Constiinciozitatea nu te scuteste de. .piedici, dar te ajuta sa le depasesti.
Postura hatha yoga este o simultana stradanie a trupului si a sufletului de a vibra la unison cu nemarginirea.
Urmariti cât mai des sa întelegeti fiintele, fenomenele si lucrurile, iubindu-le. Daca veti reusi putin sau mult, oricum veti fi cei câstigati, pentru ca va veti îmbogati launtric prin aceasta aprofundare.
*** Nu numai în bine, dar si în rau, atâta timp cât dureaza cauza, dureaza si efectul. Prin anihilarea cauzei dispare mai repede sau mai încet si efectul.
*** Mai binele este aproape întotdeauna dusmanul binelui.
*** Epoca noastra îsi are eroii pe care îi merita.
*** Întâmplarea este învatatorul neghiobilor.
*** Nimic nu este tragic. Totul este ireal.
*** Iluzia este fundamentul a toate, ea creaza multiplicitatea efemera printr-un act pe care îl repeta în fiecare moment; ea produce aceasta lume si alte lumi fiindca nu înceteaza sa proiecteze drept real ceea ce nu este.
*** Natura a spus: Am sa te hipnotizez eu acum. Dupa aceea, daca vrei, ai sa ma hipnotizezi tu pe mine.
*** Înteleptii nu deplâng ceea ce s-a pierdut, ceea ce a murit si ceea ce a trecut, caci aceasta este deosebirea dintre întelepti si prosti.
*** Sa nu se întristeze din cauza trecutului, sa nu se gândeasca la viitor; înteleptul sa se preocupe numai de prezent.
*** Înteleptul îsi da totdeauna osteneala pentru un prieten sau o ruda; dar mai ales când da nenorocirea peste ei.
*** Înteleptul sa-si înfrâneze mintea cu bagare de seama, ca vizitiul carul, tras de niste cai naravasi.
*** Nici inteligenta nu e calauza cea mai sigura.
*** Cel cuminte sa nu piarda mult pentru foarte putin.
*** Când e în primejdie sa piarda totul, cel cuminte jertfeste jumatate.
*** Totul se poate realiza prin întelepciune.
*** Unde nu e drum nici pentru vânt, nici pentru razele soarelui, pâna si acolo razbate cu usurinta întelepciunea celor întelepti.
*** Un om destept valoreaza mai mult decât o mie de neghiobi.
*** Totdeauna superioritatea inteligentei triumfa asupra fortei.
*** Nici o energie morala nu se pierde, în zadar, în Univers.
*** Noi ne jucam cu gama tuturor pasiunilor, asa cum se joaca unii copii de-a stafiile, pentru a-si izgoni spaima de strigoi.
*** Când o societate nu mai cunoaste sau amesteca binele cu raul, ea se afla deja pe povârnisul pierzaniei.
*** Rege sau cersetor - este tot una, în fata Eternitatii.
*** Din nefericire, ne înclinam cu totii la vitelul de aur si îngenunchiem în fata sacului cu bani. Ar trebui sa ne plecam înaintea inteligentei harnice si a meritelor.
*** Din plenitudinea tinutului meu însorit eu mi-am faurit o rezerva de bucurie pentru toata viata - si numai asa am putut rezista.
*** Obstacularea naturalitatii duce la sterilitate. Pe toate planurile.
*** Exista o diferenta în limba româna între inteligenta si desteptaciune. Eu îi ador pe inteligenti. Însa îi detest pe destepti: caci ei sunt giruete în bataia tuturor vânturilor.
*** Viata este ca si o moneda: trebuie sa stii cum sa o risipesti; sau, mai exact - cum sa o folosesti.
*** Toate suferintele vin din contrarietate. Animalele salbatice nu se jigaresc; cele domestice si oamenii (ân schimb) se jigaresc tocmai pentru ca se lasa rosi de... contrarientati. În dragoste, contrarietatea aceasta este si mai teribila, caci ea este cea mai mare înselaciune a naturii.
*** Glasul speciei în iubire, este motorul care nu se vede si nu se aude; motorul palpabil si vizibil mi se pare însa a fi elanul spre absolut si unificare. Iubirea omoara uneori prietenia.
*** Iubirea cheama iubire si ea. Nu este atât de important ca sa fii iubit, cât sa iubesti tu, - cu putere si cu toata fiinta.
*** Malthus obstaculeaza iubirea, care nu se mai face cu inima curata, cu toata vlaga si snaga, ca un zbor al pasarii de foc - înspre absolut si infinit. Dupa Malthus, iubirea se comite cu constiinta pacatului, cu fereli si meremetiseli. Au pierit elanul, plenitudinea si maiestria. Maiastra în iubire, se numeste naturalitatea. Maiastra este chiar Erosul plenitudinar - inima, vlaga, snaga.
*** Pilda fertilizeaza ! ...deci nu suntem niciodata singuri - chiar daca am da pilda sihastrului.
*** Viata se aseamana cu o spirala. Nu stim în care directie este tinta ei. Însa trebuie sa mergem în directia pe care noi o socotim cea justa.
*** Sa creezi ca un Demiurg, sa poruncesti ca un Rege, sa muncesti ca un Sclav !...
*** Eu am voit sa înalt totul dincolo de Pamânt.
*** În timpul copilariei - am dormit în pat.
Ân timpul adolescentei - am asteptat la usa.
Ân timpul maturitatii - am zburat înspre ceruri !...
*** Am facut si eu pasi pe nisipul Eternitatii !...
*** Viata mea a fost o succesiune de miracole.
*** Eu ma aflu, acum, foarte aproape de bunul Dumnezeu: si nu îmi mai trebuie decât sa întind o mâna înspre El, ca sa-L pipai ! îl voi astepta pe bunul Dumnezeu.
*** ... si viata si moartea, la fel ca si materia, se confunda, în ultim, într-o forma unică 757d39h ; (tacerea)... Caci totul se scurge în vasul tacerii - marea oceanica unde se revarsa întregul nostru Univers... Actiunile noastre, la fel ca orice act al existentei pamântesti, tot ceea ce este viu, se pravaleste în acest mut si imens vas: Tacerea!...Tacerea - a carei efigie ne releva notiuni duale: Timpul si eternitatea.
*** NU MAI SUNT DEMULT AL ACESTEI LUMI: SUNT DEPARTE DE MINE îNSUMI, DESPRINS DE PROPRIUL MEU TRUP - MĂ AFLU PRINTRE LUCRURILE ESENŢIALE.
*** Calatoria, în realitate, se desfasoara înlauntrul nostru.
*** Cu cei de rând mintea se împutineaza, cu cei de o seama ea devine deopotriva, iar cu cei distinsi ea capata distinctie.
*** Virtutea este averea celor întelepti.
*** Pentru cei virtuosi regula de actiune în împrejurari îndoielnice este glasul inimii.
*** Cine vrea sa pricinuiasca suparare multor dusmani sa se înarmeze cu calitati. Aceasta-i pentru ei o mare neplacere.
*** Oamenii zapaciti de zvonuri nu sunt în stare sa judece.
*** Lumea se ia dupa ceilalti, caci nu judeca lucrurile asa cum sunt într-adevar.
*** Mânia celor neputinciosi poate pricinui propria lor nenorocire.
*** Cine îsi biruie mânia, acela biruie întreaga lume.
*** Cel care cauta sa-si faca o îndeletnicire cu treburi care nu-l privesc, acela merge spre pierzare.
*** Treburile ce se pot îndeplini prin blândete niciodata nu dau gres.
*** Lumina zilei care trezeste vederea, orbeste bufnitele.
*** E mult mai bine sa nu fie atins cineva de noroi decât sa se spele de el.
*** Poarta-te în asa fel în timpul zilei încât sa poti dormi linistit noaptea.
*** De obicei gândul omului nazuieste la ceea ce-i oprit.
*** Oamenii doresc ceea ce n-au si nu le place ceea ce au. Iarna ei vor arsita, iar vara zapada.
*** Numai cel lipsit de dorinte e fericit.
*** Ce nenorociri nu pricinuieste o minte orbita de o dorinta excesiva !
*** Nimic nu-i greu de îndeplinit pe lumea aceasta pentru cei hotarâti.
*** Izbânzile câstigate prin merite proprii nu sunt trecatoare.
*** Puterea celor slabi este regele, puterea copiilor este plânsul, puterea prostului este tacerea, puterea hotului - minciuna.
*** Lasii slavesc numai destinul, nu eroismul. Dar vitejii înlatura destinul prin fapta eroica.
*** Cine nu-si pierde cumpatul în nici o nenorocire, acela trece peste toate cu bine.
*** Învatatura este frumusetea cea mai aleasa a omului, averea ascunsa si tainuita; învatatura este învatatorul învatatorilor; învatatura este prietenul celui care pleaca în tara straina; învatatura este onorata de regi, nu averea.
*** Nu se afla prieten la fel ca învatatura sau dusman la fel ca boala; nici iubire la fel ca aceea fata de fiu sau putere mai presus de aceea a destinului.
*** Învatatura e o perla, o avere mare, pe care rudele n-o pot împarti între ele, nici hotii fura si care nu se împutineaza prin daruire.
*** Învatatii nu ramân acolo unde nu se face deosebire între o piatra pretioasa si o bucata de sticla.
*** Unde nu-i un om învatat, acolo e laudat si cel cu mintea putina.
*** Regele e onorat numai în tara sa, pe când cel învatat e onorat pretutindeni.
*** Nimeni pe lumea asta nu e atotstiutor; nimeni pe Pamânt nu e cu desavârsire prost.
*** Numai înteleptul cunoaste stradania înteleptului. Femeia stearpa nu cunoaste durerile grele ale nasterii.
*** În sufletul sau omul gaseste putere, prin stiinta sa el dobândeste nemurirea.
*** O stiinta oricât de bine ar fi fost gândita de altul, trebuie gândita din nou.
*** Omul învatat pricepe si fara sa i se spuna.
*** Cunoasterea spirituala este cunoasterea suprema.
*** Aceea este adevarata cunoastere, care consta în a se cunoaste pe sine si pe altii.
*** Daca la muritorul înzestrat cu cinci simturi unul singur e deformat, cunoasterea i se scurge ca apa printr-un burduf gaurit.
*** Fara cunoastere nu este cu putinta eliberarea nici chiar prin sute de asceze.
*** Mustele cauta o rana, albinele flori, oamenii buni calitati, cei de pe treapta cea mai de jos, defectele.
*** Calitatile sunt calitati pentru cei care le cunosc; dar pentru un om lipsit de calitati ele sunt defecte.
*** O singura calitate distruge toate defectele.
*** Nu exista vreun mijloc de a multumi pe toata lumea.
*** Priveste pe fiecare în sine si pe tine în fiecare si înceteaza de a mai vedea pretutindeni deosebire.
*** În virtutea binecunoscutului principiu yoghin ca: "UN GRAM DE PRACTICĂ VALOREAZĂ MAI MULT DECÂT TONE DE TEORIE" sunt extrem de utile, în continuare, unele indicatii practice simple, accesibile oricui, pentru a oferi astfel un mijloc efectiv de dilatare si amplificare a câmpului constiintei în sfera specific yoghina a perceptiilor senzoriale.
*** Unul dintre aspectele esentiale în YOGA este expansiunea controlata a câmpului constintei si totala noastra integrare în întregul mediu.
*** Unul dintre secretele acestei integrari interioare fericite, sau cu alte cuvinte a unei relatii echilibrate si profunde cu Cosmosul se situeaza la nivelul sentimentelor si senzatiilor.
*** Noi ne putem hrani corpul si psihicul, vindecându-l chiar cu usurinta, daca este cazul, devenind profund constienti de sentimentele si senzatiile noastre, care trebuie sa fie profund benefice si cât mai placute.
*** Permitând expansiunea si intensificarea ritmurilor pe care ele ni le aduc, ne putem pune în contact direct cu sursele infinite ale vitalitatii universale pe întreaga durata a acestei expansiuni plenar constientizate.
*** A vedea se transforma într-o adevarata viziune, sau cu alte cuvinte într-o expresie constanta si complexa a totalitatii vitale.
*** A mânca devine o ofranda adusa simturilor. In loc sa înghitim distrati si inconstienti, facând conversatie la masa, daca devenim receptivi fata de senzatiile noastre gustative, noi descoperim subtile nuante sau gusturi diferite.
*** Astfel savurata hrana, chiar obisnuita, devine un izvor de energie si de sanatate.
*** Nu "ACŢIONEZ" cu simturile, nu "LUCREZ" cu corpul, ci particip si raspund la solicitarea exterioara care corespunde gustului meu.
*** In cele din urma apare perceptia neta ca propriul meu corp este o sursa infinita de energie autogeneratoare, care nu este localizata AICI sau ACOLO, ci care este prezenta în abundenta pretutindeni si în orice moment.
*** Pe masura ce toate energiile noastre fizice si psihice sunt trezite si vitalizate la maxim, senzatiile noastre devin mai vii, mai profunde si mult mai diferite decât senzatiile traite în mod obisnuit.
*** In epoca actuala se neglijeaza foarte mult cultura senzoriala în profitul intelectualizarii sau al cerebralizarii.
*** Exersându-ne în mod constient si plenar simturile în intensa fuziune cu armonia cosmica, prin continua lor utilizare într-o maniera adecvata, corpul nostru devine o sursa intensa de forta si sanatate, astfel ca noi devenim, mental si emotional treji.
*** Atunci când privim în apropierea noastra o fiinta sau un obiect oarecare, sa cautam sa ne impregnam cât mai mult posibil de forma sa, ca si cum am pipai-o. Noi stabilim astfel o comuniune telepatica si o interactiune subtila între mediul nostru interior si lumea exterioara.
*** Trebuie sa învatam sa intram în contact si sa apreciem astfel în mod foarte distinct sunetele, fuzionând cu ele si percepându-le cu întregul nostru corp.
*** Sentimentele si senzatiile noastre constituie o sursa inepuizabila de energie cu conditia de a le primi într-o stare de detasare si de relaxare.
*** Nimic din toate acestea nu este dificil. Este suficient sa simti, sa percepi. De îndata ce ne lasam patrunsi si ne deschidem fata de senzatii, ele vin toate la noi de la sine, caci ele sunt permanent în jurul nostru si în noi.
*** Fiecare miscare trebuie sa fie un dans, un dans armonic la care eu trebuie sa particip plenar.
*** In permanenta trebuie sa cautam sa patrundem în intimitatea ultima a propriilor noastre senzatii, fara ca totodata sa le îmbracam în cuvinte si fara sa le dam repede o eticheta.
*** Atunci când simt profund si plenar ceva, trebuie sa mentin foarte vie energia senzatiei cât mai mult timp posibil, lasând-o deci sa dobândeasca o extrema expansiune si sa-mi umple corpul, simturile si mentalul.
*** Lasând astfel senzatiile si sentimentele sa se dezvolte intens în întreaga lor bogatie, se trezesc în mod gradat diferitele niveluri superioare ale experientei. Astfel devine posibil sa percepem energii si senzatii de o subtilitate inimaginabila în fiecare celula.
*** Nu trebuie nici sa se rationeze, nici sa se evalueze reusita sau esecul acestei expansiuni a senzatiilor. Nu trebuie sa se considere aceasta drept exercitiu, ci un joc. A vrea sa te antrenezi în sensul obisnuit al cuvântului este un obstacol.
*** Secretul trezirii imenselor posibilitati latente, al amplificarii si acumularii energiilor produse de senzatii este detasarea lucida si relaxarea yoghina profunda.
*** Relaxarea profunda ne ofera modalitatea de a percepe un complex de energie care ne impregneaza fiinta si se întinde cu mult dincolo de aceasta.
*** Aceasta energie gigantica se poate auto-stimula în universul nostru interior, sustinându-ne la un nivel superior de constiinta în existenta noastra cotidiana.
*** Reciclându-ne astfel senzatiile, noi devenim în acelasi timp mult mai sensibili si mai puternici iar senzatiile noastre devin bogate si intense.
*** Mentalul nostru devine clar si ferm concentrat, astfel ca noi descoperim ce este echilibrul complet al fiintei.
*** Daca toate simturile, sentimentele si gândurile noastre sunt bine integrate si echilibrate, rezulta ca toate relatiile, actiunile si ideile noastre ca si orice miscare corporala, curg în mod armonios.
*** Aceasta integrare armonioasa confera o imensa libertate interioara care ne permite sa ne controlam plenar nu într-o maniera razboinica, cu eforturi, ci cu usurinta si încredere spontana.
*** Atunci când aceasta devine complet natural noi facem totdeauna ceea ce este corespunzator si benefic, actionând pozitiv si cu mai multa forta în lume.
*** Noi participam de cele mai multe ori fara sa stim, la relatii de interdependenta de o infinita complexitate cu nenumarate niveluri de existenta si de constiinta, de la subatomic la macrocosmic.
*** Ca si toate celelalte sisteme vii din universul nostru, noi constituim o unitate completa si autonoma, care la rândul sau este compusa din numeroase subunitati, toate în interdependenta unele cu altele.
*** Noi suntem în permanenta influentati de o multime de forte, pe care în cea mai mare majoritate nici nu le întelegem si nici nu le percepem. Pe de alta parte, gândurile si actiunile noastre influenteaza alte sisteme vii, în care sunt cuprinse si universurile microscopice ascunse în corpul nostru.
*** Incetinindu-ne în mod armonios activitatea, relaxându-ne, detasându-ne, deschizându-ne cu bucurie simturile la impresiile înconjuratoare, noi putem învata rapid cum sa trezim si sa dezvoltam în noi aceste resurse energetice benefice dar ascunse.
*** Atunci când ajungem sa decrispam tensiunile cronice care ne blocheaza muschii, creierul si în mod conex mentalul, noi devenim infinit sensibili la calitatile subtile ale experientei (ce devine proaspata si viguroasa).
*** Astfel descoperim ca putem realiza experienta extatica a frumusetii fiecarui moment al existentei noastre ca si cum am asculta în permanenta o muzica sublima si am contempla opere de arta.
*** Toate simturile noastre se pot dezvolta la maxim într-o maniera subtila pentru a ne mari la extrem bucuria de a trai.
Ca grâul se coace omul, ca grâul se naste din om.
Ân fericire, ca si în nefericire, caracterul celor alesi ramâne acelasi.
Apa care sta pe frunza de lotus capata stralucire de margaritar.
Florile de aur ale pamântului le culeg trei oameni: cel viteaz, cel învatat si cel care stie sa serveasca.
Numai viata aceluia este vrednica de lauda, care traieste si pentru altii.
Butucul rotii este tinut de spite su spitele sunt înfipte în butuc.
Pâna si iarba care creste pe malul unui râu este de folos prin existenta ei.
Boala, întristarea, suferinta , robia si nenorocirea sunt roadele pacatelor savârsite de muritori.
Tot ce atârna de altul pricinuieste întristare; tot ce atârna de noi pricinuieste bucurie.
Bucuria si întristarea se învârtesc ca o roata.
Nu se dobândeste bucuria fara a trece prin dureri.
Orice lucru pe pamânt este unit cu primejdia; numai renuntarea e ferita de ea.
Fericirea nu tulbura mintea celui întelept, caci ea e asemenea mirajului în pustiu.
Fericirea acestei lumi e trecatoare; caci ceea ce e statornic nu se dobândeste prin lucruri nestatornice.
Fericirea suprema e anevoie de dobândit atât timp cât omul nu face o sfortare eroica.
E greu de dobândit o fericire fara spini.
Greu se reîntoarce fericirea care a fost dispretuita mai înainte.
Cel mai nefericit este acela al carui suflet nu e multumit.
Ah! nemultumirea cu ceea ce este; ah! nazuinta spre ceea ce
nu-i!
Ce este cu adevarat drept, nu este niciodata pacat.
* Cine tace în mijlocul strigarilor, acela este mai ântelept.
Cine spune minciuna este precum cel ce fura.
* Dumnezeu a dat omului doua urechi si numai o limba, ca mai mult sa auda decât sa spuna.
Fii totdeauna un om pe cuvântul caruia poti zidi.
Fii tata celor buni si bici celor rai.
* Fii statornic întru cugetul tau si unul, dar respectat, sa fie cuvântul tau.
Gândul rau te da degraba cu capul în pârau.
Ântâi gândeste, apoi porneste si vorbeste.
Nu poti sluji în acelasi timp la doi stapâni.
Ori taci, ori spune ceva mai bun decât tacerea.
