MODALITĂŢI DE ACORDARE A ASISTENŢEI SOCIALE ÎN CONFLICTUL CONJUGAL GENERAT DE ALCOOLISM
Intoxicatia etilica, cu multiplele ei aspecte determina un comportament dezadaptat, un comportament violent. Studii de specialitate au demonstrat legatura dintre alcool si actele de violenta.
Violenta conjugala implica: violenta verbala, violenta sexuala, violenta financiara si violenta psihologica.
O actiune este violenta chiar atunci când individul nu a avut intentia de a-l vatama, dar celalalt percepe lucrurile în acest mod.
Alcoolicul este violent si îsi manifesta violenta de orice tip în special asupra partenerului de viata sau alcoolicul este stimulat de sotie în actele sale de violenta, având astfel loc stimularea adversarului.
Alcoolicul sufera o anumita dezordine interioara, are manifestari necorespunzatoare, de multe ori agreseaza fizic persoanele apropiate sau distruge bunurile din casa.
Violenta sexuala este foarte des invocata de persoanele studiate în cadrul lucrarii. Sotiile afirma ca au fost obligate la întretinerea raporturilor sexuale anormale, perversiuni sexuale sau violate de catre sotul alcoolic.
Violenta psihica este relevanta si nu atât asupra sotiei cât mai ales asupra celorlalti membri ai familiei.
30 ani
ortodox
urban
studii superioare
inginer
|
V.A. 29 ani ortodox urban studii superioare economist |
El provine dintr-o familie cu studii superioare, din mediul urban, mai are un frate cu studii superioare.
Ea provine dintr-o familie cu studii superioare, din mediul urban, mai are doua surori cu studii superioare.
Apartament cu 2 camere.
Antecedente familiale: nimeni din familia lui V.I. nu a fost vreodata alcoolic.
Starea de sanatate: buna.
Din punct de vedere psihiatric: agitatie anxioasa confuzional-halucinatorie; abtinere totala.
Din punct de vedere medical: abtinerea totala de la consumul de bauturi alcoolice si un tratament adecvat (anticarential, sedativ, B.1, B.6 si antalcool) vor avea efectul scontat. La aceasta se adauga si faptul ca V. I. constientizeaza acest lucru si a solicitat din proprie initiativa serviciul psihiatric.
Din punct de vedere penal: nu are antecedente penale.
Identificarea problemei:
Consuma alcool la diferite ocazii cu prietenii, în cantitati neînsemnate la început, dupa câtva timp le-a marit, iar toate acestea cam de 11 luni. Dupa consumul de alcool manifesta la scurt timp o agitatie anxioasa confuzional-halucinatorie.
Este imobilizat cu greutate si dupa aproximativ 2 ore adoarme profund. Când se trezeste nu-si mai aminteste nimic din episodul critic prin care a trecut. `
Sotul : " Am început sa beau cu prietenii intr-o doara si am ajuns sa simt nevoia sa beau frecvent. Asta a dus la diferite conflicte cu sotia mea si-mi pare rau, nu vreau s-o pierd, îmi pun toate sperantele în acest serviciu psihiatric, desi cred ca dupa aceea îmi va fi rusine."
Sotia : " Cred ca ma întelegi, am sperat cu totul altceva decât ce mi se ofera. Eu aceasta fata a lui Iulian n-am cunoscut-o. Îmi este greu cu el aproximativ 2 ore când încerc sa-l linistesc, dupa care adoarme si nu ma mai deranjeaza. Am avut intentia sa divortez dar nu cred ca pot face lucrul acesta, vreau sa-l ajut, fara mine cred ca ar pierde orice speranta!"
Manifesta violenta financiara, V.I. nu participa cu nimic la întretinerea gospodariei.
Cauze:
de natura interna;
de natura externa: sociale (anturajul, grupul de prieteni)
Resurse:
sotia;
schimbarea grupului de prieteni.
Surse:
probleme economice;
Propuneri; forme de interventie:
dezalcoolizarea (pe termen scurt);
terapia individuala:
ajutor pentru a se integra în societate si a-si schimba imaginea de sine;
modelul social (pe termen lung);
modelul de modificare a comportamentului:
terapie de grup (pe termen lung)
IV.2. Alcoolicul si gelozia nejustificata
În cadrul alcoolismului cronic apar psihoze delirante alcoolice. Acestea sunt denumite impropriu "halucinoze alcoolice" - se caracterizeaza în primul rând prin delir de persecutie, de gelozie nejustificata si de prejudiciu.
