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite īn functie de:
a) opiniile, atitudinile, comportamentul subiectilor;
b) tema si obiectivele cercetarii;
c) ipotezele cercetarii;
d) informatiile rezultate din analiza statistica;
e) indicatorii obtinuti prin analiza operationala;
R: b+c+e
81. Īn cadrul chestionarului īntrebarile au functia de :
a) paradigme;
b) indicatori cu ajutorul carora au fost definite operational conceptele;
c) principii axiologice;
d) principii metodologice.
R: b
82. Prin intermediul chestionarului se urmareste:
a) descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital;
b) descrierea obiectiva a realitatii sociale;
c) testarea ipotezelor de cercetare;
d) analiza subiectiva a unei realitati sociale.
R: b+c
83. Īntrebarile dintr-un chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
84. Chestionarele de date factuale vizeaza:
a) opinii, motivatii, atitudini, comportamente ale oamenilor;
b) fapte si situatii ce nu pot fi observate direct;
c) vārsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc.
R: c
85. Īn investigarea fenomenelor socioumane nu exista chestionare care sa nu cuprinda īntrebari factuale.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
86. Chestionarele de date factuale sunt:
a) chestionare de tip administrativ;
b) chestionare speciale;
c) chestionare de opinie;
d) chestionare omnibus.
R: a
87. Īntrebarile de date factuale pot fi grupate īn īntrebari de cunostinte si īntrebari de identificare.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
88. Este recomandabil ca, īntr-un chestionar, īntrebarile de identificare (sau de clasificare) sa fie plasate:
a) la īnceputul chestionarului;
b) la mijlocul chestionarului;
c) la sfārsitul chestionarului.
R: c
89. Īntrebarile de identificare au o importanta deosebita īn structura chestionarului deoarece stau la baza:
a) analizei si interpretarii informatiilor;
b) etapelor de proiectie a cercetarii;
c) stratificarii opiniilor īn raport de variabilele socio-demografice;
d) construirii indicatorilor definitionali si a ipotezelor de cercetare.
R: a+c
90. Chestionarul de opinie se refera la:
a) caracteristicile socio-demografice ale populatiei cercetate;
b) fapte si situatii obiective;
c) fapte care nu pot fi observate īn mod direct.
R: c
91. Īn cadrul chestionarului o singura īntrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizilor fata de problemele sociale puse īn discutie.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
92. Chestionarele speciale reprezinta:
a) chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;
b) chestionare de opinie;
c) chestionare axate pe o singura tema de cercetare;
d) chestionare de tip administrativ;
R: c
93. Chestionarul "omnibus" reprezinta :
a) chestionare precodificate;
b) chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;
c) chestionare axate pe o singura tema de cercetare;
d) chestionare cu īntrebari scalate.
R: b
94. Superioritatea chestionarelor "omnibus" rezulta din faptul ca
a) pun īn evidenta un fapt sau fenomen social;
b) surprind interactiunea faptelor sociale cercetate.
R: b
95. Chestionarele cu īntrebari īnchise presupun:
a) libertatea subiectului intervievat īn formularea raspunsului;
b) raspunsul subiectului trebuie sa se īncadreze īntr-una din categoriile propuse de cercetator;
c) īntrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate.
R: b+c
c) permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi;
d) nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor;
e) usurinta īn alegerea raspunsurilor din partea subiectilor.
99. Īntrebarile deschise din chestionar pun īn evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
100. Īntrebarile īnchise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri decāt īntrebarile deschise.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
101. Avantajele chestionarelor cu īntrebarilor deschise, sunt:
a) saracia informatiilor care se obtin prin utilizarea acestor īntrebari;
b) usurinta īn consemnarea raspunsurilor;
c) evitarea erorilor generate de operatiile de postcodificare a raspunsurilor;
d) nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor;
e) obtinerea unor informatii bogate asupra temelor abordate;
R: d+e
102. Īntrebarile deschise dintr-un chestionar presupun operatii de codificare ulterioara a raspunsurilor.
a) adevarat;
b) fals.
103. Avantajele chestionarelor autoadministrate sunt:
a) asigura spontaneitatea raspunsurilor;
b) se elimina efectul de interviu;
c) asigura nivel superior de concentrare a subiectilor asupra raspunsurilor;
d) asigurarea reprezentativitatii esantionului calculat.
104. Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
105. Prin utilizarea chestionarelor postale īn cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
106. Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta presupune:
a) costuri reduse;
b) posibilitatea aparitiei fenomenului de supra-sondare,
c) eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta,
d) posibilitatea īnregistrarii unor date de observatie.
R: b+d
107. Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune:
a) obtinerea unor rate mari de raspunsuri;
b) se asigura spontaneitatea raspunsurilor;
c) timp redus de desfasurare a anchetei.