Pe unde iese vorba, pe acolo iese totodata si sufletul.
Timpul pâna la urma le descopera pe toate.
Ţineti totdeauna limba în gura ca-n temnita.
* Vorba când a iesit din gura, nu o mai poti ajunge nici cu armasarul, nici cu ogarul.
Lumea ne apare ca fiind buna si pura doar daca viata noastra e buna si pura. Fii pur si calm mereu, sufletul tulburat nu poate reflecta nicicând Sinele Suprem.
(Vivekananda)
Limitele corpului nostru sunt precum o pestera. Sufletul si spiritul trebuie sa se adaposteasca în ea, sa o sfarme, sa o largeasca mereu si sa îi dea o noua forma pâna când va apare un deplin acord între infinitatea lor si forma finita limitata.
(Sri Aurobindo)
*** Multumirea este radacina fericirii.
*** Multumirea este comoara cea mai de pret a omului.
*** sade norocul celui care sade; doarme norocul celui care doarme; umbla norocul celui care umbla.
*** Cine, cu exceptia celui întelept, poate urmari jocul destinului si valurile marii?
*** Faptele savârsite într-o existenta anterioara, atunci când dau roade dulci sau amare, se numesc destin sau KARMA.
*** Când destinul ne este prielnic, el ne face sa realizam cu usurinta chiar si un lucru aparent imposibil.
*** Prin destin se dobândeste totul, caci destinul este conditia suprema care urmeaza dupa actiune sau fapta.
*** Nimeni nu poate sa se abata din calea hotarâta de destin. În destin îsi are radacina totul, atât ceea ce exista cât si ceea ce înca nu exista. Prin intermediul destinului apare atât bucuria cât si întristarea.
*** Pasarea zareste prada de la departare de o posta si nu vede latul stapânului care se afla chiar lânga ea.
*** Ceea ce nu-i sortit sa ne ramâna va dispare chiar si din palma.
*** Mintea este cel mai adesea influentata de destin si nu destinul de minte. Putini sunt aceia care, plini de tenacitate si luciditate, îsi înving un destin de suferinta.
*** Cum e destinul, asa e judecata, asa e hotarârea si tot asa, în functie de destin, ne sunt modificati si prietenii.
*** Soarta ajuta mai ales pe cei curajosi.
*** Nazuieste în sus cel ales.
*** Destinul adeseori urmeaza fapta, care-i merge înainte întocmai ca o mare stapâna.
*** Destinul nu totdeauna poate fi prevazut, dar fapta totdeauna depinde de om.
*** Dupa cum ogorul nu da roade daca nu se arunca pe el samânta, tot astfel si destinul nu se împlineste fara fapta omeneasca.
*** Îndeparteaza si modifica-ti destinul în special prin fapta.
*** Nepatruns este adeseori destinul; dar silinta omului este aceea care are putere asupra lui prin fapta.
*** Sa nu ne parasim niciodata straduinta cu gândul la destin.
*** Totul se bazeaza pe faptele savârsite odinioara.
*** O fapta buna sau rea asteapta totdeauna timpul prielnic când va rodi.
*** Ceea ce doreste, vede sau savârseste muritorul ziua, aceea o spune, o vede sau o face în somn.
*** Lumea celor vii seamana cu un vis sau cu reteaua fermecata a lui Indra.
*** Timpul consuma rodul oricarei actiuni care nu-i îndeplinita îndata la momentul cel mai potrivit.
*** Elibereaza-te de pasiuni, elibereaza-te de pofte, elibereaza-te de greseli- acestea sunt trei precepte, zale si scut pentru orice Spirit. Purtân aceasta armura, esti puternic în contra raului, -devii invulnerabil.
*** Toate dilemele se rezolva prin unificarea contrariilor.
*** Împacarea de sine se instaureaza în sufletul tau- atunci când te privesti ca un inel dintr-un lant nesfârsit al înaintasilor; si când nu calci nici macar cu o iota prescriptiile naturalitatii eterne.
*** Se poate ca poezia pura este o rugaciune, însa eu stiu ca rugaciunea batrânilor nostri olteni era o forma a meditatiei- adica o... tehnica filozofica.
*** Ţaranii romani stiu de la mic si pâna la mare ceea ce este bine si ceea ce este rau. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbe, în datinile si în doctrina strabunilor- ca si în filozofia naturalitatii.
*** Nici o energie morala nu se pierde în zadar în Univers.
*** Noi ne jucam cu gama tuturor pasiunilor, asa cum se joaca unii copii de-a stafiile, pentru a-si izgoni spaima de strigoi.
*** Când o societate nu mai cunoaste sau amesteca binele cu raul, ea se afla deja pe povârnisul pierzaniei.
*** Rege sau cersetor- este tot una în fata Eternitatii!
*** Din nefericire, ne înclinam cu totii la vitelul de aur si îngenunchiem în fata sacului cu bani. Ar trebui sa ne plecam înaintea inteligentei harnice si a meritelor.
*** Din plenitudinea tinutului meu însorit eu mi-am faurit o rezerva de bucurie pentru toata viata; si numai asa am putut rezista.
*** ASANA sau postura în YOGA devine perfecta prin intima comuniune între fiinta practicantului si Univers. Atunci efortul pentru a o realiza dispare, astfel ca nu mai exista agitatia contrariilor în corp. (Vhyasa)
*** Pozitia mamei în aceasta lume este în mod evident cea mai de cinste, caci prin întelegerea, trezirea si amplificarea în fata noastra a IUBIRII MATERNE, învatam si practicam, precum mama, cea mai mare lipsa de egoism. Doar Iubirea Divina o întrece pe aceea a unei mame în intensitate si durata. (Swami Vivekananda)
*** Fa-ti o imagine cât mai clara si precisa despre cum arata realitatea si apoi, ceea ce tu ti-ai imaginat cu putere va deveni realitate. (E. Haich)
*** Sufletul nu are sex. De ce sa se coboare atunci si sa se limiteze penibil imaginându-se ca fiind de un sex sau altul? Cel ce vrea sa fie un perfect yoghin trebuie sa abandoneze ideea de sex, masculin sau feminin, identificându-se cu o glorioasa stare androginala. (Swami Vivekananda)
*** Întelegerea este ca Luna. Ea primeste lumina constiintei de la SINELE SUPREM, care este precum Soarele. Dar când Sinele începe la un moment dat sa straluceasca, întelegerea devine aproape de prisos, precum luna când soarele rasare. (Ramana Maharishi)
*** Dumnezeu si Natura: un baiat si o fata ce se iubesc, mereu la joaca. Ei se ascund si uneori fug unul de altul ca sa aibe motiv sa se urmareasca cu frenezie, sa se caute cu dor si sa se îmbratiseze unul pe altul plini de dragoste si bucurie. (Sri Aurobindo)
*** Omul s-a nascut ca sa supuna prin Spiritul sau Suprem Divin, Natura, Marea Mama si nicidecum ca s-o urmeze orbeste ca un sclav ignorant. (Swami Vivekananda)
*** Profesorul cu experienta este de zece ori mai vrednic de onoare decât profesorul începator. Tatal este profesorul cu experienta. Dar mama este de o mie de ori mai vrednica de cinste decât tatal. (India)
-Navigator ratat nu este cel ce se scufunda, ci cel ce ramâne pe tarm.
-Puterea unora sta în slabiciunea celor din jur.
-Ântr-un grup, perpetuarea prostiei nu este liant ci dizolvant.
-Inteligenta fara a cuteza este ca si curajul fara a cugeta.
-Existenta în aceasta lume este una din multiplele stari posibile ale fiintei. Prin aplicarea perseverenta a modalitatilor pe care le ai la dispozitie deja, grabeste-te sa realizezi aici si acum ABSOLUTUL. Esti doar în trecere prin aceasta lume - nu rata aceasta sansa.
-Continua aspiratie catre sublim si frumusete este un lucru rasplatit. Nu trece o zi fara ca sa nu fi trait macar o clipa în paradis.
-Totdeauna sunt învinsi numai cei care se considera învinsi.
-Spiritualitatea pura trebuie sa fie miezul vietii launtrice a aspirantului la desavârsire.
-Fiinta umana constienta si responsabila este capabila de reusite uluitoare.
-Chiar si cei slabi, daca sunt altruisti si uniti, devin PUTERNICI.
-Poti citi sute de rafturi de biblioteci iar modul în care continui sa actionezi sa arate ca nu ai asimilat mai nimic.
-De multe ori gândul este o manifestare care se materializeaza într-o lume. Anihilarea unei lumi de groaza se poate face tot prin gând. Atunci însa, gândul manifestat trebuie sa fie mai puternic decât gândul care a stat la baza acestei lumi de cosmar.
-Atunci când stie, teoretic, puterea fiintei umane este fara limite.
-Prin potentialitatile sale infinite, omul este o fiinta fara limite, geniala si libera.
*** Mai bine un dusman învatat decât un prieten neghiob.
*** Osteneala data pentru un lucru bun izbândeste.
*** Cei mai buni lasa la o parte ce-i rau si iau ce-i bun, ca vânturatoarea, pe când cei rai iau ce-i rau si lasa ce-i bun, ca sita.
*** Cei buni au mila chiar si de fiintele rele; luna nu-si opreste lumina nici chiar în casa unui paria.
*** De cele mai adeseori raul pe care îl vrem sa-l facem altuia cade asupra noastra.
*** Fapta fiecaruia da întotdeauna roade în propriul suflet.
*** Laptele este pentru serpi o bautura care numai le sporeste veninul.
*** Elefantul omoara chiar când atinge, sarpele chiar când miroase, regele chiar când râde, omul rau chiar când cinsteste.
*** Acela ale carui zile vin si se duc lipsite de fapte bune, nu traieste, precum foalele unui fierar, desi sufla.
*** Adevarul deschide drumul care duce la zei.
*** Nu exista virtute mai presus de adevar, nici pacat mai mare ca minciuna.
*** Chiar si adevarul nu trebuie spus daca poate sa aduca neplacere.
*** Nu e adevar acela la care se asociaza frica.
*** Saracia e compensata prin inteligenta, o îmbracaminte proasta prin curatenie, urâtenia prin virtute.
*** Oamenii virtuosi sunt la fel în gând, în vorba si în fapta.
*** Cel înzestrat cu virtuti merita sa fie servit, chiar daca-i lipsit de tara si de supusi.
*** Cine vorbeste limpede, acela nu înseala; cine-i lipsit de dorinti acela nu se pune în slujba nimanui.
*** Regii traiesc pe socoteala tarilor, medicii pe socoteala bolnavilor, negustorii pe a clientilor, învatatii pe a prostilor.
*** În locul în care au fost distrusi arborii si ricinul trece drept copac.
*** Flacara lampii straluceste noaptea, nu dupa ce a rasarit soarele.
*** Nici vântul cel mai puternic nu poate face sa tremure lumina unei pietre pretioase.
*** Desi în calea ei stau multe piedici, pasul Dreptatii este grabit.
*** Legea loveste când este lovita si pazeste când este pazita.
*** De obicei însusirile bune sau rele se ivesc din relatiile noastre.
*** Chiar si acela care-i înzestrat cu toate însusirile poate fi încatusat prin dezbinare.
*** Cine defaimeaza pe un om întelept acela se pateaza singur; cine arunca cenusa în aer, aceluia îi cade în cap.
*** Nu cauta sa te înalti defaimând pe altii.
*** Într-o tara fara stapân pâna si hotii nu sunt în siguranta; pentru ca doi iau prada de la unul si multi de la cei doi.
*** Numai cei mari sunt în stare sa îndeplineasca fapte de oameni mari.
*** Cei viteji nu-si pierd curajul chiar când soarta se arata înfricosatoare.
*****"Oamenii plâng din cele mai stupide motive: dupa bani, dupa pasiuni josnice, dupa fiinte mediocre, dupa bunuri materiale, dupa tabieturi morbide, dupa pozitii sociale, dupa tot felul de nimicuri. Dar câti dintre voi ati plâns vreodata pentru ca nu cunoasteti înca Absolutul?"
(PARAMAHAMSA RAMAKRISHNA)
*** Cine iubeste, traieste plenar.
*** Pretuirea nu este întotdeauna un semn de iubire, dar iubirea este întotdeauna un semn de pretuire.
*** Iubirea nu este cunoasterea desi cunoasterea poate fi o mare iubire.
*** Nu iubirea sufera ci orgoliul ranit.
*** Iubirea este servitutea cea mai râvnita.
*** Trece mai usor iubirea care dureaza mai mult.
*** Daca nu ne-am putea iubi pe noi însine, oare cum am mai putea iubi pe altii?
*** Toti punem pe iubire cel mai mare pret, dar pretul pe care-l pune iubirea pe fiecare din noi, este foarte diferit.
*** Iubirea, sentiment euforic care ne ofera constiinta eternitatii.
*** Este greu sa fii iubit când esti întelept dar si mai greu sa fii întelept când esti iubit.
*** Când mintea-i înfrânata, toate simturile sunt înfrânate.
*** Când piere mintea toate simturile pier.
*** Celui caruia zeii îi pregatesc o înfrângere, ei îi iau mintea, asa ca el vede totul pe dos.
*** Pacatul repetat distruge mintea iar acela care si-a pierdut mintea repeta mereu pacatele sale.
*** Cine nu are minte proprie ci numai multa învatatura, acela nu cunoaste folosul acesteia, cum nu cunoaste lingura gustul mâncarii.
*** Mângâie cu trecutul pe acela a carui minte scade, cu viitorul pe cel prost si cu prezentul pe cel destept.
*** O singura data daca vad un om, cei întelepti stiu cât pretuieste.
*** Cel întelept misca un picior si sta pe celalalt.
*** Chiar când soarta e potrivnica, înteleptul trebuie sa-si faca datoria pe pamânt.
*** Înteleptul sa se gândeasca la stiinta si la avere ca si cum ar fi scutit de batrânete si de moarte; dar sa faca fapte bune ca si cum l-ar fi apucat moartea de par.
*** Omul întelept patrunde în felul de a fi al fiecaruia si repede pune stapânire pe el.
Precum Luna reflecta lumina Soarelui, nepatata de culori straine, tot astfel tu, cel de nobila spita, manifesta divinul sinelui tau suprem si etern nealterat de caracteristicile micului tau ego efemer si limitat.(China)
Orice copil ce se naste sub soare ne vesteste ca Dumnezeu nu si-a pierdut înca încrederea în om. (Tagore)
Universul tau exterior este de fapt reflexul exact al fiintei tale interioare. Perfectiunea corpului este imaginea cât se poate de fidela a perfectiunii sufletului.(Ramana Maharishi)
Ce nu poate face femeia înteleapta în aceasta lume, ea care este capabila sa dea nastere chiar unei fiinte umane? Fara sa vrea, oamenii se prosterna plini de adoratie în fata acestei fericite calitati de mama spre a-i cere sprijinul si binecuvântarea. (Yesudian)
Cel ce priveste femeia doar cu ochii poftei vulgare, nu a depasit înca stadiul grosolaniei. Doar cel ce vede în ea si mama, s-a ridicat de la starea animala si umana la planul divin.(Yesudian)
Corpul este doar învelisul sau vehiculul exterior al spiritului. El trebuie deci sa faca ceea ce-i dicteaza spiritul. (Swami Vivekananda)
Pe pamânt Dumnezeu poate deveni realitate tangibila doar în om. (Ramakrishna)
Doar ochii barbatului care sunt puri pot vedea în femeie, prin transfigurare, mama eterna. si doar atunci ea îsi revarsa spontan fericirea si gratia asupra lui.(Yesudian)
La cererea naroada a copilului: "Mama, trezeste-ma tu imediat când mi se va face foame!", mama raspunde: "Scumpul meu, foamea te va trezi de la sine, la timpul potrivit." (Ramakrishna)
"Celor care aspira frenetic si urca câtusi de putin catre El, Dumnezeu le întinde mâna".
"Puterea de Concentrare îi face pe oamenii de Geniu".
"O maxima buna este un factor de succes".
"Indrazneala este marea virtute a succesului".
"Oamenii tacuti sunt sarea pamântului".
"Pentru adevaratul yoghin totul este cu putinta, dar nu totul este permis".
"Pe cei îndrazneti sansa îi ajuta".
***Cel mai bine este sa fii sanatos; al doilea sa fii frumos; al treilea sa fii bogat in mod cinstit. (PLATO)
***Nici o bogatie nu este mai presus de sanatatea trupeasca. (SEPTUAGINTA)
***De aceea ajungem cu greutate la insanatosire, fiindca nu stim ca sintem bolnavi. (SENECA PHILOSOPHUS)
***Nu e prieten la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala; nu e iubire la fel ca acea impartasita; nu e durere la fel ca foamea. (PANCATANTRA 1,168)
***Mai ales sanatatea intrece atit de mult toate bunurile exterioare, incit, intr-adevar un cersetor sanatos este mai fericit decit un rege bolnav. (SCHOPENHAUER)
***Cind spiritul (ATMAN) impreuna cu sufletul se intrupeaza, el se uneste cu suferinta; cind iese din corp si moarte, el paraseste (orice) suferinta. (BRHAD ARANYAKA- UPANISAD 4,3,8)
***Cum zace o piele de sarpe moarta, lepadata pe un musuroi de furnici, astfel zace corpul (dupa moarte); iar spiritul impreuna cu sufletul, fara corp si nemuritor, devine BRAHMA si lumina. (BRHAD ARANYAKA- UPANISAD 4,7)
***Sufletul este format din gindire. Dupa cum e gindirea lui in lumea aceasta, asa devine el dupa moarte. (CHANDOGYA- UPANISAD 3,14,1)
***Corpul este muritor si-n puterea mortii. El e lacasul sufletului nemuritor si fara corp. Cind acesta este intrupat, el e in puterea celor placute si neplacute. Pentru sufletul intrupat nu exista scapare de placere si neplacere decit prin YOGA; dar de sufletul neintrupat si liber nu se atinge placerea sau neplacerea. (CHANDOGYA -UPANISAD 8,12,1)
***Cind privirea cutreiera spatiul, acesta-i sufletul din ochi; ochii (servesc numai) pentru a privi. Cel care-si spune: "Vreau sa miros", acela-i sufletul; nasul (serveste numai) pentru a mirosi. Cel care isi spune: "Vreau sa vorbesc", acela-i sufletul; vocea (serveste numai) pentru a vorbi. Cel care isi spune: "Vreau sa aud", acela-i sufletul; urechea (serveste numai) pentru a auzi. (CHANDOGYA- UPANISAD 4)
***Afla ca sufletul este cel care sta pe car, corpul este carul, intelectul e vizitiul, mintea friul.
Simturile sint caii, obiectul lor e drumul. Cel care se foloseste este (sufletul), inzestrat cu corp, simturi si minte. Asa spun inteleptii.
Cine nu e intelept si-i cu mintea vesnic neconcentrata, aceluia simturile nu-i sint supuse, ca niste cai rai ai unui vizitiu.
Cine insa e intelept si cu mintea totdeauna concentrata, aceluia simturile ii sint supuse, ca niste cai buni ai unui vizitiu. (KATHA- UPANISAD 1,3,3-6)
***De cine-i pusa in miscare, de cine-i trimisa mintea, cind alearga spre activitatea ei?
Cine da porunca primei vieti, de porneste? De cine-i pusa in miscare vorba, cind e vorbita? Cine da ochiului si urechii menirea lor? Toate acestea sint realizate de SPIRIT (ATMAN) prin intermediul Sufletului. (KANA- UPANISAD 1,1)
***SPIRITUL (ATMAN) este acela despre care multi nu pot auzi, pe care multi, chiar cind aud despre el, nu-l pot intelege,- intelept e cel care vorbeste despre el, iscusit e cel care asculta; preafericit e cel care stie, invatat de unul complet eliberat. (KATHA- UPANISAD 2,7)
***SPIRITUL (ATMAN) fiind mai subtil decit ceea ce-i subtil, nu poate fi gindit de oricine. (KATHA- UPANISAD 8)
***SPIRITUL (ATMAN) atotstiutor si atotputernic nu se naste nici nu moare; el nu provine decit din DUMNEZEU...Nenascut, vesnic, perpetuu, stravechi, el nu e omorit niciodata cind e omorit corpul. (KATHA- UPANISAD 18)
***SPIRITUL (ATMAN) mai subtil decit ceea ce-i subtil si mai mare decit ceea ce-i mare, e asezat ca intr-o oglinda in cavitatea inimii fiecarei fiinte umane.
