MODUL DE VIATA SI DE GANDIRE IN MEDIUL RURAL

Modul de viata si de gandire in mediul rural

In perioada feudala ideile economice erau raspandite in carti cu caracter religios, filozofic, sau in scrierile parintilor bisericii crestine. Gandirea economica era subordonata teologiei, supusa unor norme juridice si psihologice de origine religioasa. Biserica crestina urmarea o evolutie de ordin moral, dar razbat si idei de natura economica cum ar fi: condamnarea comertului mare, camatariei, a luxului si profitului exagerat, castigul trebuia sa rezulte din munca si nu din manevrarea banilor, insa odata cu dezvoltarea economica este acceptata si ideea de credit banesc, care implica un mivel destul de ridicat al dobanzilor. Banii sunt priviti ca si instrumente ale circulatiei marfurilor, iar valoarea lor nu depinde de valoare metalelor nobile incorporate, ci stabilita arbitrar de catre capeteniile statelor, de puterea politica. In ceea ce priveste proprietatea feudala, ea este considerata de origine divina, corespunzand legilor naturale, deriva din posesiune si se justifica prin faptul ca stimuleaza munca. Se face deosebirea dintre munca intelectuala, avand un caracter nobil, si munca fizica, asezandu-se aceasta distinctie la baza impartirii societatii in clase, stari.

Conceptia dominanta despre Evul Mediu a fost aceea de ,,epoca intunecata'' in care gandirea economica a progresat foarte putin, dar se face remarcata prin aparitia scolasticii care a avut un rol pozitiv prin educatia pe care a facut-o poporului in spiritul muncii, al solidaritatii dintre membrii diferitelor corporati, ceea ce a facilitat dezvoltarea mestesugurilor, a umanizat relatiile sociale, atenuand tensiunile dintre grupuri. Marii ganditori economici medievali au pus bazele stiintei economice moderne, anticipand idei ce v-or fi dezvoltate de economistii secolelor urmatoare.

SENIORI SI TARANI

jeleri), liberc ca persoana, insa dependenti de nobili in schimbul pamantului pe care il detineau de la acestia.

Relatia de subordonare - atat intre seniorii de diferite ranguri, cat si intre seniori pe de o parte si taranii pe de alta- asigura oranduirea intregii societati a Evului Mediu. Ea crea multiple dependente reciproce in cadrul unei organizari piramidale, la bazacareia se afla taranul, privit in general cu dispret ca urmare a pozitiei sale sociale si a conditiilor sale mizere de viata.

Progresele agriculturii

Pentru taran, bogatia cea mai mare o reprezentau vitele, totusi activitatea lui principala este cea legata de cultivarea plantelor. Utilajul agricol era primitive, iar randamentul slab. La un bob insamantat, taranul obtinea doua sau, in cel mai fericit caz, trei boabe. Cu timpul, apar o serie de inovatii agricole foarte importante: plugul prevazut cu roata (cu cutit, brazdar si cu o cormana care rastoarna dup ace l-a despicat profound), grapa, cu rostul de a acoperi semintele si de a marunti brazdele, moara de vant sau de apa (pentru sfaramarea grauntelui, cernerea fainii, baterea postavului si tabacirea pieilor).

Un pas decisive pe calea perfectionarii a fost asolamentul trienal. Anticii n-au cunoscut decat doua recolte: campul era, un an din doi, lasat in parloaga, adica la refacere. In sistemul trienal, campul este impartit in trei parcele egale. In cursul primului an, prima parcela era semanata cu grau de iarna, a doua cu o recolta de primavera (ovaz, de exemplu), iar a treia ramane in parloaga. Apoi in urmatorii ani, culturile alternau.

Randamentul utilizarii calului a fost imbunatatit prin folosirea potcoavelor fixate cu cuie de otel moale. S- inventat un nou system de inhamare a calului si de injugare a boului pe dupa spete, varianta anterioara, pe dupa gat, ducand la strangularea animalelor.

Un rol important in progresul agriculturii l-au jucat calugarii, care, pentru a-si asigura independenta in raport cu lumea exterioara manastirilor, au creat adevarate ferme model.

Viata medievala in Germania

Germania este exponenta prin excelenta a ideilor pe care le-am enuntat mai sus.

Stabilitatea politica inceputa odata cu domnia lui Otto cel Mare, nu asigura si o dezvoltare in plan economic si cultural. Singura care se dezvolta este Biserica si corolarul sau popular, identifcat in vrajitorie, taranul german este mai degraba superstitios decat religios, urmareste sa impace atat pretentiile financiare ale papalitatii, cat si normele pe care superstitia i le cerea.

Tot in Germania are loc poate prima incercare de formare a unei clase de mijloc, reprezentata de ritteri, cavaleri fara feude, traind in mare parte din jaf.

La partea opusa Biserica si statul se izoleaza intr-o magnificenta din ce in ce mai acuta pe care o fundamenteaza printr-o serie de documente cum ar fi "Donatio Constantini" sau "Actae Isidoriane" prin care regele si papa sunt reprezentanti directi ai lui Dumnezeu pe pamant.

Viata medievala in Franta

Spre deosebire de nebuloasa germana, Franta reprezinta lumina. Dinastiile de Burbou sau de Navara au asigurat pe o foarte mare perioada de timp o prosperitate economica si culturala, neobisnuita pentru acea epoca. Astfel in timpul lui Filip cel Frumos apare prima Banca Nationala a Europei pusa sub conducerea cavalerilor templieri; la Paris, in renumita l'Ile de France, apare prima universitate viitoarea Sorbona.

Viata medievala in Italia

Data fiind impartirea zonei intre diferite familii este firesc ca viata sa nu aiba o structura unitara. Totusi la fel ca in Franta putem observa o tendinta comuna spre tot ceea ce inseamna cultura si arta. In orase ca Florenta, Milano, Napoli sau Venetia se formeaza adevarate ventre in care se produce, in toate formele literatura, pictura, poezia si muzica.

Influenta papalitatii asupra vietii italiene si-a pus profund amprenta putand considera din acest punct de vedere, Italia ca fiind un stat eclesiastic prin excelenta.