Alcoolicii cu delir de gelozie ajung sa fie convinsi ca sunt "înselati" deoarece "vad si aud" situatii obscene, extraordinare prin absurditatea lor.
Toate acestea au un aspect neplacut mai ales asupra sotiei, care de multe ori este nevoita sa suporte toate aceste halucinoze si efortul de a-i explica ca toate acestea sunt doar în mintea si închipuirea alcoolicului, este zadarnic.
Barbatii tind sa nege, adesea, sentimentele lor de gelozie dar o exprima adesea prin furie si violenta.
Dupa cercetarile efectuate de catre Salony si Rodin în 1985 au scos în evidenta faptul ca persoanele ce manifesta gelozie au urmatoarele caracteristici de personalitate:
o imagine de sine slab conturata, asociata cu neîncredere în sine;
perceperea a ceea ce este diferit ca fiind ceea ce ar vrea sa fie si iar place sa fie;
valorizarea înalta a achizitiilor si progreselor vizibile.
Studiu de caz:
48 ani
ortodox
urban
studii superioare
inginer
|
P.M. 45 ani ortodox urban studii superioare contabila |
student an I TCM liceu
Scurt istoric:
El provine dintr-o familie cu studii medii, din mediul urban, mai are doi frati. Ea provine dintr-o familie cu studii elementare, din mediul urban, mai are 3 frati. Familia locuieste într-un apartament cu 4 camere.
Antecedente familiale: nu sunt prezente.
Starea de sanatate: ulcer gastric, hepatita cronica.
Din punct de vedere psihiatric: halucinoza etilica cu halucinatii auditive si vizuale.
Din punct de vedere medical: intoxicatie cronica cu alcool, delireaza foarte des pe fondul consumului de alcool.
Antecedente penale: nu are.
Identificarea problemei:
Consuma zilnic, cu prietenii, 2 litri de alcool. Sub influenta alcoolului îsi acuza sotia de fapte care nu-i apartin, descriind anumite fapte si situatii cu multe amanunte, manifesta o gelozie nejustificata.
Întrebat de cum motiveaza consumul de alcool, raspunde incert, neclar, încercând sa gaseasca o motivatie dar nereusind.
Manifesta comportament violent fizic si verbal sub influinta alcoolului, dar nu tot timpul, acest comportament este rar.
Resurse:
dezalcoolizarea prin spitalizare;
gasirea unei motivatii a alcoolismului si constientizarea problemei;
ocuparea timpului liber;
schimbarea grupului de prieteni.
Surse:
motivatia consumului de alcool, datorata unei nefondate infidelitati a sotiei;
probleme economice si materiale, model parental negativ.
Propuneri; forme de interventie:
terapie individuala (pe termen lung)
terapie de grup (pe termen scurt)
medical: chimioterapie;
psihologic: înlaturarea starilor depresive si stabilirea unui contact permanent intre medic, psiholog mediul acestuia (familia largita) si pacient;
socio-familial: vizând crearea unei ambiante familiale si profesionale adecvate (terapie sistemica);
terapie de familie (pe termen lung);
modelul social (pe termen lung);
modelul de modificare a comportamentului.
IV.3. Alcoolicul si relatiile extraconjugale
Alcoolicul ajunge deseori la relatii extraconjugale, dar de foarte multe ori nu
constientizeaza ca aceste relatii se datoreaza tot alcoolului si faptului ca el este alcoolic.
Mereu, un alcoolic nu-si va recunoaste faptele, pentru ceea ce el face este altcineva de vina si nu el.
El va acuza sotia pentru relatiile sale extraconjugale.
Întretinerea unor relatii extraconjugale au consecinte negative asupra cuplului si a familiei mergând pâna la destramarea acesteia.
Studiu de caz:
|
N. ION 36 ani ortodox rural 10 clase agricultor |
|
N. A. 35 ani ortodox rural 10 clase agricultor |
12 ani
Scurt istoric:
El provine dintr-o familie cu studii elementare de agricultori, din mediul rural, mai are 2 frati si o sora, toti cu studii elementare.