Cine-i liberat de dorinte, acela , lipsit de intristare, priveste prin favoarea Creatorului aceasta maretie beatifica a spiritului (ATMAN). (KATHA- UPANISAD 20)
***Inteleptul care intelege ca spiritul (ATMAN) e fara corp intre corpuri, statornic intre cele trecatoare, nu (mai) este niciodata intristat sau inlantuit de cele pieritoare. (KATHA- UPANISAD 22)
***Spiritul (ATMAN) nu poate fi gasit nici prin textele intelepciunii, nici prin ratiune, nici prin multa invatatura. Acela il gaseste, care il alege ca tel suprem; aceluia i se descopera propriul sau spirit (ATMAN) nemuritor si divin. (KATHA- UPANISAD 23)
***Mai presus de spirit (ATMAN) nu (mai) este nimic; aceasta-i ultima limita, aceasta-i tinta suprema care aduce fiintei umane nemurirea. (KATHA- UPANISAD 3,11)
***Spiritul (ATMAN) ascuns ca o esenta nepieritoare in toate fiintele, nu se manifesta. Dar e vazut de mintea ascutita si subtila a celor cu vederea subtila treaza. (KATHA- UPANISAD 12)
***Cel de sine statator (BRAHMA) a deschis caile simturilor in afara; de aceea (omul) priveste in afara si nu inspre spiritul (ATMAN) dinlauntru. (Insa) inteleptul care doreste nemurirea isi intoarce ochii (de la cele din afara) si contempla numai spiritul (ATMAN) dinlauntrul sau. (KATHA- UPANISAD 4,1)
***Spiritul (ATMAN) nostru nemuritor este acela prin care se cunoaste forma, gustul, mirosul, sunetele, atingerile, iubirea; este oare ceva, care sa (-i) ramina (necunoscut)? (KATHA- UPANISAD 3)
***Spiritul (ATMAN), asemenea luminii fara fum, stapinind trecutul si viitorul, este azi si va fi miine mereu nepieritor. (KATHA- UPANISAD 13)
***Dupa cum aerul, care-i unul, cind intra in lume, isi schimba forma dupa orice forma, tot astfel si spiritul (ATMAN) care-i unul si se afla in toate fiintele, isi schimba forma dupa orice forma si este in acelasi timp si-n afara (de ele). (KATHA- UPANISAD 5,10)
***Dupa cum soarele, care-i ochiul lumii intregi, nu e patat de defectele ochiului, care sint in afara de el, tot asa spiritul (ATMAN),care-i unul si se afla in toate fiintele, nu e patat de mizeria acestei lumi, fiindca-i (si-n) afara de ea. (KATHA-UPANISAD 11)
***(Fara SPIRIT (ATMAN)) nu se manifesta nici soarele, nici luna cu stelele, nici fulgerele; cu atit mai putin focul. (Dar) cind se manifesta spiritul (ATMAN), totul se manifesta dupa el; prin manifestarea lui intregul univers se manifesta. (KATHA-UPANISAD 15)
***Libertatea este legea esentiala a Fiintei în unitatea ei nelimitata, ea este tainicul si nebanuitul stapân al Naturii. Servitutea este expresia legii iubirii în Fiinta care se supune din proprie vointa spre a servi jocul formelor ei în diversitate. (Sri Aurobindo)
***Ne construim în imaginatie desarte idealuri, splendide edificii sau reprezentari ireale de vis ce în cele din urma se risipesc si nu lasa nimic sublim în urma lor. (Subhapatti)
***Sunteti spirite nemuritoare omnisciente, spirite deja libere, atotputernice, binecuvântate si eterne. Nu sunteti în esenta nici materie, nici corp. Nu voi sunteti robii materiei, ci materia este servitorul vostru. (Swami Vivekananda)
***O femeie profund elevata care cauta spre orice barbat, cu exceptia iubitului ei, ca spre un copil si se poarta cu o afectiune materna, întocmai ca o mama, cu orice barbat, va exercita prin puritatea ei, o asemenea putere de fascinatie asupra oricarui om, încât - doar daca acesta nu este prea brutal si grosolan - el va simti atmosfera de vraja euforica a prezentei ei, de fiecare data când se va gasi în imediata ei apropiere. (Swami Vivekananda)
***Prin penibila sterilitate a lipsei de roade si monotonia înnebunitoare a linistii perfecte, Natura ne arata clar ca ceea ce vrea de la noi este jocul spontan al activitatilor pe solida baza a odihnei. Divinul este mereu activ fara a fi obosit niciodata. (Sri Aurobindo)
***Singura realizarea-de-sine (SUPREMUL ATMAN) este nastere adevarata. (Ramana Maharishi)
***Prin chin si suferinta reaminteste Natura sufletului neluminat ca placerile efemere de care se bucura sunt doar farâmiturile de la ospatul adevaratei fericiri a existentei cosmice, infinite si eterne prin iluminare. (Sri Aurobindo)
***Când luna e plina - ea va începe sa descreasca. (China)
***Corpul sau materia sunt expresii tangibile ale Naturii. Scopul nostru fundamental este de a le stapâni pe deplin si de a face din ele instrumente prin care sa se întrupeze si sa se exprime Sinele Suprem sau Divinul din noi. (Yesudian)
***Se numeste natura multimea formelor corporale ce îngradesc si protejeaza parca de tangenta cu spiritualul; totusi, prin fiecare forma se manifesta modul particular de actiune si reflectare al Spiritualului. (Dsuang Dai)
***Omul, desi este îngradit de limitele existentei sale fizice, în acelasi timp, în adâncurile fiintei sale, tânjeste nostalgic dupa libertatea spiritului sau nelimitat si dupa beatitudinea sufletului sau nemuritor. (Sri Aurobindo)
***Nelinistea, neodihna si epuizarea de timpuriu atât a fiintei noastre active cât si a instrumentelor sale sunt semnele Naturii prin care ni se arata ca linistea este fundamentul nostru adevarat si tulburarea - o boala a sufletului. (Sri Aurobindo)
***"Iubeste pe aproapele tau ca pe tine însuti" caci orice om este propria ta imagine într-o anumita ipostaza. Tu esti Sinele Suprem - TAT TWAM ASI. (E. Haich)
***Nici Dumnezeu nu va înceta sa se aplece asupra Naturii, nici omul sa tinda catre Dumnezeu. Aceasta este relatia eterna dintre finit si infinit. si chiar când, la prima impresie, par sa-si întoarca spatele, este doar pentru a se reîntâlni la un nivel mai profund. (Sri Aurobindo)
***Scopul esential trebuie sa fie stapânirea perfecta a Naturii si nimic altceva. Trebuie sa ajungem sa fim stapânii Naturii noastre si nu doar sclavii ei. (Swami Vivekananda)
***Viata omului da în fruct, dar arareori se atârna de o ramura - asa de vesel si frumos ca un mar. (Goethe)
***Animalul este om, desi se îmbraca în blana si merge de-a busilea. Viermele este de asemenea om, el scormoneste si se târaste spre inferioritatea umanitatii sale. Chiar formele aparent nediferentiate ale materiei sunt corpuri incipiente de om. Toate aceste manifestari sunt om. (Sri Aurobindo)
***Chiar daca cartile si operele scrise reflecta o mare cantitate de cunoastere, adevarata întelepciune poate veni numai din SINELE nostru SUPREM. (Yesudian)
***Nefericit, inutil si paraginit este pamântul nelucrat îndelung timp. Ca o femeie frumoasa ce se complace sa ramâna în inertie multa vreme. Actioneaza cu dragoste prin forta spiritului asupra corpului tau - care este bucatica ta de pamânt - si el îti va darui, drept rod, copilul divin: constiinta de sine în Sinele Divin revelat. (E. Haich)
***Mama este o binecuvântare si un sprijin pentru orice om aflat la ananghie. Cine are o mama, are un protector puternic, cine n-o are este lipsit de protectia ei fara egal. (Mahabharata)
***Cu adevarat binecuvântat si fericit este omul a carui femeie este mereu pentru el (gratie transfigurarii) întruchiparea Mamei Divine. (Swami Vivekananda)
***Natura nu asteapta decât sa fie descoperita, îmblânzita, înteleasa si pusa la lucru. Doar când simturile sunt pe deplin tinute în frâu întocmai ca niste cai naravasi complet dresati, doar atunci posibilitatile latente infinite ale omului se manifesta si înfloresc plenar. Pâna atunci el nu face decât sa se târasca precum un vierme. (Yesudian)
***Nimic în om nu trebuie tinut asa de perfect strâns în frâu ca imaginatia - cea mai minunata si totodata cea mai periculoasa dintre toate darurile mintii omenesti. (Herder)
***Acolo unde femeile traiesc în chin si suparare, comunitatea se degradeaza si se destrama curând. Acolo unde femeile sunt fericite, comunitatea prospera, caci armonia este mereu prezenta. (China)
***Ceea ce nu lasi liber nu va creste niciodata frumos si puternic. Dati omului lumina libertatii. Este singura conditie a cresterii naturale echilibrate. (Swami Vivekananda)
***Unificarea este marele secret teribil al Naturii. Unificarea determina toate lucrurile si fenomenele. Cu cât o fiinta se apropie mai mult de unitate, cu atât mai rapida si mai perfecta va fi cresterea ei. Acesta este un lucru lesne de înteles pentru oricine poate sa realizeze efectiv, prin experienta, aceasta taina. (Eckartshansen)
*** Dupa cum puterea valurilor aduna nisipul si-l împrastie, tot astfel timpul uneste si desparte pe muritori.
*** Caracterul nu se schimba prin povata; apa cât de încalzita tot se raceste din nou.
*** Mireasma lemnului de aloes se raspândeste dupa ce a ars.
*** De când a fost creata lumea aceasta, singurul lucru statornic e nestatornicia.
*** Adu-ti aminte statornic de nestatornicie.
*** Cel care-i la pamânt nu se mai teme de cadere.
*** Treburile izbutesc prin silinta, nu prin dorinta.
*** Izbânda dorita se realizeaza în întregime prin silinta pe care si-o da omul.
*** Perseverenta e temelia izbânzii.
*** Pierderea celor dobândite e mai chinuitoare decât nedobândirea lor.
*** Vânatul nu intra în gura leului adormit.
*** Furtuna nu dezradacineaza iarba cea moale.
*** Dorinta nu înceteaza prin bogatii, dupa cum nici setea nu se potoleste prin adorarea focului.
*** Daruirea, folosinta si pierderea sunt cele trei stari ale averii; cine nici nu da, nici nu se foloseste, aceluia îi ramâne starea a treia.
*** Ce dorinta de avere poate avea înteleptul în aceasta viata trecatoare?
*** Nu exista speranta de nemurire în bogatie.
*** Averea pricinuieste suferinta la dobândirea ei, întristare în restriste si ameteste în prosperitate.
*** Rasplata pe care si-o iau cei bogati prin pomeni multe, o dobândeste cel sarac cu un banut.
*** Forma suprema a saraciei este dorinta, nu putinatatea averii.
*** Saracia este totdeauna de temut, caci îi ia omului demnitatea.
*** Celor lacomi si prosti, pieirea li se iveste pe negândite, ca pestilor din apa.
*** Daruirea averii este o foarte mare asceza în aceasta existenta.
*** Darul ce se da la timpul si la locul potrivit unuia care nu poate munci si care merita, acela este dar adevarat.
*** Darul cel mai de seama este acela care-i dat celui care merita.
*** Norul, desi da numai apa, bucura pe toata lumea.
*** Cu picaturile de apa care cad una câte una, putin câte putin, se poate umple un vas.
*** Ce pret are numele desert de rege al regilor, daca nu e însotit de gloria darniciei?
*** Paguba se iveste uneori sub aparenta de câstig si câstigul sub aparenta de paguba.
*** Nu e bucurie la fel ca dragostea; nu e dusman la fel cu prostia; nu e foc la fel ca mânia; nu e multumire mai mare decât cunoasterea.
*** Cine se afla în inima, acela-i aproape chiar daca sta departe; însa cine-i departe de inima, acela ramâne departe chiar daca-i în apropiere.
*** Fiecare îsi este singur prieten, fiecare îsi este singur dusman.
*** Înteleptii, chiar când au de toate, trebuie sa-si faca prieteni.
*** si oceanul, cât e el de plin, asteapta rasaritul lunii.
*** Se spune ca prietenul nascut din aspiratii comune e mai presus decât acel nascut din aceeasi mama.
*** sase semne are prietenia: da si primeste, se destainuieste si întreaba, se ospateaza si da sa manânce.
***Cei care spun pe lumea aceasta lucruri neplacute dar folositoare aceia sunt numiti prieteni aevarati.
***Nevatamarea fiintelor este calea virtutii.
***Unirea multora, chiar când sunt slabi, e greu de biruit.
***Mai buna-i unirea cu un dusman care face bine, decât cu un prieten care face rau.
***Din ierburi se împleteste frânghia cu care se leaga elefantul.
***Când focul arde padurea, vântul este aliatul sau; dar tot el stinge lampa.
***Fiecare are încredere în cei de acelasi soi cu el.
***Âncrederea este temelia izbânzii.
***Prin încredere omul se face iubit, prin încredere îsi atinge scopul.
***Pentru cel nerecunoscator nu exista ispasire.
***Nu exista dusman sau prieten în natura; prieteniile si dusmaniile se nasc dupa împrejurari.
***(Desi) nemiscat, SPIRITUL (ATMAN) este mai iute decit gindul. Zeii nu-l pot ajunge, caci el alearga inaintea lor. Desi sta pe loc, el intrece pe (toti) ceilalti (zei), oricit de tare ar fugi acestia. (ICA- UPANISAD 4)
***SPIRITUL suprem DIVIN (PARATMAN) este marele stapin, cel ce pune in miscare tot ce exista; el e stapinul fericirii absolute, e lumina, e nepieritor, e atotputernic. (CVETACVATARA- UPANISAD 3, 12)
***Fara miini si picioare, SPIRITUL (ATMAN) alearga si apuca; el vede fara ochi, aude fara urechi. El cunoaste tot ce este de cunoscut; dar putini sint aceia careajung sa-l cunoasca. Pe el il numesc (inteleptii) marele SPIRIT (ATMAN), supremul. (CVETACVATARA- UPANISAD 19)
***Fara inceput, tu (SPIRITUL (ATMAN)) esti prezent pretutindeni; din tine s-au nascut toate lumile. (CVETACVATARA- UPANISAD 4,4)
***Nu exista asemanare pentru SPIRIT (ATMAN), al carui nume este glorie infinita. (CVETACVATARA- UPANISAD 19)
***Dupa cum paianjenul, stind in mijlocul plasei simte indata ce o musca ii rupe vreun fir, si de aceea alearga iute intr-acolo, ca si cum ar suferi pentru intregimea firului, tot astfel spiritul (ATMAN) omenesc, cind vreo parte a corpului este vatamata, alearga intr-acolo, ca si cum ar putea suferi vatamarea corpului, cu care-i unit strins si se afla intr-un anumit raport. (HERACLITUS)
***Nu vei gasi hotarele spiritului (ATMAN), chiar daca ai strabate toate drumurile; atit de adinca este taina lui. (HERACLITUS)
***Spiritul (ATMAN) (fiecaruia) isi este (singur) prieten, spiritul (ATMAN) (fiecaruia) isi este (singur) dusman, spiritul (ATMAN) (fiecaruia) isi este (singur) martor la ceea ce savirseste si la ceea ce (inca) n-a savirsit. (MAHABHARATA 11, 80 SQ)
***Cind sufletul, in calitate de corp al SPIRITULUI (ATMAN), este despartit de corp, in somn, el isi aminteste trecutul, vede prezentul si prevede viitorul. (CICERO)
***Nu-i nimic mai iute ca Spiritul (ATMAN), nu exista iuteala care sa se poata lua la intrecere cu aceea a Spiritului. (CICERO)
***Corpul e ca un vas sau ca un receptacul al sufletului, in care se afla SPIRITUL (ATMAN); tu savirsesti ceea ce savirseste sufletul tau. (CICERO)
***Dupa cum omul este alcatuit din corp, suflet si spirit, tot astfel toate lucrurile si toate preocuparile
noastre urmeaza unele natura corpului, altele pe aceea a sufletului, altele pe aceea a spiritului. De aceea o frumusete aleasa, o bogatie mare, pe linga aceasta forta fizica si toate celelalte de felul acesta dispar in scurt timp; pe cind marile realizari ale spiritului sint nemuritoare. (SALLUSTIUS)
***Corpul impovarat de...vitii... tintuieste sufletul la pamint si face imposibila descoperirea SPIRITULUI. (HORATIUS)
***Cum l-ai putea numi pe acesta (SPIRITUL (ATMAN)) altfel, decit Dumnezeu care salasuieste in corpul omenesc? (SENECA PHILOSOPHUS)
***Dupa cum razele soarelui ating, ce-i drept, pamintul, dar sint acolo de unde pornesc, tot astfel Spiritul (ATMAN), mare si sfint, coborit aici ca sa cunoastem mai de-aproape cele divine, este, ce-i drept, in legatura cu noi, dar e nedespartit de originea sa; de acolo atirna, intr-acolo priveste si nazuieste, si participa la (preocuparile) noastre ca ceva absolut si bun. (SENECA PHILOSOPHUS)
***Dupa cum flacara nu poate fi inabusita, caci ea scapa in jurul obiectului care o acopera; dupa cum aerul nu e vatamat de lovituri sau de izbituri, ba nici macar nu e taiat, ci se revarsa in jurul obiectului, caruia ii cedeaza, tot astfel Spiritul (ATMAN), care-i format dintr-un (element) foarte fin, nu poate fi prins nici doborit in corp, caci gratie subtilitatii sale erupe prin insasi lucrurile care il apasa. (SENECA PHILOSOPHUS)
***Datorita faptului ca Spiritul (ATMAN) mai exista dupa ce s-a desprins din corp, ii este rezervata o conditie mai fericita decit atunci cind se afla in corp. (SENECA PHILOSOPHUS)
***Atunci Spiritul (ATMAN) nostru va avea de ce sa se felicite, cind liberat din acest intuneric, in care se invirteste, va vedea stralucirea nu cu o vedere slaba, ci va primi intreaga lumina si va fi redat cerului, caruia ii apartine, cind (isi) va primi locul pe care l-a ocupat inainte de a se naste. Originea sa il cheama sus. Dar el va fi acolo si inainte de a se libera din aceasta inchisoare, cind va fi lepadat vitiile si se va fi inaltat pur si usor in meditatii divine datatoare de extaz si pace profunda. (SENECA PHILOSOPHUS)
***Ce-i foloseste omului sa cistige lumea intreaga, daca ajunge sa-si piarda (in aceasta viata) contactul cu SPIRITUL sau divin (ATMAN). (NOVUM TESTAMENTUM, MARCUS 8, 36)
***Adu-ti aminte, ca ceea ce te conduce este SPIRITUL (ATMAN) care este ascuns inlauntrul (tau): acela-i graiul, acela-i viata, acela-i omul, daca putem spune asa. Nu asocia niciodata in inchipuirea ta ceea ce(-l) cuprinde asemenea unui vas, nici organele acestea formate in jurul (lui). Caci ele sint asemenea unor instrumente de care se deosebesc numai intrucit sint atasate din natura. Fara cauza care le pune in miscare sau le tine, partile acestea nu sint de mai mare folos decit suveica pentru tesatoare, trestia pentru cel care scrie, sau biciul pentru vizitiu. (MARCUS AURELIUS 10, 38)
***SPIRITUL (ATMAN) nemuritor din tine cuprinde intregul univers si vidul din jurul lui, si forma lui; el se extinde in infinitul timpului, cuprinde cu gindul renasterea periodica a lumii si intelege ca cei (care vor veni) dupa noi nu vor vedea nimic nou, dupa cum cei care au fost inaintea noastra n-au vazut nimic mai mult, ci cel care-i in virsta de 40 de ani, daca are cit de putina judecata, a vazut oarecum tot ce a fost si tot ce va fi, in ceea ce priveste uniformitatea (sa). (MARCUS AURELIUS 11,1)
***Da-ti seama macar odata, ca ai in tine ceva mai bun si mai divin decit ceea ce(-ti) stirneste pasiunile si te agita. Acesta este Spiritul (ATMAN) cel etern. (MARCUS AURELIUS 12, 19)
***Inchinare luminii linistite a Spiritului (ATMAN), a carei unica nazuinta este sa se cunoasca pe sine, care consta din minte pura, infinita, nelimitata de spatiu, de timp sau de altceva. (BHARTRHARI, NITICATAKA 1)
***Pulbere la pulbere! Dar spiritul pur si nemuritor va merge inapoi spre izvorul arzator, de unde a venit, fiind de fapt o parte din cel Vesnic (DUMNEZEU). (SHELLEY)
***Dupa cum paianjenul inainteaza impreuna cu pinza (sa), dupa cum dintr-un foc ies mici scintei, tot asa purced din acest Spirit suprem (ATMAN) toate suflarile, toate lumile, toti zeii si toate fiintele. (BRHAD ARANYAKA - UPANISAD 2, 1, 20)
***Acesta, Spiritul Suprem (ATMAN) nemuritor, esti si tu, si oricare dintre oameni. (CHANDOGIA- UPANISAD 6, 8, 7)
***Cel care considera toate creaturile ca fiind in Spirit (ATMAN), iar pe el ca fiind in toate, acela nu mai priveste cu dispret nici o fiinta. (ICA- UPANISAD 6)
***Nutemargini numai sa respiri impreuna cu aerul carete inconjoara, ci gindeste de pe acum impreuna cu gindirea care cuprinde toate. Caci puterea ginditoare macrocosmica se revarsa pretutindeni si strabate totul pentru cel care-i in stare s-o prinda, la fel ca aerul pentru cel care-i in stare
sa respire. (MARCUS AURELIUS 8, 54)
***O singura suflare e impartita la fiintele lipsite de ratiune, un singur si unic Spirit nemuritor e distribuit la fiintele inzestrate cu ratiune, dupa cum un singur pamint e acela din toate lucrurile de pamint si dupa cum vad datorita unei singure lumini si respira un singur aer toate fiintele inzestrate cu vedere si cu suflare. (MARCUS AURELIUS 9, 8)
***(Exista) o singura lumina a soarelui, desi separata prin ziduri, munti si mii de alte obstacole; o singura substanta comuna, desi separata de fiecare din miile de corpuri, un singur Spirit etern (ATMAN), desi separat de mii de naturi si de ingradiri speciale; un singur Spirit identic in toti oamenii, desi pare divizat. (MARCUS AURELIUS 12, 30)
***SPIRITUL (ATMAN) nemuritor din tine cuprinde intregul univers si vidul din jurul lui, si forma lui; el se extinde in infinitul timpului, cuprinde cu gindul renasterea periodica a lumii si intelege ca cei (care vor veni) dupa noi nu vor vedea nimic nou, dupa cum cei care au fost inaintea noastra n-au vazut nimic mai mult, ci cel care-i in virsta de 40 de ani, daca are cit de putina judecata, a vazut oarecum tot ce a fost si tot ce va fi, in ceea ce priveste uniformitatea (sa). (MARCUS AURELIUS 11,1)
***Da-ti seama macar odata, ca ai in tine ceva mai bun si mai divin decit ceea ce(-ti) stirneste pasiunile si te agita. Acesta este Spiritul (ATMAN) cel etern. (MARCUS AURELIUS 12, 19)
***Inchinare luminii linistite a Spiritului (ATMAN), a carei unica nazuinta este sa se cunoasca pe sine, care consta din minte pura, infinita, nelimitata de spatiu, de timp sau de altceva. (BHARTRHARI, NITICATAKA 1)
***Pulbere la pulbere! Dar spiritul pur si nemuritor va merge inapoi spre izvorul arzator, de unde a venit, fiind de fapt o parte din cel Vesnic (DUMNEZEU). (SHELLEY)
***Dupa cum paianjenul inainteaza impreuna cu pinza (sa), dupa cum dintr-un foc ies mici scintei, tot asa purced din acest Spirit suprem (ATMAN) toate suflarile, toate lumile, toti zeii si toate fiintele. (BRHAD ARANYAKA - UPANISAD 2, 1, 20)
***Acesta, Spiritul Suprem (ATMAN) nemuritor, esti si tu, si oricare dintre oameni. (CHANDOGIA- UPANISAD 6, 8, 7)
***Cel care considera toate creaturile ca fiind in Spirit (ATMAN), iar pe el ca fiind in toate, acela nu mai priveste cu dispret nici o fiinta. (ICA- UPANISAD 6)
***Nutemargini numai sa respiri impreuna cu aerul carete inconjoara, ci gindeste de pe acum impreuna cu gindirea care cuprinde toate. Caci puterea ginditoare macrocosmica se revarsa pretutindeni si strabate totul pentru cel care-i in stare s-o prinda, la fel ca aerul pentru cel care-i in stare
sa respire. (MARCUS AURELIUS 8, 54)
***O singura suflare e impartita la fiintele lipsite de ratiune, un singur si unic Spirit nemuritor e distribuit la fiintele inzestrate cu ratiune, dupa cum un singur pamint e acela din toate lucrurile de pamint si dupa cum vad datorita unei singure lumini si respira un singur aer toate fiintele inzestrate cu vedere si cu suflare. (MARCUS AURELIUS 9, 8)