R: a+b
108. Un bun operator de ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte:
a) sa respecte succesiunea īntrebarilor;
b) sa obtina cu orice pret raspunsuri;
c) sa īnregistreze fidel raspunsurile;
d) sa nu manifeste empatie;
e) sa intervieveze numai subiectii cuprinsi īn esantion.
R: a+c+e
109. Īn cadrul chestionarelor administrate prin intermediul operatorilor de ancheta, comunicarea dintre operator si subiectul intervievat este numita "mod nenatural de comunicare" datorita faptului ca
a) īn cadrul acestei comunicari feed-back-ul este diminuat;
b) mesajul este īnregistrat īn scris;
c) īn comunicare nu se manifesta retroactiunea.
R: a+b+c
110. Īn structura chestionarului, īntrebarile de trecere au functia:
a) de pregatire a unui stimul ce urmeaza sa actioneze īn structura chestionarului;
b) de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele īntrebari ulterioare;
c) de a provoca explicatii īn raport cu unele opinii exprimate.
R: a
111. Īntrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele īntrebari ulterioare.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
112. Īntrebarea filtru, din structura chestionarului, este o īntrebare de contact cu subiectul intervievat.
a) adevarat;
b)fals.
R: b
113. Īntrebarile filtru, din structura chestionarului au urmatoarea functie:
a) de a destinde subiectul;
b) de a marca īn structura chestionarului aparitia unei noi grupe de īntrebari referitoare la o alta problema,
c) de a opri trecerea unor categorii de subiectii la īntrebarile succesive;
d) de a provoca explicatii īn raport cu diferitele opinii exprimate.
R: c
114. Efectul "halo", din structura chestionarului, presupune:
a) trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea unei īntrebari personale);
b) contaminarea raspunsurilor datorate, īn special, asezarii īntrebarilor;
c) subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o īntrebare care vizeaza generalul.
R: b
115. Īn cadrul chestionarului regasim atāt īntrebari de tip inductiv (de la particular la general), cāt si de tip deductiv (de la general la particular).
a) adevarat;
b) fals.
R: a
116. Lungimea chestionarului trebuie masurata īn
a) timpul necesar completarii chestionarului;
b) numarul de īntrebari;
c) capacitatea de a alege indicatorii relevanti cercetarii;
117. Ancheta pe baza de interviu presupune:
a) comunicarea verbala obisnuita;
b) obtinerea de informatii verbale;
c) testarea ipotezelor de cercetare.
R: b+c
118. Scopul īn care este utilizat interviul īn stiintele socio-umane, este:
a) de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si tehnici;
b) de recoltare a informatiilor īn vederea testarii ipotezelor;
c) de recoltare a unor informatii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator).
a) principiile axiologice ale cercetatorului;
b) convorbirea;
c) fenomenul de serendipitate.
120. Interviul nondirectiv este:
a) interviu īn profunzime;
b) interviu structurat, standardizat;
c) interviu pe baza de ghid de interviu;
d) interviu nedirectionat de catre operator.
R: a+d
121. Interviul focalizat presupune investigatia unor teme si ipoteze de cercetare stabilite de catre cercetator.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
122. Īn scop explorator, īn prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul standardizat, structurat.
a) adevarat,
b) fals.
123. Īn cadrul interviului sociologic relatia dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu este simetrica deoarece.
a) subiectul intervievat actioneaza asupra operatorului de interviu prin īntrebari care determina raspunsuri;
b) rolurile dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu sunt intersanjabile;
c) sensul transmiterii infirmatiilor nu poate fi schimbat.
R: b+c
124. Interviul sociologic este un tip de interactiune sociala.
a) adevarat;
b) fals.
125. Interviul sociologic de tip directiv presupune:
a) se cer informatii īn legatura cu problemele de cercetare;
b) volum mare de informatii centrate pe persoana intervievata;
c) volum mare de informatii centrate pe problema de studiu;
d) abordeaza teme si ipoteze de cercetare dinainte stabilite;
e) convorbirea este focalizata pe experienta subiectilor intervievati īn situatia analizata.
126. Interviul de grup presupune formularea unui raspuns care exprima opinia de grup.
a) adevarat;
b) fals.
127. Analiza documentelor sociale constituie o metoda complementara de investigatie sociologica.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
128. Recensamāntul populatiei reprezinta:
a) forma de observare statistica;
b) document cifric public oficial;
c) document cifric personal oficial.
R: a+b
129. Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale īn cercetarea sociologica surprinde:
a) ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social;
b) ambivalenta comprehensiune- explicatie;
c) date de ordin statistic.
R: a
130. Īn cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte metodologice:
a) adaptare la tema cercetarii;
b) adaptare la chestionar;
c) fidelitate si validitate;
d) reprezentativitate;
e) numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii.
R: a+c+d+e
131. Scopul īn care sunt utilizate biografiile sociale īn cercetarea sociologica:
a) ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor īn faza initiala a cercetarii;
b) ca sursa principala de informatii;
c) ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;
d) ca instrument fundamental al tehnicii interviului;
e) ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici.