Ea provine dintr-o familie cu studii elementare, din mediul rural, mai are un frate si o sora, dintre care sora cu studii postliceale.
Antecedente familiale: tatal alcoolic.
Starea de sanatate: gastrita.
Din punct de vedere psihiatric: internat cu o stare delirant halucinatorie terifianta, insomnie, halucinatii vizuale.
Antecedente penale: nu are.
Identificarea problemei:
A început sa bea în urma cu 7 ani, când sotia întretinea relatii extraconjugale cu un vecin.
A intentat, chiar ea, actiune de divort la care a renuntat ulterior din cauza copilului.
Sotia a renuntat la relatiile extraconjugale; însa de 3 ani de zile, sotul întretine relatii extraconjugale cu o fosta prietena dinainte de casatorie, motivând acest lucru ca fiind o razbunare pe sotie si ca face aceasta datorita faptului ca sotia nu-i acorda atentie, se poarta rece cu el.
Pare linistit, este cooperant, da unele raspunsuri inexacte, atentia îi este scazuta si se concentreaza cu dificultate.
Cauze:
de natura externa: sociale, sexuale, psihomedicale;
de natura interna: psihosomatice.
Resurse:
ocuparea timpului liber prin activitati practice;
solicitarea mai activa în cadrul familiei;
prestigiul social în scadere;
psiho-umane: resurse psihologice inexistente ce au decurs dintr-o cunoastere insuficienta si dintr-un comportament infidel.
Surse:
motivatia oferita de infidelitatea sotiei:
mecanismul de defulare a frustrarii;
cunoasterea insuficienta a problemei, abordarea ei inadecvata.
Forme de interventie:
modelul medical de reabilitare a alcoolicului (pe termen scurt);
terapie individuala (pe termen mediu);
schimbarea atitudinii sotiei, dezvoltarea cooperarii si comunicarii în cadrul familiei;
terapie de grup si familiala (pe termen lung);
modelul de modificare a comportamentului.
IV.4. Alcoolicul si problemele de autoritate si prestigiu în cadrul cuplului
Pentru ca relatia dintre soti sa fie considerata echitabila, trebuie sa existe între ei o anumita egalitate si în ceea ce priveste "investitiile" cât si "rezultatele" obtinute.
Rolul conjugal este un construct unitar, rezultat al unei istorii normative socio-familiale aflate într-o continua modificare în constituirea si dezvoltarea psiho-sociala a fiecarui cuplu.
Alcoolicul îsi schimba foarte des locul de munca sau i se desface contractul de munca, toate acestea au consecinte în primul rând asupra persoanei sale, diminuându-i autoritatea si prestigiul în cadrul cuplului, familiei si uneori în grupul de prieteni si societate.
O alta cauza a subminarii autoritatii prestigiului în cadrul cuplului conjugal ar fi însasi situatia sa de alcoolic, de persoana dezechilibrata din foarte multe puncte de vedere.
Rolul conjugal pe care îl detinea anterior este pe cale de disparitie sau chiar inexistent.
Studiu de caz:
|
E. Dan 39 ani ortodox urban scoala profesionala sculer-matriter |
|
E. V. 37 ani ortodox urban scoala profesionala vânzatoare |
18 ani 16 ani 12 ani
de natura interna (psihosomatice) si externa (mediul social, grupul de prieteni, economico-financiare, modelul familial):
rolul conjugal detinut anterior dispare;
schimbarea deasa a locului de munca.
modelul parental negativ.
Surse:
degradarea relatiilor conjugale;
carente educative;
model parental negativ;
motivatie de la locul de munca.
Resurse:
venitul familiei;
degradarea autoritatii si prestigiului în cadrul cuplului conjugal;
locul de munca amenintat al alcoolicului.
Propuneri; forme de interventie:
terapie individuala (pe termen lung);
terapie familiala (pe termen lung);
utilizarea diadelor si triadelor terapeutice (pe termen mediu);
schimbarea anturajului;
modelul medical de reabilitare a alcoolicului (pe termen scurt);
utilizarea modelului social (pe termen lung);
IV.5. Alcoolicul si infractiunile
Alcoolismul determina un comportament dezadaptat cu implicatii în plan delicto-judiciar.