*** Daca am invata sa ne bucuram si de realizarile altora am fi mai aproape de fericire.
*** Are si fericirea anotimpurile ei.
*** La ospatul fericirii ajungem din pacate fie prea devreme, fie prea tirziu.
*** Pentru cel insetat fericirea se gaseste intr-un singur caus de apa.
*** Si totusi cit de putin cere omul pentru a fi fericit.
*** Dupa nemurire, fericirea este cea de-a doua mare veleitate a omului.
*** Pentru cel intelept fericirea este bucuria de a se cunoaste pe sine.
*** Decit sa deplingem mereu fericirea, mai bine am invata sa fim fericiti.
*** Cine se multumeste cu putin stie sa fie fericit si cu mai mult.
*** Ca si toate celelalte nici fericirea nu se naste singura.
*** Si renuntarea sau continenta e o cale spre fericire.
*** Putine lucruri il pot face pe om fericit, dar multe ii pot aduce nefericirea.
*** Daca fericirea ar consta numai in cautarea ei, atunci n- am mai ajunge niciodata la ea.
*** Nu numai fericirea de miine conteaza cu adevarat.
*** Oare dorim cu adevarat sa fim fericiti?
*** N-o sa gasesti niciodata adevarul la cei care-l vintura pe la toate raspintiile.
*** Dreptatea trebuie sa se intemeieze intotdeauna pe adevar, pe cind adevarul numai pe el insusi.
*** Trebuie sa facem in asa fel incit adevarul fiecaruia din noi sa se regaseasca in adevarul tuturor.
*** Adevarul convinge, frumusetea seduce.
*** Cu fiecare iubire noua ne împartasim, plini de fericire, o noua particica de univers.
*** Iubirea este cea mai mare dintre fericirile umane, deoarece este efortul suprem pe care omul îl încearca pentru a iesi din singuratatea fiintei sale launtrice.
*** Iubirea este infinit încântatoare si profund educatoare; ea da sensul existentei în varietatea si valoarea ei reala... În iubire totul se schimba, toate devin însemnate; dintr-un nimic se naste prin transfigurare un divin paradis misterios.
*** A iubi cu adevarat înseamna a înceta sa traiesti doar pentru tine si implica a face ca toate sentimentele omenesti, ASPIRAŢIA, speranta, încântarea, fericirea, afectiunea, bucuria, placerea sa depinda de fiinta iubita; înseamna a te cufunda îmbatat de fericire în infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti închina viata unei fiinte în asa fel încât sa nu traiesti si sa nu gândesti decât pentru a o face fericita; a turna maretie în banalitate, a gasi alinare în lacrimi de dor, placere în suferinta despartirilor si suferinta de a nu oferi totul în placere; cu alte cuvinte, aceasta presupune a întruni în tine toate contradictiile generatoare de extaz datorita iubirii.
*** Iubirile mânjite de egoism nu trezesc multa simpatie. Inima nu poate suferi calculele si profitarile, de orice fel ar fi ele.
*** Toate sentimentele calde si datatoare de fericire se întemeiaza pe reale afinitati launtrice si pe egalitatea sufletelor.
*** Încrederea si transfigurarea sunt virtutile iubirii.
*** Caracterul iubirii adevarate are multe asemanari cu candoarea copilariei: necugetarea, imprudenta, risipa, râsul si puterea de transfigurare care ne face sa traim aievea un basm mirific sunt aidoma.
*** Iubirea adevarata nu ne scade, ci ne sporeste si ne justifica.
*** Dintre toate pacatele omenesti, cel mai detestabil ramâne, fara putinta de tagada, nepasarea, penibila indiferenta a omului fata de suferintele, iubirea si durerile omului de lânga el.
*** Nu încape amor propriu fata de acei pe care cu adevarat îi iubim si care ne iubesc.
*** Ce este oare dragostea daca nu ne dam seama ca ea este nevoia irezistibila de a iesi din tine însuti?
*** Iubirea este, chiar si când nu banuim, suprema lege a universului: o lege misterioasa care guverneaza si orânduieste totul, de la atomul neînsufletit, pâna la unirea în cuplu a fiintelor rationale: de la ea pleaca si spre ea converg, adeseori ca spre un centru divin de irezistibila atractie, toate gândurile si actiunile noastre...
*** Dragostea adevarata pretinde o generoasa si euforica daruire.
*** Mijlocul de a-ti face viata placuta si fericita este sa faci placuta si fericita viata altora; mijlocul de a le-o face placuta si fericita este sa-i faci sa simta ca îi iubesti; mijlocul de a-i face sa simta ca-i iubesti este sa-i iubesti, plin de transfigurare, profund si adevarat.
*** Oarba la greseli este mereu iubirea, datorita transfigurarii; catre veselie si fericire ea este vesnic înclinata. Mereu neînfrânta si înaripata, gratie entuziasmului, ea rupe orice lanturi si prejudecata.
*** Iubirea este o divina flacara pe care chiar zeii o admira la muritori.
*** Iubirea intensa cheama, mai devreme sau mai târziu, iubire. Nu este atât de important ca sa fii iubit, cât sa iubesti cât mai mult tu - cu toata puterea si cu toata fiinta.
*** Pe foarte multi i-a facut dragostea eroi, initiati, genii si poeti.
*** Prin iubire intensa si profund transfiguratoare, noi descoperim tot ce e sublim, adânc si tainic în fire.
*** Daca iubirea nu manifesta si o scânteie de nebunie jucausa care ne face sa evadam din banal, nu-i o iubire foarte mare.
*** Sa darui, plin de transfigurare totul, sa sacrifici totul fara meschina speranta de rasplata, asta înseamna adevarata iubire.
*** Este o mare fericire sa iubesti cu adevarat si o mare nenorocire sa pierzi aceasta fericire.
*** Dragostea profund transfiguratoare îi arata omului cum ar trebui sa fie si cum va ajunge în curând sa se simta el.
*** Când iubesti cu adevarat, descoperi în tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si, coplesit de fericire, ajungi astfel sa crezi ca esti în stare de o astfel de dragoste.
*** Dragostea intensa este ca si alcoolul: cu cât esti mai euforic si mai beat, cu atât te simti si te crezi mai puternic si mai capabil, devenind totodata din ce în ce mai sigur de drepturile tale.
*** În orice iubire egoista exista un sâmbure de ura inconstienta care nu iarta individualitatii noastre aservirea ei, generatoare de fericire, unei individualitati straine.
*** În orice iubire ne iubim pe noi transfigurându-l exact pe celalalt asa cum aspiram sa devenim.
*** S-a spus ca iubirea cea din urma ne pare totdeauna iubirea cea dintâi; asta din pricina ca iubirea cea dintâi ne pare totdeauna ultima.
*** A iubi înseamna a fi fericit dar, totodata înseamna si a trai plenar.
*** Adevarata iubire implica, pe lânga transfigurare, o daruire si o sinceritate totala; din clipa în care exista o taina între doua suflete care se iubesc, din clipa în care unul dintre ele s-a putut hotarî sa ascunda celuilalt un singur gând, vraja s-a rupt si fericirea s-a naruit. Izbucnirile de mânie, nedreptatea, nepasarea chiar se pot îndrepta; dar tainuirea constienta a adevarului arunca în iubire un element strain care o denatureaza si o vestejeste fata de ea însasi.
*** Iubeste putin si se amageste cel ce poate sa spuna doar prin cuvinte cât si cum iubeste.
*** Dragostea coplesitoare si reciproc transfiguratoare îi face pe oameni sa se simta divini si egali.
*** Principalul bun divin al vietii împlinite este dragostea uriasa si profund transfiguratoare de oameni.
*** Simtim imperios nevoia de a iubi, de a idealiza si de a transfigura înainte de a iubi pe cineva anume.
*** Dragostea si fericirea plenara sunt doua elemente importante prin care omul atinge infinitul.
*** S-a constatat adesea ca oameni care nu se pricep aproape deloc sa scrie, în nici o împrejurare, compun totusi versuri bune sub inspiratia dragostei. O putere asemanatoare are dragostea asupra întregii noastre naturi. Ea pune în mod minunat stapânire asupra tuturor sentimentelor; îl face pe badaran politicos si-i da cutezanta celui temator. Pâna si în cei mai abjecti si mai vrednici de mila se trezeste, gratie dragostei, curajul de a înfrunta lumea. Încredintându-l pe îndragostit unei alte fapturi, dragostea îl încredinteaza si mai mult siesi. El devine un om nou, minunat, cu perceptii noi, cu idealuri noi, mai frumoase si atinge ca prin miracol o solemnitate religioasa a caracterului si a telurilor, datorita transfigurarii prin iubire.
*** Sa nu se creada iubit nimeni dintre cei care niciodata n-au iubit pe nimeni.
*** Dragostea adevarata si transfiguratoare îl face pe om un vesnic poet extaziat.
*** Cel mai trist în dragoste este nu numai ca, pentru unii, dragostea nu dureaza pentru totdeauna ci ca si fericirea pe care o cauzeaza este usor data uitarii.
*** Unde nu exista o mare dragoste profund transfiguratoare, nu exista nici o posibilitate de a ajunge la adevar.
*** Multi oameni nu pot sa vrea decât ceea ce iubesc. Iubirea este la ei un îndemn pentru vointa si pentru orice stimulent si mobil în viata.
*** Când spunem iubire adevarata, trebuie sa întelegem aspiratie transfiguratoare catre fericire si frumusete. Aceasta este definitia iubirii la unii întelepti ai Orientului.
*** Dintre toate fiintele acestei planete, omului îi este doar propriu sa iubeasca si sa stimeze chiar si fiintele care îl ofenseaza, care-i arata dusmanie. Aceasta, cu gândul plin de compasiune, ca poate au facut-o din ignoranta.
*** Iubindu-le, plini de transfigurare, conferim fiintelor umane si chiar lucrurilor frumusete. Iubirea cuprinde întregul mister al idealului... A iubi înseamna a transfigura si a înfrumuseta; a transfigura si a înfrumuseta înseamna a iubi DIVIN.
*** Se pare ca natura n-are alt scop decât de a arunca pe toate fiintele unele în bratele altora si de a le face sa guste, gratie transfigurarii prin iubire, între doua neanturi infinite, betia euforica a îmbratisarii divine.
*** În fiecare om exista o infinita nevoie de a iubi, care-l divinizeaza atunci când este plenar si sublim manifestata.
*** Nimic nu este mai presus decât sa traiesti intens pentru o mare si sublima iubire... Marile pasiuni profund transfiguratoare si înaltatoare nu sunt nicodata sterile.
*** Iubirea coplesitoare care transfigureaza telul sau îsi gaseste în ea însasi tot scopul si toata multumirea.
*** Prietenia este cel mai adesea rodul timpului; îi trebuie ani ca sa se coaca; în timp ce dragostea intensa este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna unei profunde transfigurari.
*** Dragostea adevarata si profund transfiguratoare nu poate oferi altceva decât pe ea însasi si cine vrea altceva nu-i demn de a fi iubit.
*** La ce bun sa-i dai poetului o lira minunata fara strune si omului o viata fara dragoste.
*** Cea mai mare fericire, dupa aceea de a iubi plin de transfigurare, este sa-ti marturisesti iubirea pe care deja simti ca poti sa o manifesti.
*** Daca cu adevarat iubim, dragostea va chema într-ajutor pe vreunul dintre semenii ei: generozitatea, transfigurarea, bunatatea, inteligenta... Nimeni, nici însusi destinul, nu ataca cu inima usoara o pasiune înaltatoare.
*** Acela care, gratie transfigurarii profunde, nu considera cusururile minore ale fiintei iubite drept virtuti înseamna ca nu iubeste cu adevarat.
*** În fata marilor calitati divine ale altcuiva, nu exista alta salvare decât dragostea profund transfiguratoare, intensa si constanta.
*** Iubiti-va plini de daruire si transfigurare; iar daca nu va puteti iubi, atunci macar tolerati-va cu olimpiana detasare, unii pe altii.
*** Nimic nu ne face mai necesari si mai fericiti pe toti, în lume, ca iubirea intensa si profund transfiguratoare pe care o traim pentru semenii nostri.
*** Întotdeauna plac imens în dragoste nesaturatii - ei sunt niste fericiti care trezesc o vie admiratie. Au ceva din eroismul sublim al îndraznetilor care vor sa treaca oceanul cu înotul.
*** Numai sufletele egoiste si vulgare îsi batjocoresc dragostele de odinioara. Oamenii de bun simt pastreaza cu sfintenie amintirea acelor clipe paradisiace.
*** Iubind un om intens si transfigurându-l, nu-l vedem oare mai bine si mai corect decât neiubindu-l?
*** Trebuie întotdeauna sa-ti daruiesti cu anticipatie si plin de abnegatie inima pentru a o câstiga pe a altuia în dragoste.
*** Numai dragostea coplesitoare si profund transfiguratoare iarta greselile din dragoste.
*** Tot ce adeseori este mai bun în noi, este iubirea profund transfiguratoare, sublima si intensa. Numai iubirea coplesitoare si plina de daruire, în întelesul cel mai larg, are cu adevarat importanta.
*** Adevarata iubire profund tranfiguratoare, intensa si durabila salasluieste numai în inimile mari.
*** Iubirea profunda si transfiguratoare este, pentru cel care o descopera, una dintre nevoile fundamentale ale fiintei noastre.
*** Nicicând nu va muri nefericit cel ce din dragoste se inspira si traieste... În cartile înteleptilor scrie ca-n iubirea adevarata este DUMNEZEU si trainicia.
*** Oamenii sunt datori sa lupte cu perseverenta pentru ceea ce cu adevarat simt ca iubesc.
*** Daca cu adevarat vrei sa fii iubit, atunci iubeste plin de transfigurare si intens.
*** Iubirea sau antipatia noastra fulgeratoare este efectul binelui sau raului pe care intuim ca ni-l fac sau ca ni l-ar putea face oamenii cu care venim în contact.
*** Omul care vrea sa fie împlinit si armonios are permanent nevoie de o intensa dragoste... Viata fara fericire, fara duiosie, fara transfigurare si fara iubire nu este decât un mecanism uscat,scârtâitor si sfâsietor.
*** Exista unii oameni stranii si dezechilibrati care nu pot iubi pe unii fara sa înceapa sa urasca pe altii.
*** A iubi intens si înaltator înseamna a nu cunoaste aproape deloc orgoliul si ura. A iubi înnobilat de transfigurare înseamna a avea lumina în ochi, a fi plin de fericire si a auzi o muzica divina.
*** Daca mai mereu am da dovada de suficient de multa bunatate si dragoste de oameni, am putea fi siguri ca vom reusi sa facem sa mijeasca într-o oarecare masura sentimente de dragoste si bunavointa în sufletele majoritatii oamenilor cu care venim în contact, oricine ar fi ei.
*** Exista oameni închistati si suspiciosi care nu pot nici iubi, nici urâ. Dar, vazân-du-i, nu poti sa nu te miri cum pot trai în singuratatea si egoismul lor.
*** Iubirea pe care cineva egoist remarca cum este oferita în mod spontan cuiva, mai ales o anume iubire sublima, deosebit de curata, nu se poate pretinde sau cere; într-un asemenea caz, egoistul nedemn de o asemenea dragoste va fi respins cu revolta fireasca a aceluia care se apara de un atentat la pudoare.