R: a+b+c+e
132. Īn cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare.
a) adevarat;
b) fals.
133. Analiza continutului comunicarii apare ca reactie la:
a) utilizarea chestionarului si interviului;
b) modul subiectiv de analiza al documentelor personale;
c) modul subiectiv de analiza al criticii literare.
134. Analiza continutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si propuna testarea ipotezelor.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
135. Analiza continutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
136. Analiza continutului comunicarii presupune doar analiza continutului manifest al comunicarii.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
137. Analiza continutului comunicarii reprezinta:
a) descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii;
b) comunicarea directa, face-to-face dintre operator si subiect;
c) o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii;
d) analiza comunicarii verbale si nonverbale.
R: a+c+d
138. Scopul analizei continutului comunicarii este identificarea, descrierea obiectiva si sistematica a continutului manifest si/sau latent al comunicarii.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
139. Diferenta specifica dintre analiza continutului comunicarii si alte metode si tehnici o constituie faptul ca:
a) sunt analizate diferite documente sociale;
b) se ajunge la interpretari si explicatii diferite;
c) īntregul continut al comunicarii se clasifica īn categorii de analize.
R: c
140. Unitatea de īnregistrare, din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:
a) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza
b) parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa īntr-una din categoriile schemei de analiza;
c) un element al analizei continutului care are functie de cuantificare.
R: b
241. Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii este mai mica sau cel mult egala cu unitatea de īnregistrare.
a) adevarat;
b) fals.
R: b
242. Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:
a) o serie de "categorii standard" de analiza;
b) tema si obiectivele cercetarii;
c) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea unitatii de īnregistrare;
d) parte din comunicare ce ne permite alegerea unitatilor de analiza si a schemei de categorii.
R: c
243. Unitatea de numarare din cadrul analizei continutului comunicarii are urmatoarele functii:
a) de cuantificare;
b) de a stabili orientarea pozitiva/negativa/neutra a unitatii de īnregistrare;
c) de a exprima cantitativ unitatile de īnregistrare si de context;
d) de a transforma "datele brute" ale unui text īn categorii de analiza.
R : a+c
244. Caracteristicile pe care trebuie sa le īndeplinesca categoriile de analiza utilizate īn cadrul analizei continutului comunicarii sunt:
a) sa fie pertinente;
b) sa fie cuantificabile;
c) sa fie exclusive;
d) sa fie exhaustive;
e) sa fie complementare;
f) sa fie obiective.
R : a+c+d+f
245. Categoriile de analize elaborate īn cadrul analizei continutului comunicarii sunt stabilite īn functie de :
a) rezultatele cercetarii;
b) materialul analizat;
c) metodele si tehnicile de cercetare;
d) ipotezele de cercetare.
R: b+d
246. Analiza continutului comunicarii impune esantionarea atunci cānd se realizeaza analiza documentelor personale sau continutul unui articol de ziar
a) adevarat;
b) fals.
R: b
247. Īn cadrul analizei continutului comunicarii, analiza frecventelor presupune:
a) determinarea cantitativa a unitatilor de īnregistrare;
b) determinarea calitativa a unitatilor de īnregistrare;
c) frecventa de aparitie a unitatilor de numarare īn cadrul comunicarii;
d) frecventa de aparitie a unitatilor de īnregistrare īn categoriile de analiza.
R: a+d
248. Īn cadrul analizei continutului comunicarii analiza tendintei evidentiaza orientarea pozitiva, negativa sau neutra, īn raport cu o anumita tema, a celui ce transmite mesajul.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
249. Prin validitatea analizei continutului comunicarii se urmareste:
a) relevanta caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii;
b) elaborarea corecta a categoriilor de analiza;
c) elaborarea corecta a ghidului de interviu;
d) identificarea corecta a unitatilor de analiza.
R : a+b+d
250. Cercetari sociologice concrete, care sa se fundamenteze pe metoda observatiei sociologice si sa fievalorificate sub forma de "monografii sociologice" īn Romānia au fost realizate:
a) Spiru Haret
b) Petre Andrei
c) Anton Golopentia
d) Dimitrie Gusti
e) Constantin Radulescu Motru.
R : d
251. Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi.
a) adevarat;
b) fals.
R : a
252. Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observatiei se caracterizeaza prin:
a) se limiteaza la esantioane mici;
b) interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza īntr-o mica masura;
c) nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica.
R : a+b
253. Observatia stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici:
a) este fundamentata teoretic;
b) nu este sistematica;
c) este analitica;
d) este metodica.
R : a+c+d
254.Observatia nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite.
a) adevarat;
b) fals.
R : b
255. Metoda observatiei prezinta avantajul analizei longitudinale a fenomenelor si proceselor sociale.
a) adevarat;
b) fals.
R: a
|