Orice forma de violenta, de la vatamari fizice pâna la omucidere, atesta interrelatiile caracteristice dintre alcoolism si comportamentul antisocial.
Chiar daca nu orice alcoolic este infractor, potentialul infractogen al alcoolicului apare evident.
Alcoolul intervine ca factor agravant al structurilor disarmonice ale personalitatii, facând astfel ca incidenta delicto-judiciara prin alcoolism sa aiba o mare însemnatate pe plan social si juridic.
Alcoolicul merge pâna la exercitarea tentativei de omor asupra sotiei, amenintarea cu moartea. La acestea se adauga si alte infractiuni pe care le savârseste si care pun în pericol prestigiul si unitatea familiei sale.
Studiu de caz:
37 ani
ortodox
urban
10 clase
tâmplar
|
B. C. 30 ani ortodox urban 10 clase+scoala profesionala muncitoare |
5 ani 5 ani
Scurt istoric:
El provine dintr-o familie de agricultori din mediul rural, mai are trei frati, toti cu studii medii.
Ea provine dintr-o familie de muncitori din mediul urban, mai are doua surori, una cu studii postliceale si cealalta cu studii superioare.
Locuinta este un apartament cu trei camere, proprietate personala.
Antecedente familiale: tatal lui B.D. este alcoolic.
Starea de sanatate: gastrita, hepatita cronica.
Are antecedente penale.
Identificarea problemei:
Consuma alcool de 10 ani; a început sa consume alcool cu anturajul si colegii de serviciu, cu care de altfel practica jocurile de noroc.
Tot cu anturajul si cercul de prieteni pe care îl are, a savârsit diferite actiuni de furt din avutul obstesc si personal fiind condamnat la 1 an si 8 luni.
A iesit din închisoare de aproximativ 1 an, reluându-si vechile obiceiuri.
si-a amenintat cu moartea copiii si tentativa de omor asupra sotiei care însa nu l-a denuntat. Este violent verbal si fizic.
Cauze:
de natura interna (psihosomatice) ;
de natura externa (anturaj, grupul de prieteni si colegi).
Resurse:
prestigiul social în scadere:
schimbarea grupului de prieteni;
ocuparea timpului liber.
Surse:
venitul familiei:
locul de munca si grupul de colegi.
Forme de interventie:
Modelul medical de reabilitare a alcoolicului (pe termen scurt);
Terapie de grup si familiala (pe termen mediu);
Modelul de modificare a comportamentului (pe termen lung).
IV.6. Analiza studiilor de caz
Din cazuistica prezentata se poate observa varietatea si amplitudinea efectelor negative generate de consumul de alcool manifestate de la "simplele" violente conjugale pâna la cele mai grave infractiuni.
Ceea ce constituie o adevarata problema, cu un mare potential de risc este reprezentata de educatia indirecta, pe care o primesc copiii alcoolicilor, modelul parental gresit pe care si-l însusesc, în acest mod perpetuându-se proastele obiceiuri de-a lungul arborelui genealogic.
Un serios semnal de alarma este tras de C. Stavros care afirma ca: "Alcoolismul se instaleaza in timp, fara stridente, fara puneri în garda, subtil, perfid dar tenace."
Dintre elementele comune ale studiilor de caz putem evidentia slaba educatie a populatiei în privinta efectelor nocive ale alcoolului si respectiv a alcoolismului, o labilitate variata dupa natura cauzelor ce duc la alcoolism, diferite afectiuni somatice si nu în ultimul rând neîncrederea în fortele si aptitudinile proprii de a-si rezolva în mod firesc si singur problemele cu care se confrunta.
Diferentierea cazurilor este data de cauzele ce au dus la alcoolism, modurile de manifestare a alcoolicului si modelele de reabilitare a acestuia.
La fel de evident este si faptul ca alcoolicul, desi este deja "dependent fizic la alcool, el va cauta, sub masca conformismului social, "pretexte" de a bea, mintindu-si constiinta, pâna acolo încât sa considere ciocnirea câtorva paharele de vin o chestiune de bun simt".(C. Stavros, 1989)
|