*** Exista oameni care iubesc doar pe aceia care la rândul lor îi iubesc si altii care îi iubesc pe ceilalti oameni, datorita preaplinului lor de dragoste pe care simt permanent nevoia sa-l reverse fara a cere nimic în schimb.
*** Principalul bun divin al vietii împlinite este dragostea uriasa si profund transfiguratoare de oameni.
*** Simtim imperios nevoia de a iubi, de a idealiza si de a transfigura înainte de a iubi pe cineva anume.
*** Dragostea si fericirea plenara sunt doua elemente importante prin care omul atinge infinitul.
*** S-a constatat adesea ca oameni care nu se pricep aproape deloc sa scrie, în nici o împrejurare, compun totusi versuri bune sub inspiratia dragostei. O putere asemanatoare are dragostea asupra întregii noastre naturi. Ea pune în mod minunat stapânire asupra tuturor sentimentelor; îl face pe badaran politicos si-i da cutezanta celui temator. Pâna si în cei mai abjecti si mai vrednici de mila se trezeste, gratie dragostei, curajul de a înfrunta lumea. Încredintându-l pe îndragostit unei alte fapturi, dragostea îl încredinteaza si mai mult siesi. El devine un om nou, minunat, cu perceptii noi, cu idealuri noi, mai frumoase si atinge ca prin miracol o solemnitate religioasa a caracterului si a telurilor, datorita transfigurarii prin iubire.
*** Sa nu se creada iubit nimeni dintre cei care niciodata n-au iubit pe nimeni.
*** Dragostea adevarata si transfiguratoare îl face pe om un vesnic poet extaziat.
*** Cel mai trist în dragoste este nu numai ca, pentru unii, dragostea nu dureaza pentru totdeauna ci ca si fericirea pe care o cauzeaza este usor data uitarii.
*** Unde nu exista o mare dragoste profund transfiguratoare, nu exista nici o posibilitate de a ajunge la adevar.
*** Multi oameni nu pot sa vrea decât ceea ce iubesc. Iubirea este la ei un îndemn pentru vointa si pentru orice stimulent si mobil în viata.
*** Când spunem iubire adevarata, trebuie sa întelegem aspiratie transfiguratoare catre fericire si frumusete. Aceasta este definitia iubirii la unii întelepti ai Orientului.
*** Dintre toate fiintele acestei planete, omului îi este doar propriu sa iubeasca si sa stimeze chiar si fiintele care îl ofenseaza, care-i arata dusmanie. Aceasta, cu gândul plin de compasiune, ca poate au facut-o din ignoranta.
*** Iubindu-le, plini de transfigurare, conferim fiintelor umane si chiar lucrurilor frumusete. Iubirea cuprinde întregul mister al idealului... A iubi înseamna a transfigura si a înfrumuseta; a transfigura si a înfrumuseta înseamna a iubi DIVIN.
*** Se pare ca natura n-are alt scop decât de a arunca pe toate fiintele unele în bratele altora si de a le face sa guste, gratie transfigurarii prin iubire, între doua neanturi infinite, betia euforica a îmbratisarii divine.
*** În fiecare om exista o infinita nevoie de a iubi, care-l divinizeaza atunci când este plenar si sublim manifestata.
*** Nimic nu este mai presus decât sa traiesti intens pentru o mare si sublima iubire... Marile pasiuni profund transfiguratoare si înaltatoare nu sunt nicodata sterile.
*** Iubirea coplesitoare care transfigureaza telul sau îsi gaseste în ea însasi tot scopul si toata multumirea.
*** Prietenia este cel mai adesea rodul timpului; îi trebuie ani ca sa se coaca; în timp ce dragostea intensa este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna unei profunde transfigurari.
*** Dragostea adevarata si profund transfiguratoare nu poate oferi altceva decât pe ea însasi si cine vrea altceva nu-i demn de a fi iubit.
*** La ce bun sa-i dai poetului o lira minunata fara strune si omului o viata fara dragoste.
*** Cea mai mare fericire, dupa aceea de a iubi plin de transfigurare, este sa-ti marturisesti iubirea pe care deja simti ca poti sa o manifesti.
*** Daca cu adevarat iubim, dragostea va chema într-ajutor pe vreunul dintre semenii ei: generozitatea, transfigurarea, bunatatea, inteligenta... Nimeni, nici însusi destinul, nu ataca cu inima usoara o pasiune înaltatoare.
*** Acela care, gratie transfigurarii profunde, nu considera cusururile minore ale fiintei iubite drept virtuti înseamna ca nu iubeste cu adevarat.
*** În fata marilor calitati divine ale altcuiva, nu exista alta salvare decât dragostea profund transfiguratoare, intensa si constanta.
*** Iubiti-va plini de daruire si transfigurare; iar daca nu va puteti iubi, atunci macar tolerati-va cu olimpiana detasare, unii pe altii.
*** Nimic nu ne face mai necesari si mai fericiti pe toti, în lume, ca iubirea intensa si profund transfiguratoare pe care o traim pentru semenii nostri.
*** Întotdeauna plac imens în dragoste nesaturatii - ei sunt niste fericiti care trezesc o vie admiratie. Au ceva din eroismul sublim al îndraznetilor care vor sa treaca oceanul cu înotul.
*** Numai sufletele egoiste si vulgare îsi batjocoresc dragostele de odinioara. Oamenii de bun simt pastreaza cu sfintenie amintirea acelor clipe paradisiace.
*** Iubind un om intens si transfigurându-l, nu-l vedem oare mai bine si mai corect decât neiubindu-l?
*** Trebuie întotdeauna sa-ti daruiesti cu anticipatie si plin de abnegatie inima pentru a o câstiga pe a altuia în dragoste.
*** Numai dragostea coplesitoare si profund transfiguratoare iarta greselile din dragoste.
*** Tot ce adeseori este mai bun în noi, este iubirea profund transfiguratoare, sublima si intensa. Numai iubirea coplesitoare si plina de daruire, în întelesul cel mai larg, are cu adevarat importanta.
*** Adevarata iubire profund tranfiguratoare, intensa si durabila salasluieste numai în inimile mari.
*** Iubirea profunda si transfiguratoare este, pentru cel care o descopera, una dintre nevoile fundamentale ale fiintei noastre.
*** Nicicând nu va muri nefericit cel ce din dragoste se inspira si traieste... În cartile înteleptilor scrie ca-n iubirea adevarata este DUMNEZEU si trainicia.
*** Oamenii sunt datori sa lupte cu perseverenta pentru ceea ce cu adevarat simt ca iubesc.
*** Daca cu adevarat vrei sa fii iubit, atunci iubeste plin de transfigurare si intens.
*** Iubirea sau antipatia noastra fulgeratoare este efectul binelui sau raului pe care intuim ca ni-l fac sau ca ni l-ar putea face oamenii cu care venim în contact.
*** Omul care vrea sa fie împlinit si armonios are permanent nevoie de o intensa dragoste... Viata fara fericire, fara duiosie, fara transfigurare si fara iubire nu este decât un mecanism uscat,scârtâitor si sfâsietor.
*** Exista unii oameni stranii si dezechilibrati care nu pot iubi pe unii fara sa înceapa sa urasca pe altii.
*** A iubi intens si înaltator înseamna a nu cunoaste aproape deloc orgoliul si ura. A iubi înnobilat de transfigurare înseamna a avea lumina în ochi, a fi plin de fericire si a auzi o muzica divina.
*** Daca mai mereu am da dovada de suficient de multa bunatate si dragoste de oameni, am putea fi siguri ca vom reusi sa facem sa mijeasca într-o oarecare masura sentimente de dragoste si bunavointa în sufletele majoritatii oamenilor cu care venim în contact, oricine ar fi ei.
*** Exista oameni închistati si suspiciosi care nu pot nici iubi, nici urâ. Dar, vazân-du-i, nu poti sa nu te miri cum pot trai în singuratatea si egoismul lor.
*** Iubirea pe care cineva egoist remarca cum este oferita în mod spontan cuiva, mai ales o anume iubire sublima, deosebit de curata, nu se poate pretinde sau cere; într-un asemenea caz, egoistul nedemn de o asemenea dragoste va fi respins cu revolta fireasca a aceluia care se apara de un atentat la pudoare.
*** Exista oameni care iubesc doar pe aceia care la rândul lor îi iubesc si altii care îi iubesc pe ceilalti oameni, datorita preaplinului lor de dragoste pe care simt permanent nevoia sa-l reverse fara a cere nimic în schimb.
Curajul este vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie a unui scop nobil.
Curaj ^nseamna sa cauti adevarul si sa-l proclami. Curaj ^nseamna sa nu te pleci ^n fata legii trecatoare a minciunii. (J. Jaures)
Curajul fizic este nutrit de un sentiment de invulnerabilitate. (A. Malraux)
Orice om are ^n el respectul curajului celuilalt, mai ales cel moral. (G. Papini)
Mai de folos si mai demn de ^ncredere este curajul pe care-l capata cineva cântarind bine primejdia.
Adevaratul curaj ^nseamna si sa fii curajos tocmai atunci când nu esti.
Curajul...: putere grabnica de adaptare la pericol. (Fr. Sarcey)
Acela care nu-i cutezator,/ nu poate avea nadejdi ^n viitor.
Adevarul, curajul si blândetea merg de obicei ^mpreuna. Omul cu adevarat brav este generos si rabdator, niciodata crud si ne^nduplecat.
Curajul cel mai de trebuinta ^n aceasta lume nu este totdeauna de natura eroica. În viata de toate zilele trebuie curaj, ca si pentru mari ^ntreprinderi ce apartin domeniului istoriei. Este, de pilda, curajul de a fi cinstit, de a te ^mpotrivi ispitei, de a spune adevarul, curajul de a fi ceea ce suntem cu adevarat si de a nu pretinde sa trecem drept ceea ce nu suntem; curajul de a trai cinstit prin propriile noastre mijloace si de a nu duce o viata rusinoasa prin mijloacele altora. (S. Smiles)
Taria de caracter poate izvor^ si din propria putere, dar o adevarata hrana a curajului este exemplul. (Th. Wilder)
Este de ajuns ca un singur om sa arate curaj, pentru ca ^ndrazneala sa le vina si altora.
Curajul se afla ^n noi, uneori, mort de frica.
Nenorocirile fug departe de cei curajosi, ca si cum le-ar fi frica de ei. (Somadeva)
Curajul este lupta cu frica, stapânirea fricii - nu absenta fricii. (Mark Twain)
si Dumnezeu ajuta un curaj ^ndreptatit. (Menander)
Cine nu-si pierde curajul ^n fata nici unei nenorociri, acela datorita acestei puteri trece peste toate cu bine, ^n mod ne^ndoios. (Panchatantra)
Norocul ajuta pe cei curajosi. (Terentiu)
Nu fiindca lucrurile acestea sunt grele nu avem curaj, ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele. (Seneca)
Curajul este lumina nenorocirii.
Prezenta de spirit ^nseamna curaj. (Proverbe franceze)
Curajul nu este fermitate nesabuita, nici dorinta de primejdie, nici cautarea a tot ce ^nspaimânta. Curajul este foarte grijuliu cu apararea proprie si foarte rabdator la ceea ce are aparenta falsa de rau. (Seneca)
Curajul este ^nceputul biruintei. (Plutarh)
Curajul consta ^n a fi la ^naltimea probei care ni se pune. (R. W. Emerson)
Curajul este reactiunea inteligenta fata de natura lucrurilor.
Curajul adevarat este una dintre ^nsusirile care presupun un suflet mare. Sunt mai multe feluri de curaj: curajul contra sortii, care este filosofie; curajul ^mpotriva nevoilor, care este rabdare; curajul ^n razboi, care este vitejie; curajul ^n ^ntreprinderi, care este cutezanta; un curaj mândru si ^ndraznet, care este ^ndrazneala; curaj ^mpotriva nedreptatii, care este tarie; curaj ^mpotriva viciului, care este severitate, curaj de reculegere, de temperament etc. (Vauvenargues)
Adevaratul curaj gaseste ^ntotdeauna o iesire. (François Fénelon)
Cel curajos este aparat de curajul sau.
Omul bun este ^ntotdeauna curajos; cel curajos nu este ^ntotdeauna bun. (Proverbe chinezesti)
Are destul curaj, dar ^i lipseste forta.
Cine este curajos si neputincios are urechi strivite.
Inimii curajoase nimic nu-i este imposibil.
Nu faci un leu dintr-un iepure.
Numai curajul te scoate dintr-o situatie grea.
Omului curajos nu-i trebuie sabie lunga.
Omul curajos nu se lasa doborât de greutati.
Succesul a fost ^ntotdeauna un copil al curajului. (Proverbe franceze)
Norocul ^nsoteste curajul. (Proverb latin)
Fara curaj pururea ^n primejdie te gasesti. (Proverb românesc)
Curajul ia cu asalt cetatile. (Proverb rusesc)
Revolverul trebuie sa stea ^n mâna celui curajos. (Proverb turcesc)
Cine nu-si pierde cumpatul ^n nici o nenorocire, datorita acestei puteri, trece peste toate cu bine, ^n mod ne^ndoios. (Panciatantra)
Este mai nesocotit curajul de care dau dovada cei care se expun la primejdie fara experienta lucrului, decât al acelora care ^l ^nfrunta dupa o anumita pregatire. (Platon)
Pâna nu i-a sunat ceasul, nimeni nu-si cunoaste curajul. (Thomas Becket)
Curajul nu rasare numai la razboi.
Trebuie sa fii curajos pentru tine ^nsuti, sa-ti stapânesti temeinic curajul si sa te asiguri ^mpotriva atacurilor soartei. (Michel Montaigne)
Orice om curajos este un om de cuvânt. (Pierre Corneille)
Nu poti fi sigur de curajul tau daca n-ai fost niciodata ^n primejdie. (La Rochefoucauld)
Fara curaj, nici un om nu poate tine cu statornicie la datoriile sale si nici nu poate sa aiba caracterul unui barbat cu adevarat vrednic. (John Locke)
Oamenii usuratici si ^nrobiti placerilor sunt lipsiti de curaj ^n fata primejdiilor. (François Fénelon)
Ân primejdiile mari se vad cei curajosi. (J. F. Regnard)
Fermitatea si curajul spiritului tin ^ntotdeauna de largimea acestuia. Omul care are mijloace bogate spre a-si realiza proiectele este ^ndraznet ^n conceptii. (C. A. Helvetius)
Barbatia sufletului, cel mai mare dar.
Biruinta s-o astepti din curajul tau, si din iscusinta ta, iar nu de-a gata de la Domnul.
Cel mai mare curaj sa ti-l arati spre ocrotirea omenirii ca si tu ^n omenire sa te socotesti.
Fara curaj pururea ^n primejdii te gasesti.
La cele grele, iar nu la cele usoare sa te arati cu curaj ca sa le poti birui.
La orice ^ntâmplare, fie cât de mare, cu statornicia, staruirea, rabdarea si curajul te poti ^ndrepta, iar cu ^ntristare, moleciune si deznadejde de tot te topesti. Alege care-ti place. (Iordache Golescu)
Pe lânga inteligenta, curajul este o calitate esentiala pentru fericirea noastra. (A. Shopenhauer)
Cine are curajul sa râda, este stapân peste lume asemenea celui pregatit sa moara. (G. Leopardi)
Fericirea este facuta din curaj si din munca.
Rolul femeii este cel de a lega ranile si de a ^nsufleti curajul. (Honoré de Balzac)
Omul hotarât se sprijina de curajul sau ca de o stânca de granit. (N. V. Selgunov)
Lasa ratiunea sa actioneze si ea ^ti va arata ce menire ai, ^ti va da regulile cu care sa intri curajos ^n societate. (L. N. Tolstoi)
stiti cum se numeste veselia oamenilor care gândesc? Se numeste curaj al spiritului. (A. France)
Fara curaj, omul chibzuit si cu vointa nu reuseste; ramâne neputincios fata de problemele importante, ^n orele grele si hotarâtoare. (Paul Doumier)
Cel care are curaj poate fi un bun tovaras de drum, chiar daca la ^nceput nu are destula dibacie. (Selma Lagerlöf)
Curajul tuturor nu se alcatuieste totdeauna din curajul fiecaruia.
Sânge rece nu ^nseamna inima rece. (N. Iorga)
A-ti pierde curajul ^nseamna a pierde totul. (R. Amundsen)
Curajul naiv al unui om cu convingeri de nezdruncinat izbucneste tocmai acolo unde ^nvatatii sovaie sa dea impulsul creator si, ca mai totdeauna, o coincidenta semnificativa pune ^n miscare ^ntreaga actiune. (st. Zweig)
Toti oamenii cu adevarat mari au ca prima virtute sinceritatea. Ei ^si extirpa ipocrizia din inima; dezvaluie cu bravura slabiciunile, ^ndoielile lor. Se diseca. Îsi expun sufletul pentru ca toti contemporanii lor sa se recunoasca ^n aceasta imagine si sa arunce din viata lor minciunile care o corup. Sunt curajosi. Înghiontesc ^ndraznet prejudecatile. Nici o putere civila, morala sau imorala nu li se impune. (A. France)
A fi curajos ^nseamna a alege dintre diferite alternative o iesire. Înseamna a cântari ^ntre mari inconveniente, dar nu a alege pe cel mai grav dintre ele; ^nseamna a paria pe o posibilitate, dar nu pe cea mai dezastruoasa.
Marea se supune numai celor curajosi. (V. I. Lebedev-Kumaci)
Exista trei feluri de curaj: cel fizic, cel moral si cel spiritual. Trupul ne^nfricat ^n fata durerii si mortii; sufletul ne^nfricat ^n fata tentatiilor placerii, ale rusinii sau ale onoarei sociale; spiritul ne^nfricat ^n fata cailor nebatatorite, ^n fata ideilor pe care nimeni nu le ^mpartaseste. Curajul fizic este cel mai raspândit, dar asta nu ^nseamna ca este mai prejos de celelalte. Nimic nu-i mai nobil decât dispretul fata de moarte. Curajul spiritual este cel mai rar ^ntâlnit. Pe acesta se sprijina civilizatia umana. Curajul moral exista ^ntotdeauna, ca un reazam, ^n spatele celorlalte doua feluri de curaj. De el are nevoie atât trupul, cât si spiritul. Este ceea ce numim virtute. (Constantin Tsatsos)
Curaj, n-ar fi mai nimerit/ Sa afli alt loc de trait,/ Nu doar ^n pomul plin de floare,/ Ci-n inima-mi mult tematoare? (Williams Tennesee)
Ântotdeauna exista o filosofie care sa justifice lipsa curajului.
Nu avem decât târziu curajul a ceea ce stim. (Albert Camus)
Progresul de ^ntelepciune a ^nsemnat, paradoxal, un progres de curaj.
Curajul vine treptat dar se exprima odata.
Ân fata curajului totul paleste. (Marin Voiculescu)
Pe copii la barbatie, la munca si ^nfrânare, iar nu la moleciune, desfatari si lenevire sa-i deprinzi de mici. (Iordache Golescu)
Nu poate fi nimic de necucerit pentru oamenii curajosi, nimic nu este greu pentru cei ^ndrazneti. (Plutarh)
Fictiunea paseste prudent ca sa convinga lumea; dar realitatea are curaj sa fie stranie, findca nu-i pasa ce crede lumea. (Rabindranath Tagore)
Când curajul este stapân pe ratiune, ^nghite si spada cu care lupta. (Shakespeare)
Curajul are ^mpotriva restristilor mai multe posibilitati decât ratiunea. (Vauvernagues)
Nebunia nu ^nseamna curaj. (Proverb francez)
Ânecatului nu-i pasa daca se uda. (Proverb albanez)
Viata, ca si glontul, ^l cruta pe omul curajos si-l loveste pe cel las. (V. G. Belinski)
Creatia necesita multa gândire, hotarâre, curaj si ^ndrazneala bogata bazata pe ratiune, fundamentata pe o trainica temelie de cunoastere. (Eugen Macovski)
Când iubesti cu adevarat, nu te ^ntrebi daca esti iubit. Iubirea ^ti da curajul de a ^nfrunta orice ipoteza. Întrebarea este mai mult o problema de amor propriu decât una de amor propriu-zis.
Curajul este printre cele dintâi unitati de masura cu care femeile apreciaza iubirea unui barbat. Ele simt ce lupta mare ^l asteapta. (Ion Vlasiu)
Mai bine mori ^n picioare, decât sa traiesti ^n genunchi. (Proverb spaniol)
EROISMUL, VITEJIA
Eroismul...Triumful sufletului asupra carnii. (H. Fr. Amiel)
Ân dragoste, aproape orice femeie este capabila de cel mai ^nalt eroism. (A. I. Kuprin)
Un erou... poate fi si ^nvins, fara ca prin aceasta sa se aduca vreo stirbire frumusetii si integritatii idealului ^n slujba caruia se prabuseste.
Un fapt eroic este ca focul: tine aprins ^n cugete biruitorul tel. (B. Björnson)
Eroismul nu este numai o reactie fizica ^n fata mortii, ci si una spirituala ^n fata vietii. Exista eroisme zilnice, din punct de vedere moral, care sunt de admirat si mai frumoase decât curajul fizic de pe câmpul de lupta.
Ân renuntari, sunt de multe ori eroisme mai mari decât ^n cuceririle violente. (V. Eftimiu)
Eroismul:... puterea de a ne ^nvinge pe noi ^nsine pentru a face sa triumfe valorile ideale dictate de propria noastra constiinta. (I. Gavanescul)
Eroul...: om care cunoaste lucruri mai de pret decât viata. (G. E. Lessing)
Orice erou este totdeauna singurul treaz ^ntr-o lume de adormiti, ca pilotul care vegheaza pe corabie, ^n singuratatea marii si a noptii, ^n timp ce tovarasii sai se odihnesc. (Papini)
Erou este acela care merge ^n pas cu vremea. (Proverb chinez)
Erou este acela care creaza viata ^n ciuda mortii, cel care ^nvinge moartea. (A. M. Gorki)
Eroismul este o atitudine morala alcatuita din aceeasi plamada ca si sacrificiul de sine. (Dimitrie Gusti)
Eroul este omul unui ^nalt ideal, al unei cauze sublime.
Eroismul este un gest de mare intensitate ce se pregateste zilnic. (Marin Voiculescu)
Doar lasii se supun sortii. Eroii trebuie sa i se ^mpotriveasca si sa ^nvinga. (Ramayana)
Un erou este erou ^n toate privintele; dar mai presus de toate ^n inima si ^n cugetul sau. (Thomas Carlyle)
Viata eroilor este cea mai ^nalta lectie de umanitate, pe care ne-o poate oferi istoria. (Dimitrie Gusti, I. Zamfirescu)
Eroismul este paradoxal. Logica lui ne depaseste.
Raportul cauza-efect, ^n cazul eroismului, nu apare la prima vedere, de unde o asociere fireasca ^ntre eroism si fascinatie, ^ntre eroism si mister. (Marin Voiculescu)
Eroii lumii sunt foarte aproape de noi. Ei sunt ^n fiinta noastra. Descoperindu-i acolo, ^n spiritualitatea noastra, ne descoperim pe noi ^nsine.
Numai ^ntrucât fiecare dintre noi avem ceva eroic, putem ^mplini ^n viata ceva de oarecare importanta. (Constantin Narly)
Eroismul lui Socrate consta ^n seninatatea sa, o seninatate izvorâta din cunoastere. Cineva i-a aruncat vorbele: "Atenienii te-au osândit la moarte", iar el a raspuns: "si pe ei natura i-a osândit la fel".
Teribil este acela care nu are nimic de pierdut. (J.W. Goethe)
Putini sunt oamenii a caror vitejie ^nfrunta meditatia prelungita si ne^ntrerupta de actiune.
Barbatia micsoreaza loviturile soartei. (Democrit)
Ân luptele mici ale vietii se fac multe fapte mari. Exista fapte de vitejie dârza, nestiuta de nimeni, care se apara cu ^nversunare, ^n ascuns, ^mpotriva navalei fatale a necesitatilor, biruinta nobila si tainica, pe care nici un ochi nu o vede, nici un renume nu o raspândeste, pe care nici o fanfara nu o saluta. Viata, nenorocirea, singuratatea, saracia, nepasarea sunt câmpuri de bataie care ^si au eroii lor obscuri, uneori mai mari decât eroii vestiti. (V. Hugo)
Chiar si moartea ocoleste uneori pe cel viteaz. (Lucan)
Viteaz este acela care biruie pe leu. Viteaz este cel care supune lumea, dar mai viteaz este acela care se ^nvinge pe sine. (Herder)
La sufletele nobile vitejia nu asteapta numarul anilor. (Corneille)
Inimii viteze nimic nu-i este imposibil. (Proverb francez)
Omul viteaz este foarte sigur de sine. (Salustiu)
ÂNDRĂZNEALA, CUTEZANŢA
Trebuie sa ^ndraznesti totul, ca sa câstigi totul. (H. de Balzac)
Când ^ndrazneala reuseste, n-o mai critica nimeni. (A. R. Lesage)
Ân ^mprejurari critice ^ndrazneala pretuieste foarte mult. (Syrus)
Ce nu pot realiza oamenii ^ndrazneti? (Harshadeva)
Trebuie sa ^ndraznesc, fie ca izbutesc fie ca nu. (Euripides)
Trebuie ^ndrazneala; caci osteneala la timp potrivit aduce ^n cele din urma multa fericire muritorilor. (Id. Temenos)
si Dumnezeu ajuta o ^ndrazneala justificata. (Menander)
Ân ^mprejurari critice ^ndrazneala pretuieste foarte mult. (Syrus)
Norocul ajuta pe cei ^ndrazneti. (Vergilius)
Ce nu pot realiza oamenii ^ndrazneti? (Harshadeva)
Nimic nu sporeste atâta ^ndrazneala celor rai ca slabiciunea celor buni. (Leon al XIII-lea)
Ândrazneala este o forta extraordinara a sufletului, ^l ridica mai presus de tulburarile, de ravasirea si de emotiile pe care vederea unor mari pericole le-ar putea stârni ^n el. (La Rochefoucauld)
Ândrazneala la cele bune, virtute se ^ntelege, iar la cele rele, ^ntreaga nebunie. (Iordache Golescu)
Cine-i cu adevarat om/ Smulge-ndraznet, cu propria-i mâna,/ Roadele din al sortii pom. (J. S. Chocano)
Cine ^ndrazneste, cucereste. Voieste si vei putea. (Proverb englez)
Ân afacerile ^ndoielnice ^ndrazneala este folositoare.
Un sobolan ^ncoltit ^ndrazneste sa muste pisica. (Proverb japonez)
Ândrazneala creste odata cu experienta. (Pliniu cel Tânar)
Staruinta este ^ntotdeauna mama ^ndraznelii. (Shakespeare)
Cu ^ndrazneala se poate ^ntreprinde orice, dar nu se poate face totul. (Napoleon I)
Cea mai mare ^ndrazneala este sa iesi din conventii si deprinderi.
Sa ^ndraznesti sa fii tu ^nsuti. (André Gide)
Âti trebuie o mare cutezanta ca sa ^ndraznesti sa fii tu ^nsuti. (Eugčne Delacroix)
Prima ^ndrazneala necesara este aceea de a crede ^n tine. (Mircea Suntimbreanu)
Cine nu ^ndrazneste nu face nimic. (Proverb italian)
Ândrazneste sa cunosti! (Horatiu)
Trebuie sa fii foarte ^ndraznet! Fara ^ndrazneala, fara o foarte mare ^ndrazneala nu exista frumusete. (Eugčne Delacroix)
Mai bine sa gresesti din prea mare ^ndrazneala decât din prea multa prudenta. (Alvin Toffler)
Este hazliu faptul ca unii ^si ^ngaduie sa spuna oamenilor ^n scris ceea ce n-ar ^ndrazni sa le spuna de la obraz. (Voltaire)
Fericit cel ce cuteaza sa-si apere cu energie dragostea. (Ovidiu)
Dragostea cuteaza aprig. (Poet anonim englez)
Ândrazneala ^n iubire face minuni, ca si curajul ^n razboi. (Sofia Nadejde)
Cuteaza sa fii cuminte. (Horatiu)
Cutezanta si ^nflacararea ^n lupta pentru un scop ^nalt au facut ^n toate timpurile minuni. (Thor Heyerdahl)
Nu-i voi condamna niciodata pe cei ce sunt gata sa accepte o suferinta ce decurge din propriile lor actiuni. (R. Tagore)
Cea mai buna metoda de a te ^mbarbata este de a ^mbarbata pe altul. (M. Twain)
Pâna si realitatea cea mai ^ngrozitoare poate avea ceva linistitor daca o privesti drept ^n fata. (Fr. Werfel)
Iubirea cere orice risc.
Riscul de a iubi este o chemare. (Marin Voiculescu)
Câinele bun ataca ^ntotdeauna din fata. (Shakespeare)
Asupritori/ Ucideti LUTUL,/ Caci lutul este pieritor!/ Dar SPIRITUL desfide cnutul,/ El va iesi ^nvingator! (I. Sarvari)
PREVEDEREA, PRUDENŢA
Prudenta este o virtute. Dar când ea se transforma ^n nehotarâre, ea devine viciu. (V. I. Briusov)
Cei prevazatori scot ^nvataminte din primejdiile altora. (Fedru)
Ânainte de a te arunca ^n vâltoarea primejdiei, trebuie s-o prevezi si sa te uiti la ea, dar când esti ^n primejdie, nu-ti ramâne decât sa o ^nfrunti. (Fr. Fénelon)
Iubeste-ti vecinul, dar nu-ti desfiinta gardul. (B. Franklin)
Ânteleptul nu intra ^ntr-un fluviu doar pentru a afla cât de adânc este. (Ibn al-Muqaffa)
De obicei, ^n ^mprejurari grele, temeritatea tine loc de chibzuinta. (Syrus)
Ân orice ^ntreprinzi, gândeste-te unde ajungi.
SPAIMA, FRICA, TEAMA
Toata viata mea am detestat cu toata puterea fiintei mele nu pe cei care ne-au adus moartea prin foame ci pe cei care ne-au impus umilinta prin spaima. (A. Baranga)
Spaima nu este altceva decât lepadarea oricarui ajutor care-ti vine de la dreapta judecata. (Septuaginta)
Cel care nu-si ^nvinge spaima, nu-si realizeaza sperantele. (Proverbe arabe)
Groaza este o mare vrajitoare. În faptul serii, ea sopteste ^n urechile oamenilor cântece fermecate, inspirându-le gânduri sinistre. Oamenii tremura atunci de spaima, iar peisajul zâmbitor din preajma lor este vaduvit de orice frumusete. (Selma Lagerlöf)
Frica ne azvârle adeseori ^n nenorocirea pe care o asteptam.
Cine se da ^nvins fricii care-l cuprinde, se pierde ^n bezna saracita de gânduri.
Nu-ti este frica findca gânduri sinistre ^ti trec prin cap, ci gânduri sinistre ^ti trec prin cap fiindca esti fricos...
Gândul necurat trezeste frica. (L. de Camoes)
Una dintre urmarile fricii este si tulburarea simturilor, care face ca lucrurile sa-ti apara altfel de cum sunt. (M. de Cervantes-Saavedra)
Nu se poate sa declaram ^nvinsi pe acei al caror suflet nu s-a cutremurat de frica celor care-i atacau. (Licurg)
Se cere curaj si ca sa ^ti marturisesti frica. (Th. Mann)
Un fricos este ^n cel mai bun caz un sclav. (R. L. Stevenson)
Totdeauna te temi numai de ^nchipuirea ta. Fata de realitate lupti sau te supui si una si alta fara frica. (N. Iorga)
Trebuie sa te ^mpotrivesti fricii. (Proverb francez)
Nimeni nu este atât de fricos, ^ncât sa prefere sa atârne mereu, ^n loc sa cada odata. (Seneca)
Fricosii sunt nechibzuiti. (Somadeva)
Sunt multe lucruri care de departe par teribile, insuportabile, ciudate; iar când ne apropiem de ele ne apar omenesti, suportabile, familiare. De aceea se spune ca frica este mai mare decât raul. (Machiavelli)
Cui i-e frica, se teme si de umbra lui. (Proverb albanez)
Cel ce frica n-are, nici vreo temere mare, aceluia i se cuvine adevarul a se spune. (Iordache Golescu)
Frica este o pâcla de senzatii. (Jules Renard)
Pe fricos toti câinii sar. (Proverbe rusesti)
Ân sufletele fricoase niciodata n-a poposit norocul.
Unul dintre efectele fricii este ca ne rataceste simturile si face ca lucrurile sa ne apara altfel decât cum sunt. (M. de Cervantes)
Prima datorie a unui barbat (...) este aceea de a ^nvinge Temerea. Trebuie sa ne dezbaram de Frica. (Thomas Carlyle)
Pentru frica nu-s povete... (Alexandru Vlahuta)
Pentru fricosi malul celalalt va fi ^ntotdeauna prea departe.
Când toti se vor uni ^ntre ei, frica n-ar mai avea de nimeni, c-atunci este pace ^ntre ei.
Cine doarme pe pamânt, n-are frica sa cada când se ^ntoarce.
Vântul de frica nu stie. (Proverbe românesti)
Cele mai multe plagi ale vietii sunt nutrite de frica mortii. (Lucretiu)
De moarte sa-ti fie frica numai când viata ta ti-ai petrecut-o tot ^n rautati. (Iordache Golescu)
Un viteaz face cât o mie de fricosi, dar doua mii de fricosi nu fac cât un viteaz. (Nicolae Iorga)
De nimic nu trebuie sa ne temem mai mult decât de teama. (Ch. Baudelaire)
Este ^n firea oricarui om sa simta teama,/ doar cel ce-o-nvinge, ca-i viteaz se cheama. (A. de Ercilla y Zúńiga)
Nestiinta zamisleste teama.
De multi trebuie sa se teama acela de care se tem multi. (Syrus)
Dupa cum copiii se sperie si se tem de orice ^n ^ntunericul orb, tot asa ne temem si noi ^n plina lumina. (Lucretius)
Ânainte de orice adu-ti aminte de aceasta: sa iei lucrurilor agitatia si sa vezi ce este ^n fiecare: vei gasi ca nimic nu este de temut ^n ele, afara de ^nsasi teama. (Seneca)
Cine-i temut, se teme. Nimeni nu poate fi teribil fara grija. (Seneca)
Pe cât fac rau, pe atâta se tem, si n-au o clipa de ragaz. (Seneca)
Cine nu se teme de nimic nu este mai putin puternic decât acela de care se tem toti. (Schiller)
Ne temem de toate ca muritori si râvnim la toate de parca am fi nemuritori. (La Rochefoucauld)
Cine se teme de foc, fuge si de fum. (Proverbe albaneze)
De teama vrabiilor, nu trebuie sa renunti la semanatul câmpiei. (Baltasar Gracian)
Numai cei vrednici de dispret se tem sa nu fie dispretuiti. (La Rochefoucauld)
De teama mediocritatii oamenii parasesc bunul simt si devin ridicoli. (Pompiliu Constantinescu)
Teama este o robie. (Proverb englez)
Multi se tem de ochii lumii, dar de constiinta putini. (Pliniu cel Tânar)
Teama de infern este un infern, iar dorul de paradis este un paradis.
(D. H. Djubran)
A se teme de moarte este mai crud decât a muri. (Syrus)
Teama ascunde adevarul. (Miguel Unamuno)
Lucrul de care ne temem sfârseste ^ntotdeauna prin a se produce.
Un cuget ^ntarit prin chibzuinta nu se teme ^n clipa hotarâtoare. (Septuaginta)
Cine se teme de ceea ce nu poate fi evitat, acela este imposibil sa poata trai linistit. (Cicero)
Omul se ^ngrozeste uneori de niste naluci. Pentru a nu se teme de nimic, trebuie sa privesti lucrurile cu mai multa atentie si mai ^ndeaproape. (Silvio Pellico)
Muntele nu se teme de zapada. (Proverb bulgar)
Grâul bun nu se teme de neghina. (Proverb francez)
Cine nu este vinovat nu se teme. (Proverb italian)
Cerul curat de traznet nu se teme.
Copacul cu radacini adânci nu se teme de furtuna.
Saracul nu se teme de saracie - nici udul de ploaie. (Proverbe românesti)
Cel care sta la pamânt nu se mai teme ca va cadea. (Panciatantra)
Mai bine s-o patesti o data decât sa te temi ^ntr-una. (Proverb albanez)
Fa bine, nu te teme de nimic. (Proverb italian)
Nu te teme, nu fi lenes, nu ^ngadui ca grijile tale sa sporeasca. (Papirus Insinger)
Nu te teme de cei care ucid trupul, caci dupa aceea altceva nu mai pot face. (Harriet Beecher Stowe)
Totdeauna ^n lupta aceia trec prin cea mai mare primejdie, care se tem cel mai mult; ^ndrazneala este un zid de aparare. (Sallustius)
Cine se teme de ceea ce nu poate fi evitat, acela este imposibil sa poata trai linistit. (Cicero)
Cine se teme de tine când esti de fata, te va ur^ când esti departe. (Proverbe engleze)
Dragostea curata nu se teme de nimic. (Seneca)
Nu iubeste cum trebuie acel ce se teme sa vada asa cum este ceea ce iubeste. (Romain Rolland)
DESCURAJAREA, DEZNĂDEJDEA
A te lasa descurajat de gândul mortii ^nseamna a te ^nchina ei atunci când ^i poti sta ^mpotriva.
Nu trebuie sa spunem nici ^n gluma ca suntem descurajati, pentru ca s-ar putea sa ne luam ^n serios. (C. Pavese)
Nedescurajarea este radacina norocului, nedescurajarea este bucuria suprema, nedescurajarea ^si are locul totdeauna si-n toate lucrurile. (Ramayana)
Sa nu ne lasam niciodata prada descurajarii. Descurajarea este otrava cea mai puternica. Ea ucide pe cel ne^ntelept, ca un sarpe furios pe un copil fara minte. (Ramayana)
Nu te descuraja deloc si imita profesorii de exercitii fizice care, atunci când un tânar cade, ^i ordona sa se scoale si sa lupte ^n continuare. Spune la fel sufletului tau. Nu este nimic mai mladios decât sufletul omului. Nu trebuie decât sa vrei si ai sa poti. Dar daca tu slabesti, esti pierdut. Nu te vei mai ridica. Pierderea sau salvarea ta sunt ^n tine. (Epictet)
Sa te descurajezi ^nseamna sa te lasi doborât de nenorocire. (Daniel Defoe)
Descurajarea consta ^n a se aprecia pe sine, din tristete mai putin decât se cuvine. (Baruch Spinoza)
Ca deznadajduirea, nici o patima mai rea.
La deznadajduire, pururea cu ^mpotrivire si nicicum ei sa te supui. (Iordache Golescu)
Deznadejdea ^nseamna a nu cunoaste motivele pentru care lupti si daca ^ntr-adevar trebuie sa lupti. (Albert Camus)
Daca setea ucide mai repede decât foamea, deznadejdea ucide mai repede decât setea. (Alain Bombard)
LAsITATEA
Lasitatea este mama cruzimii. (Montaigne)
Lasul are moartea deasupra capului. (Proverb arab)
Oamenii lasi sunt cruzi. (Proverb englez)
Lasul vorbeste ca un tigru, dar lupta ca o sopârla. (Proverb indian)
Nu va mirati; de când se ^nvârte globul, tirania cu lasitatea-i sora. (Sandor Petöfi)
E un merit si o putere sa stii sa refuzi. Adeseori numai un fel de lasitate opreste refuzul pe buze.
Bravii si ^nteleptii pot sa ierte si sa scuze acolo unde lasii si prostii nu dau dovada de mila. (Benjamin Franklin)
Lasitatea:...sentiment care nici macar nu are curajul sa spuna cum ^l cheama. (T. Musatescu)
Nu exista om atât de las pe care iubirea sa nu-l transforme ^n erou. (Platon)
Fii mai cu inima!
Nu te ^mputina cu inima! (Ion Creanga)
Nici chiar o multime de lasi nu savârsesc o fapta vitejeasca. (Proverb chinez)
A parasi o lupta din cauza ticalosiei mediului este tot una ca si cum ti-ai taia gâtul fiindca este noroi afara. (Nicolae Iorga)
Când poti merge, de ce te târasti?
** Desi piua zdrobeste toate lucrurile, timpul o macina si pe ea. (SANAI)
*** Sa stii ca timpul este o forma a iubirii, iar înfatisarea noastra se afla în afara lui, fiindca timpul este o colivie dincolo de care se gaseste ABSOLUTUL ETERN. (RUMI)
*** si viata si moartea, la fel ca si materia, se confunda, în ultim, într-o forma unica (tacerea)... Caci totul se scurge în vasul tacerii - marea oceanica unde se revarsa întregul nostru Univers... Actiunile noastre, la fel ca orice act al existentei pamântesti, tot ceea ce este viu, se pravaleste în acest mut si imens vas: Tacerea... Tacerea - a carei efigie ne releva notiuni duale: Timpul si eternitatea. (BRÂNCUsI)
*** Pe cine timpul nu l-a învatat înca, nimeni nu trebuie sa-si cheltuiasca staruinta sa-l învete pe acela care deocamdata nu cere, fiindca stradania sa se va dovedi zadarnica. (ANUSHIRVAN)
*** A te lasa descurajat de gândul mortii înseamna a te închina ei atunci când îi poti sta împotriva. (N.IORGA)
*** Timpul tau sa fie al tuturora, dar nu pentru orice. (N.IORGA)
*** Timpul gol de fapte e lung când îl traiesti si scurt când îti aduci aminte de dânsul. (N.IORGA)
*** De la o vreme rodeste în sufletul tau numai ce ai lasat în sufletele altora. (N.IORGA)
*** Niciodata nu traiesti acelasi timp de mai multe ori; an de an gazela nu manânca niciodata aceeasi iarba. (ABUSHOKUB BALKHI)
*** Nu fi mâhnit când la munca timpul nu-ti da ragaz; tu doar rodul sa-l astepti si nu graba. (ASADI TUSI)
*** Câta vreme nu-ti îndeplinesti dorinta, straduieste-te; daca timpul nu se întelege cu tine, întelege-te tu cu el. (MAS'UD SA'D SALMAN)
*** Timpul poate lega lanturile pe care adeseori mintea nu le poate desface. (GORGANI)
*** Timpul este stapânitorul misterios care întrece puterea tuturor zeilor. (PINDARUS)
*** Timpul îmbatrânind ceea ce exista împreuna, face sa dispara totul caci el este etern. (AESCHYLUS)
*** Toate ne învata timpul care ne si îmbatrâneste. (AESCHYLUS)
*** Timpul este un zeu atotputernic care înlesneste totul. (SOFHOCLES)
*** Zenon spunea ca de nimic nu ducem atâta lipsa ca de timp; într-adevar, viata este scurta, iar stiinta este vasta, aici fiind vorba de acea stiinta care-i în stare sa vindece bolile sufletesti si sa ne aduca fericirea durabila. (ZENON)
*** Cel mai iscusit învatator este timpul petrecut în exersare pentru a ne accelera evolutia spirituala. (EURIPIDE)
*** Toate le întuneca timpul si le cufunda în uitare.
*** Toate le aduce la momentul potrivit timpul; timpul îndelungat stie sa schimbe nume si înfatisare, natura si soarta. (PLATON)
*** Trecutul si viitorul sunt specii nascute din timp, pe care noi, fara sa ne dam seama, DAR pe drept, le atribuim esentei celei vesnice. Noi spunem (despre ea): "a fost", "este", "va fi"; însa în realitate numai "este" se potriveste pentru ea. (PLATON)
*** Timpul scoate în cele din urma la lumina tot ce-i ascuns. (PHILIPPUS)
*** Timpul ne învata multe daca pentru noi trecerea sa nu este zadarnica. (MENANDER)
*** Pentru cel care vrea din tot sufletul sa stie, toate le descopera timpul si le scoate la lumina. (MENANDER)
*** Timpul întuneca toate si aduce uitarea pentru cel inconstient si ignorant. (MENANDER)
*** Pentru cel care stie si poate, timpul este medicul tuturor relelor inevitabile. (MENANDER)
*** Orice actiune are clipa sa prielnica si exista un timp anume pentru toate îndeletnicirile de sub cer pentru ca acestea sa reuseasca. (SEPTUAGINTA)
*** Pentru orice actiune exista un timp si un moment prielnic care favorizeaza succesul. (SEPTUAGINTA)
*** Nimeni nu-i iubit de timp, cu exceptia înteleptului; nimeni nu-i este odios; timpul nu-i indiferent fata de nimeni; pe toti îi rapeste în cele din urma timpul. (MAHABHARATA)
*** Daca n-a sosit timpul potrivit, oamenii nu pot dobândi vreo superioritate (asupra celorlalti), nici prin inteligenta, nici prin studiul cartilor de stiinta. si prostul dobândeste uneori bogatii; pentru ca timpul e indiferent fata de (scopul unei) actiuni. (MAHABHARATA)
*** Nu moare cineva, nici nu se naste la timp nepotrivit. Copilul nu începe a vorbi la timp nepotrivit, nici nu devine adolescent la timp nepotrivit. Samânta aruncata nu rasare la timp nepotrivit. Exista un timp pentru orice. (MAHABHARATA)
*** Nimeni nu observa ca lumea aceasta se scufunda în oceanul adânc al timpului, în care se afla doi monstri mari: batrânetea si moartea. (MAHABHARATA)
*** Nu exista nici o realizare omeneasca, cu exceptia desavârsirii si eliberarii, pe care sa nu o distruga în cele din urma timpul. (CICERO)
*** Cel mai pretios sfetnic al omului, atunci când stie sa-l consulte, este timpul. (SYRUS PUBLILIUS)
*** Timpul domoleste sau subjuga totul. (SYRUS PUBLILIUS)
*** O timp, care macini lucrurile, fiintele si tu, vechime invidioasa, pe toate le distrugeti si stricate de dintii vârstei le consumati treptat pe toate printr-o moarte lenta. (OVIDIUS)
*** O parte din timp ne este rapita, alta ne este sustrasa, alta se scurge. Dar cea mai urâta pierdere este aceea datorita neglijentei. si daca vei voi sa bagi de seama (vei vedea ca) cea mai mare parte a vietii (noastre) o pierdem facând ce nu trebuie, mare parte, nefacând nimic, întreaga viata, facând altceva decât aspiram sa facem. (SENECA)
*** Oricare ar fi durata timpului, stiinta întrebuintarii lui întelepte îl va face lung.
(SENECA)
*** Timpul va sterge pâna si urmele tuturor acestor state, despre care auzi acum ca sunt splendide si vestite. (SENECA)
*** Pe noi, cei care nu am atins înca nemurirea, ne înghite timpul avid si neantul. (SENECA)
*** Timpul, ultima înmormântare a tuturor (lucrurilor si fiintelor). (SENECA)
*** Dupa cum spune SIMONIDE, miile si zecile de mii de ani sunt o clipa nedeterminata, sau mai bine zis o particica extrem de mica a unei clipe eterne prin care se manifesta SUPREMUL ABSOLUT. (PLUTARCHUS).
*** Nu vei gresi, daca vei astepta sa te sfatuiasca timpul, care-i sfetnicul cel mai întelept. (PLUTARCHUS)
*** Ce repede va acoperi timpul toate câte sunt acum si câte a acoperit deja pâna acum! (MARCUS AURELIUS)
*** TIMPUL e moarte - Spatiul e lupta si Miscarea e suferinta. (EMINESCU)
*** Trecut si viitor sunt în sufletul meu ca padurea într-un sâmbure de ghinda, si infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de roua. (EMINESCU)
*** Etern este tot ce este întotdeauna de fata, în acest moment. (EMINESCU)
*** Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete. (EMINESCU)
*** Astfel miile de secole cu vieti, gândiri o mie,
Adormite si batrâne s-adâncesc în vecinicie
si în urma din izvoare timpi racori si clari rasar. (EMINESCU)
*** Vrei viitorul a-l cunoaste, te întoarce spre trecut. (EMINESCU)
*** TIMPUL pierdut nu se regaseste niciodata. (BENJAMIN FRANKLIN)
*** Pierdut ieri, undeva între Rasarit si Apus, doua ore de aur, fiecare încrustata cu saizeci de minute de diamant. Nu se ofera nici o recompensa, caci s-au dus pentru totdeauna. (HORACE MANN)
*** În viata tuturor oamenilor exista o anumita desfasurare care se aseamana cu altele din trecut, astfel încât, tinând seama de acelea, cineva ar putea sa profetizeze, în linii mari, mersul lucrurilor înca neactuale, fiindca acestea preexista în germene si în slabe începuturi. Astfel de lucruri, dupa o perioada de gestatie, vor fi date la iveala de catre timp. (SHAKESPEARE)
*** Gândirea este sclava vietii si viata este bufonul timpului, iar timpul, care domina întreaga lume, trebuie sa aiba un sfârsit. (SHAKESPEARE)
*** În momentele sale supreme, la supremul sfârsit, timpul precipita lucrurile, si adesea, când pare ca a trecut, timpul decide ceea ce un lung proces n-a reusit sa faca. (SHAKESPEARE)
*** Din ceas în ceas ne maturizam, ne maturizam si, din ceas în ceas putrezim, putrezim. (SHAKESPEARE)
*** Timpul nu merge cu acelasi pas pentru toata lumea (...) Merge greu cu fata tânara între contractul de casatorie si ziua nuntii. Daca acest rastimp ar fi de sapte zile, pasul timpului e asa de greoi ca i-ar parea lung cât sapte ani. Cu cine merge timpul în buiestru? Cu preotul care nu stie latineste si cu bogatasul care nu e bolnav de guta, pentru ca unul adoarme repede neavând habar de învatatura, iar celalalt traieste bucuros, fiindca nu simte nici o durere. Unul nu simte povara unei biete stiinte sterile, iar celalalt nu duce povara unei mizerii grele si sâcâitoare (...) Cu cine galopeaza timpul? Cu tâlharul dus la spânzuratoare, pentru ca desi merge pe atât de încet pe cât pot sa calce picioarele, lui i se pare, totusi, ca merge prea repede. Cu cine sta pe loc? Cu judecatorii în timpul vacantei lor. Ei dorm între o sesiune si alta, si astfel nu-si dau seama ca timpul trece. (SHAKESPEARE)
*** Timpul este un adevarat falit, caci datoreaza mai mult decât face. Ba nu, e un fur! N-ati auzit spunându-se ca timpul merge zi si noapte pe furis? (SHAKESPEARE)
*** Timpul are pe spate o desaga în care strânge pomeni pentru uitare, acest monstru urias al nerecunostintei. Aceste resturi sunt faptele bune din trecut, uitate chiar din clipa în care au fost savârsite. (SHAKESPEARE)
*** Ce fel de om este acela al carui bine suprem si a carui optima folosire a timpului constau în a mânca si a dormi? Un animal, nimic mai mult. (SHAKESPEARE)
*** Cea mai frumoasa gheata devine ciubota.
*** Cu vremea totul se trece.
*** Mai bine mai târziu decât niciodata.
*** Predica si pepenele la vremea lor
Fiecare lucru la vremea lui.
*** Timpul face si desface
si ce vrei si ce nu-ti place.
*** Timpul este forta distrugatoare careia nimic nu-i rezista, forta care nimiceste toate lucrurile si le poarta mai mult sau mai putin repede, spre exterminare si uitare.
*** Anii nu conteaza. Avem vârsta inimii noastre. (GIAN DAULI)
*** Desi viata omului este scurta, atunci însa când cineva stie sa-si întrebuinteze bine timpul si nu si-l pierde în zadar, îi mai ramâne totusi destula vreme. (FRANCESCO GUICCIARDINI)
*** Dintre toate fortele universului, exista numai una singura de care nu ne putem izola: forta timpului, care cuprinde în sine explicatia vietii.
*** Toate fortele existente, ca si cele pe care le ignoram, nu sunt decât formatii si dezagregari ale timpului, care vor fi vesnic nimicite de catre acesta. (GUIDO DE VERONA)
*** Nimic nu trece mai repede ca anii, copiii timpului. (LEONARDO DA VINCI)
*** El este ca un fluviu care curge pe câmpie. În zorii zilei sale, omul merge sprinten de-a lungul tarmului. Iar apele îi par lenese. Dar ele îsi grabesc putin câte putin cursul. Spre amiaza, nu se mai lasa depasite de om. Când se apropie noaptea, ele sunt si mai repezi. si omul se opreste pentru totdeauna, pe când fluviul îsi continua calea netulburat. În realitate, fluviul nu si-a schimbat niciodata mersul (...) Fiecare dintre noi e omul care alearga de-a lungul malului si se mira ca apele îsi grabesc mersul. (ALEXIS CARELL)
*** Sa te folosesti cu întelepciune de timp.
*** Timpul, în curgerea sa, macina si piatra.
*** Timpul trecut nu se întoarce nicicând.
*** Faptele oamenilor vor dispare cu timpul. (HORAŢIU)
*** Timpul se scurge si el va va fi pus la socoteala. (MARTIDIS)
*** Nimic nu trece mai repede decât anii.
*** Timpul este un devorator al tuturor lucrurilor. (OVIDIUS)
*** Cine doreste sa-si rezolve treburile la vremea potrivita, sa-si împarta cu atentie timpul. (PLAUTUS)
*** Cu cât un eveniment e mai fericit, cu atât dureaza mai putin pentru cel ignorant. (PLINIUS JUNIOR)
*** Suntem calificati dupa folosirea timpului de care dispunem. (PLINIUS)
*** Timpul linisteste chiar si cele mai mari necazuri. (QUINTILIANUS)
*** Nu exista nimic pe care timpul, în trecerea sa, sa nu-l linisteasca sau sa nu-l supuna. (SYRUS)
*** Timpul fuge fara sa se mai întoarca. (VERGILIUS)
*** Pentru cei care-si folosesc bine timpul, stiinta si experienta cresc odata cu viata. (MONTAIGNE)
*** Nu regreta niciodata timpul întrebuintat pentru a face bine. (JAUBERT)
*** Orice ora din timpul pierdut în tinerete, e o cauza de nemultumire pentru viitor. (NAPOLEON)
*** În cea mai mare parte din actiunile omului, succesul depinde în a sti sa calculezi timpul pentru reusita. (MONTESQUIEU)
*** Nici în fericire nu te deda exceselor bucuriei, nici în durere exceselor tristetei; timpul aduce adesea schimbari neprevazute. (THEOGONIS)
*** Nu esti nascut pentru glorie, daca nu sti sa pretuiesti timpul. (VAUVENORGUES)
*** Ca sa va puteti bucura de repaus, întrebuintati bine timpul, nu pierdeti nici o ora, fiindca nu sunteti siguri nici de un minut. (FRANKLIN)
*** Trei sferturi din oameni nu se ocupa de ceea ce trebuie, decât în ultimul moment, dar tocmai atunci nu este timp. (NAPOLEON)
*** Regretul unor oameni ca nu si-au întrebuintat bine timpul trecut, nu-i învata sa întrebuinteze mai bine pe cel ce le-a ramas. (LA BRUYERE)
*** Timpul nu e prea scurt, dar noi ^l risipim prea mult. (SENECA)
*** Scumpa si frumoasa este ziua de astazi, fiindca ziua de ieri s-a dus si nu se mai întoarce, iar ziua de mâine nu se stie, fiindca este viata si moarte. (CILIBE MAISE)
*** Pe drept cuvânt se poate numi pierdut timpul irosit fara a-i fi fost de vreun ajutor sau de vreun folos aproapelui. (A. DE GUEVARA)
*** Lasati-va în grija timpului, mare mester în a gasi si darui leacul tuturor situatiilor. (M. DE CERVANTES)
*** Celui care îsi pierde vremea tânguindu-se dupa trecut, prezentul îi fuge printre degete, iar viitorul îi va fi primejduit. (F. DE QUEVEDO Y VILLEGAS)
*** Pentru omul sârguincios timpul e elastic si suficient pentru toate. Duce lipsa de timp numai acela ce nu stie sa-l foloseasca. (G.M. DE JOVELLANOS)
*** Cine lucreaza pentru vesnicie, vremea o pretuieste,
Caci daca vremea îi lipseste, treaba n-o sfârseste. (ADAM MICKIEWICZ)
*** Timpul - cea mai importanta materie prima.
*** Timpul ramâne canibal.
*** Uneori timpul îngheata oamenilor sângele în vine - ca sa nu se descompuna. (STANISLAV JERRY LEC)
*** Numai timpul poate stabili valoarea fiecarui lucru. (VOLTAIRE) *** Prezentul - se spune - da nastere viitorului. (VOLTAIRE)
*** Timpul este destul de lung pentru cine stie sa profite de el; muncind si gândind îi extindem limita. (VOLTAIRE)
*** Timpul este parintele adevarului. (VOLTAIRE)
*** Timpul preface si trupul si mintea. (VOLTAIRE)
*** Totul se maturizeaza cu timpul si se dezvolta prin întrebuintare. (VOLTAIRE)
*** Trebuie timp pentru toate. (VOLTAIRE)
*** Adevarul e fiul timpului. (GELLIUS)
*** Adevarul si dimineata se lumineaza treptat.
*** Adevarul e totdeauna verde.
*** Adevarul niciodata nu îmbatrâneste.
*** Cu timpul un soarece poate taia un cablu.
*** Cu cât munca va fi mai placuta, cu atât ora va fi mai scurta. (Timpul trece repede când muncim cu placere.)
*** Rabdarea si trecerea timpului fac mai mult decât forta si mânia.
*** Cu timp si cu rabdare dobândesti întelepciunea.
*** Rabdarea si timpul aranjeaza toate lucrurile.
*** Ce e greu de facut poate fi facut repede, dar ce e imposibil cere timp.
*** Cea mai mare iluzie a omului este ca timpul trece.
*** Timpul este tarmul - noi trecem si el pare ca merge. (RIVAROL)
*** Nu poti omorî timpul fara a insulta eternitatea. (THOREAU (HENRY DAVID))
*** Timpul este doar fluviul din care pescuim noi. (THOREAU (HENRY DAVID))
*** Numai timpul nu-si pierde timpul. (JULES RENARD)
*** Pierzi în viata ani si la moarte cersesti o clipa. (NICOLAE IORGA)
*** O pendula cu doua perechi de minutare,
Care arata nu numai mersul înainte,
Ci merg si înapoi...
Cu acest ceas,
Ale carui limbi urca poteca lui Janus,
Timpul e anulat de timp. (CHRISTIAN MORGENSTERN)
*** Timpul este cel mai pretios sfatuitor al omului. (PUBLILIUS SYRUS)
*** Timpul este singurul sfetnic agreabil. (BACON)
*** Dintre toate câte exista, Timpul e cel mai întelept, caci el descopera toate. (THALES)
*** Timpul este cel mai bun salvator al tuturor oamenilor drepti. (PINDAR)
*** Timpul este medicul obisnuit al tuturor maladiilor spiritului. (FR. D'AMBOISE)
*** Timpul este medic de fericita experienta: leacul lui e târziu, dar sigur. (FR. DE MALHERBE)
*** Timpul este mare mester în a gasi si a darui leacul tuturor situatiilor. (CERVANTES)
*** Timpul este uneori mama buna, alteori mama vitrega. (HESIOD)
*** Timpul nefolosit - e existenta; folosit - e viata. (ED. YOUNG)
*** Timpul este un sarpe care musca pe cel ce nu stie sa-l foloseasca si mângâie pe cel ce stie sa-l puna în valoare. (AL. DUMAS-TATĂL)
*** Timpul este factorul esential al progresului. (R.MARTIN DU GARD)
*** Timpul este o dimensiune a întineririi pentru spirit. (L.BLAGA)
*** Timpul este cea mai misterioasa prelungire a fiintei noastre. (L.BLAGA)
*** Timpul este forma sau structura a existentei. (L.BLAGA)
*** Timpul este miscare în spatiu. (J.JOUBERT)
*** Timpul este un fenomen de perspective. (J.COCTEAU)
*** Timpul este tarmul spiritului: totul îi trece prin fata si noi credem ca el trece. (A.RIVAROL)
*** Nemarginitul, tacutul, neobositul lucru, Timpul curgând, precipitându-se, repede, tacut, ca fluxul unui ocean ce napadeste totul si deasupra caruia noi si întregul Univers plutim ca niste aburi, ca niste aratari ce sunt si îndata nu mai sunt. (TH. CARLYLE)
*** Timpul este apa alcatuita din toate întâmplarile pe care le târeste ca un torent vijelios. Pentru ca de-abia se zareste fiecare si este dusa, apoi este adusa alta si e luata, la rândul ei, mai departe. (MARCUS AURELIUS)
*** Timpul este batrân capricios, pe aripile caruia orele se scurg când atât de repezi, când atât de lente. (BYRON)
*** Timpul este larva fluturelui vesniciei. (JEAN PAUL)
*** Timpul este un sarlatan si un mit la începutul si la sfârsitul fiecarei fiinte umane. (TH. WOLFE)
*** Timpul este o intuitie. (NOVALIS)
*** Timpul este cel mai puternic dintre sculptori. Nu are nici ciocan, nici dalta; el are drept scule: ploaia, clarul de luna si vântul din Nord. El termina minunat munca daltuitorilor în piatra. Ceea ce adauga el nu se poate defini si valoreaza infinit. (ANATOLE FRANCE)
*** Timpul este fluiditate fara masa. (NOVALIS)
*** Timpul este succesiune ne^ntrerupta a actelor energiei divine, unul din atributele sau una din operatiunile Divinitatii. (GIORDANO BRUNO)
*** Timpul este acest cormoran ce devoreaza totul. (SHAKESPEARE)
*** Timpul este un mare maestru, se zice; nenorocirea este ca îsi omoara elevii. (H.BERLIOZ)
*** Nu poti uita Timpul decât servindu-te de el. (CH. BAUDELAIRE)
*** Totul dispare, totul piere, totul trece; doar lumea ramâne; doar timpul dureaza. (D.DIDEROT)
*** O, numai Timpul singur e fara de sfârsit!
O, numai Timpul singur e fara de hotare! (LI-TAI-PO)
*** Lumea n-a fost creata în timp, ci împreuna cu timpul. (AUGUSTINUS)
*** Timpul celor întelepti trece cu desfatarea extazului si prin bucuria stiintei; timpul celor prosti trece cu petreceri, somn, suferinte sau cearta.
*** Închinare timpului, prin a carui putere acel oras fermecator, acel rege mare, acel cerc de printi învecinati, acei sfetnici priceputi din preajma lui, acele femei cu fata ca discul lunii, acel roi de printi trufasi, acei barzi, acele povestiri, toate acestea în final s-au dus pe drumul amintirii. (BHARTRHARI)
*** Trecerea timpului se schimba si noi devenim altii odata cu trecerea sa. (LOTHAR I)
*** Infinit mai multa putere are timpul ca sa distruga si sa schimbe lucrurile decât vointa omeneasca. (CERVANTES)
*** Timpul este cel mai mare inovator; si daca timpul schimba lucrurile în mai rau, iar daca întelepciunea si chibzuinta nu le schimba în mai bine, care va fi oare sfârsitul? (BACON)
*** Timpul este masura activitatii, dupa cum banii sunt masura marfurilor.
*** Pe aripile timpului îsi ia zborul tristetea. Timpul readuce placerile. Între vaduva de un an si vaduva de o zi deosebirea este mare. N-ar crede nimeni ca-i aceeasi persoana. (LA FONTAINE)
*** Timpul în fuga sa, raneste sau omoara sentimentele noastre cele mai aprinse si cele mai gingase. (A. FRANCE)
*** Nimic nu se cheltuieste în mod mai nesocotit de catre cel prost, ca timpul.
*** S-ar putea ca timpul, de la începutul sau pâna la sfârsitul vesniciei, sa fie întins dinaintea noastra ca într-o pictura; dar noi suntem în contact cu el numai o clipa, întocmai dupa cum roata bicicletei este în contact cu un punct al drumului. Atunci, evenimentele nu se întâmpla, ci numai noi le strabatem. (JEANS)
*** Timpul liber de care dispunem nu poate fi cumparat nici cu pietre pretioase, nici cu purpura, nici cu aur. (HORAŢIU)
*** Felul în care întrebuintam timpul pe care îl avem la dispozitie ne tradeaza caracterul. (PLINIUS JUNIOR)
*** Cât poti, foloseste-te de timp, dragul meu, caci aceasta clipa e un rezultat al vietii, sa stii asta! (HAFIZ)
*** Aparati timpul, ca viata nu se da a doua oara. (ZAKANI)
*** S-a spus ca timpul e o sabie ascutita, care trece (pretutindeni) fara oprelisti; pe oriunde trece cu iuteala aceasta sabie, nu se întoarce sa-si spuna regretul. Desi trecerea ei poate fi pret de o rasuflare, urmele lasate sunt adânci; dusmanului aduce moarte, iar de-l retezi pe prieten e pacat. (GIAMI)
*** Pretuieste timpul, fiindca timpul e perla, e comoara scumpa. (TUTI NAME)
*** Ce batrân e veacul nostru si cât de multe minuni a vazut. E o vulpe acest lup batrân care a sfâsiat multi oameni de seama. (TUTI NAME)
*** Înteleptii care iubesc alegoriile, povestesc ca Timpul avea odata o fata pe care o peteau trei flacai: Ratiunea, Fericirea si Speranta. (TUTI NAME)
*** Timpul desparte prietenii, anii aduna prietenii. (TUTI NAME)
*** Adevarul biruie, nu minciuna. Adevarul deschide drumul care duce la zei.
*** Din cauza slabiciunii lor (a simturilor), nu suntem în stare sa deosebim adevarul.
*** Prieteni, eu stiu ca vorbele pe care le voi spune sunt adevarate. Cu multa truda se gaseste adevarul si cu greu patrunde în suflet crezarea.
*** Drumul adevarului e anevoios; caci omul prost iubeste minciuna.
*** Toate le adevereste timpul în decursul sau.
*** Daca este cu putinta sa se minta în mod convingator, trebuie sa admitem si contrariul, ca multe lucruri de necrezut li se întâmpla într-adevar muritorilor.
*** Noi nu stim mai nimic în realitate; caci adevarul e în abis.
*** Daca voi spune adevarul, nu-ti voi face bucurie; iar daca îti voi face bucurie, nu voi spune adevarul.
*** Frumos lucru e adevarul si durabil; însa nu e acceptat usor.
*** Deci, când prinde sufletul adevarul? întreba el; caci este evident ca atunci când se apuca sa cerceteze ceva împreuna cu corpul, e înselat de acesta.
*** Cât timp vom avea corpul împreuna cu judecata în cercetarile noastre si (cât timp) sufletul nostru va fi amestecat cu o astfel de pacoste, nu vom dobândi niciodata îndeajuns ceea ce dorim; si acesta, spunem noi, este adevarul.
*** Voi însa... putin pasându-va de Socrate, ci mult mai mult de adevar, daca vi se va parea ca spun adevarul, sa fiti de acord.
*** Nu trebuie sa se respecte omul mai mult decât adevarul.
*** Mult întuneric este, dupa cât se pare..., înaintea adevarului.
*** Desi amândoi (âmi) sunt prieteni, se cuvine sa se prefere adevarul.
*** Timpul scoate adevarul la lumina.
*** Limba care greseste spune adevarul.
*** Uneori adevarul iese la lumina si fara a fi cautat.
*** Când cineva vede si asteapta numai ceea ce vrea, judecata lui cu privire la adevar va fi neîntemeiata.
*** Totdeauna, în orice împrejurare, cel mai bine este sa se spuna adevarul.
*** Nu exista virtute mai presus de adevar, nici pacat mai mare ca minciuna.
*** Sa se spuna adevarul; sa se spuna ce-i placut; sa nu se spuna ce-i adevarat, dar neplacut; nici ce-i placut, dar neadevarat.
*** Lingusirea câstiga prieteni, iar adevarul stârneste ura.
*** Lupta-te pâna la moarte pentru adevar.
*** Mi-i prieten Platon, dar mai prieten îmi e adevarul.
*** O, putere mare a adevarului, care se apara singur contra mintii, iscusintei si abilitatii oamenilor si contra tuturor curselor nascocite!
*** Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem pe vreun adversar.
*** În primul rând este propriu omului cautarea si cercetarea adevarului.
*** Daca cei care cânta din flaut sau din chitara îsi regleaza ritmul muzicii dupa placul lor, si nu al multimii, oare înteleptul, care-i înzestrat cu o arta mult mai însemnata, va întreba el ce vrea vulgul si nu care-i lucrul cel mai apropiat de adevar?
*** Cu prea multa discutie se pierde adevarul.
*** Ce ne opreste sa spunem adevarul râzând?
*** Adevarul este accesibil tuturor; înca nu e ocupat. Din el a ramas mult, chiar si pentru cei care vor veni de acum înainte.
*** Pentru noi e un argument al adevarului atunci când toti au aceeasi parere despre un lucru.
*** Când adevarul nu poate fi cercetat, neadevarul sporeste.
*** Veti cunoaste adevarul si adevarul va va elibera.
*** Adevarul este fiul timpului.
*** E mult mai placut sa spui adevarul decât sa-l asculti.
*** Vesnic cautând adevarul si niciodata gasindu-l.
*** Dupa cum lumina soarelui nu se poate privi cu vederea, care-i slaba si neputincioasa, tot astfel, ba într-o masura si mai mare, nu se poate privi adevarul cu mintea, care-i slaba si neputincioasa.
*** Ce importanta are prin ce metoda cauta fiecare adevarul? La o taina atât de mare nu se poate ajunge pe un singur drum.
*** Nu e adevar acela la care se asociaza frica.
*** Ce e cerul fara soare, ce e lacul fara apa, ce e domnia fara sfetnici, ce e vorba fara adevar?
*** Totdeauna omul trebuie sa-si închida gura, atât cât poate, pentru adevarul care are înfatisare de minciuna; pentru ca pricinuieste rusine fara vina.
*** Suntem nascuti (numai) ca sa cautam adevarul; posedarea lui apartine unei puteri mai mari.
*** Nimic nu cere mai multa prudenta decât adevarul.
*** Când vrem sa dojenim cu folos si sa aratam altuia ca se înseala, trebuie vazut sub ce latura priveste el lucrul, pentru ca de obicei el e adevarat sub acea latura, si sa-i recunoastem acest adevar, dar sa-i descoperim latura sub care lucrul este gresit.
*** Lucrurile sunt adevarate sau false, potrivit cu aspectul sub care sunt privite.
*** A spune adevarul este util aceluia caruia i se spune, dar dezavantajos pentru acei care-l spun, fiindca îsi atrag ura.
*** Cei care nu iubesc adevarul (âsi) iau ca pretext al contestarii (lui) multimea acelora care-l tagaduiesc.
*** Se spune ca nu exista regula, care sa nu aiba unele exceptii, nici adevar atât de general, care sa nu aiba vreo fata prin care-i defectuos.
*** Nici contrazicerea nu e un semn de neadevar, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevar.
*** Noi nu avem nici adevarul nici binele decât în parte si amestecat cu neadevar si cu rau.
*** Fiecare lucru este aici adevarat în parte si neadevarat în parte. Adevarul esential nu-i asa: el este în întregime curat si-n întregime adevarat.
*** Adevarul nu se altereaza decât prin schimbarea oamenilor.
*** Adevarul este atât de întunecat în aceste timpuri si minciuna atât de fixata, încât n-am fi în stare sa cunoastem adevarul daca nu l-am iubi.
*** Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse în mod elocvent.
*** Sunt anumite adevaruri despre care nu-i deajuns sa convingi (pe cineva), ci trebuie sa-l faci sa le si simta.
*** Sa ne ferim de a vesti adevarul celor care nu sunt în stare sa-l asculte.
*** Poate ca nu exista adevar, care sa nu fie pricina de ratacire pentru vreo minte gresita.
*** Nu ne putem ridica la adevarurile mari fara entuziasm.
*** Când suntem patrunsi de un adevar mare si-l simtim puternic, nu trebuie sa ne temem de a-l spune, chiar daca l-au mai spus si altii. Orice cugetare este noua, daca autorul o exprima într-un mod care-i este propriu.
*** O carte cu totul noua si originala ar fi aceea care ar face sa se iubeasca adevaruri vechi.
*** Adevarul este soarele inteligentelor.
*** Când li se spune tinerilor adevarul curat care nu-i deloc pe placul lor, si când în urma, dupa ani de zile, ei încearca toate acestea în mod dur pe propria lor piele, ei îsi închipuie atunci ca (stiinta) aceasta le vine din propria lor teasta; si afirma ca învatatorul a fost un prost.
*** În stiinta este un foarte mare merit sa se caute si sa se duca mai departe adevarurile insuficiente pe care le-au posedat anticii.
*** Este mult mai usor de recunoscut eroarea, decât de gasit adevarul; aceea sta la suprafata..., acesta-i în adâncime.
*** Adevarul este de natura divina; el nu apare direct, (ci) trebuie ghicit din manifestarile sale.
*** Adevarul, o perla care iubeste adâncul.
*** Adevarului îi este rezervat numai un triumf de scurta durata, între cele doua lungi perioade, în care el e condamnat ca paradox si dispretuit ca banal.
*** Necunoscutul de ieri este adevarul de mâine.
*** Ah! ce chin sa vezi adevarul si sa nu-l poti arata celorlalti!
ARMONIA
*** Cele asemanatoare si înrudite nu aveau nevoie de armonie; însa cele neasemanatoare, neînrudite si distribuite în mod inegal trebuie sa fie legate printr-o astfel de armonie, prin care sa poata fi mentinute împreuna în univers.
BINELE
*** Iata înaintea ta binele si raul: alege binele.
*** Zeus da binele si raul când unuia când altuia dupa cum fiecare merita.
*** Cei lipsiti de judecata nu stiu ca au binele în mâna lor, pâna ce-l scapa.
*** Nu se poate numai bine sau numai rau, ci un amestec (din amândoua).
*** Greu gaseste binele acela care-l cauta; dar raul îl gaseste si acela care nu-l cauta.
*** Oamenilor le rasare raul din bine, daca nu stiu sa dirijeze binele si sa-l suporte cum trebuie.
*** Trebuie preferat ce e mai bun, si nu ceea ce place, în caz ca nu se pot obtine amândoua.
*** Nu exista în general vreun bine în viata care sa rasara ca un copac dintr-o singura radacina; caci alaturi de bine creste si raul, iar din rau natura scoate pâna la urma si binele.
*** Binele absolut al naturii omenesti e cuprins în pacea corpului si a sufletului.
*** Ori de câte ori vei vrea sa stii ce trebuie evitat sau ce trebuie cautat, sa ai în vedere binele suprem si scopul întregii tale vieti.
*** Oricine hotaraste sa fie fericit, sa socoata ca exista un singur bine, si acesta este cel moral. Caci daca socoteste ca exista vreun alt bine, mai întâi el judeca gresit despre providenta, pentru ca multe nenorociri se întâmpla unor oameni drepti si pentru ca tot ce ne da ea este de scurta durata si redus, în comparatie cu timpul lumii întregi.
*** Ce-i bun adesea zboara pe dinaintea noastra, ce-i rau ramâne si urmeaza.
*** Tot ce ti se va parea ca-i lucrul cel mai bun, sa-ti fie lege neînfrânta.
*** Am luat, datorita prostiei mele, drept bune în trecut multe lucruri care acum îmi amarasc sufletul si ma fac sa regret.
*** Unde se afla un bine sigur si un rau nesigur, nu trebuie niciodata sa se lase binele de frica raului.
*** Adeptii lui Pitagora spun ca binele este sigur si limitat iar raul nelimitat si nesigur. Mii de drumuri se abat de la tinta, (numai) unul duce la ea.
*** Rar sau niciodata vine binele curat si neamestecat, fara a fi însotit de vreun rau care sa-l tulbure sau sa-l nelinisteasca pe om.
*** Silindu-ne prosteste sa facem mai bine, stricam adesea ce e bun.
*** Binele pe care l-am primit de la cineva nu cere ca sa respectam raul pe care ni-l face.
*** Oamenii comuni pun binele în noroc si în bunurile din afara, sau cel putin în distractie. Filosofii au aratat desertaciunea tuturor acestor lucruri.
*** Cele mai multe din bunurile si relele acestei vieti nu au realitate decât atât cât îi place închipuirii noastre sa le dea, generând astfel rezonante predominante cu energiile fericirii sau ale nefericirii.
*** Totul e amestecat în lumea aceasta; nici un bine fara amestec de ceva rau, nici un rau fara un oarecare amestec de ceva bine.
*** Binele si raul din aceasta lume au numai însemnatatea si taria pe care le-o da închipuirea noastra.
*** Pretextul obisnuit al celor care fac nenorocirea altora este ca le voiesc binele.
*** Noi nu avem nici puterea nici prilejul de-a îndeplini tot binele pe care-l proiectam.
*** Fara îndoiala ca binele suprem se gaseste undeva în noi însine.
BUNĂTATEA
*** Toate sunt bune la timpul lor.
*** si pe cei buni si pe cei rai îi poarta pamântul; si pe cei buni si pe cei rai îi încalzeste soarele; si asupra celor buni si asupra celor rai sufla vântul; si pe cei buni si pe cei rai îi spala apa.
*** Ce merit are bunatatea celui bun fata de cei care fac bine? Cine-i bun fata de cei care fac rau, acela-i numit bun de catre cei virtuosi.
*** Cine nu rosteste vorbe de ocara, nici nu pune pe altul sa spuna, cine, atunci când e lovit, nu loveste la rândul sau, nici nu pune sa loveasca, cine nu vrea sa ucida chiar si pe un ticalos, pe acela îl doresc zeii sa vina la ei.
*** Nu înseamna bunatate a fi mai bun decât cel mai rau.
*** El nu ia totul în rau, nici nu cauta pe cine sa învinuiasca de-o întâmplare si greselile oamenilor le atribuie mai degraba soartei. Nu rastalmaceste vorbele, nici privirile: tot ce se întâmpla, el atenueaza, dându-i o interpretare binevoitoare.
*** Cei buni au mila chiar si de fiintele rele; luna nu-si opreste lumina (nici chiar) în casa unui paria.
*** Adesea cineva cade în nenorocire fie pentru ca e prea indulgent, fie ca e prea bun, fie pentru ca e prea aspru.
*** Cel mai grandios lucru în univers este un om bun care se lupta cu restristea; totusi este unul mai mare: acesta-i omul bun care îi vine în ajutor.
FRUMUSEŢEA
*** Zeii nu dau tuturor nici faptura frumoasa, nici minte aleasa, nici darul vorbirii.
*** Nu-i de mirare ca noi vorbim astfel, ca ne placem noua însine si ca ni se pare ca suntem frumosi; caci si câinele pare altui câine ca e mai frumos, si boul unui bou, si magarul unui magar, si porcul unui porc.
*** Marile desfatari provin din contemplarea operelor frumoase.
*** Frumusetea e mai presus de orice scrisoare de recomandare.
*** O fata frumoasa este o recomandatie muta.
*** Rar merg împreuna frumusetea si rusinea.
*** Ce e frumusetea fara purtare buna? Ce e noaptea fara luna? Ce-i eruditia fara darul poeziei?
*** Este oare ceva frumos sau urât prin natura sa? Ceea ce place cuiva, aceea-i frumos pentru el.
*** O femeie este frumoasa pentru acela care o iubeste.
*** Oricât de urâte am fi noi, femeile, mie mi se pare ca totdeauna ne face placere ca ne numesc frumoase.
*** De obicei, pe cât e de mare frumusetea cuiva, pe atât e si prostia sa.
*** Daca natura dificila mi-a refuzat frumusetea, eu îi compensez lipsa prin spirit.
*** Fericirea si frumusetea se unesc uneori în mod durabil.
*** Ce am simtit aici ca frumusete ne va întâmpina odata ca adevar.
IUBIREA
*** Ce fel de viata e aceea, ce placere, fara Afrodita de aur?
*** Zeul acesta (Eros), îl face pe cel slab sa fie tare, iar pe cel fara resurse sa gaseasca mijloace.
*** Eu m-am nascut ca sa iubesc, nu ca sa urasc.
*** Ce placere e aceea de a iubi pe cineva împotriva vointei lui? Ca si cum, atunci când te-ai ruga de cineva, nu ti-ar da, nici n-ar vrea sa te ajute; iar când ai avea tot ce-ti trebuie, atunci ti-ar darui, facându-ti un serviciu zadarnic.
*** Eros îl face poet (pe cel îndragostit), chiar daca mai înainte era lipsit de inspiratie.
*** A iubi în mod inoportun este egal cu a urâ.
*** Cel care nu iubeste pe nimeni nici nu este iubit de nimeni.
*** Mie mi se pare ca oamenii nu simt deloc puterea iubirii; pentru ca, daca ar simti-o, i-ar ridica cele mai mari temple si altare si i-ar aduce jertfele cele mai mari.
*** Zeul acesta (Amorul) e poet atât de iscusit, încât îl face si pe altul la fel; într-adevar, oricine e atins de Amor devine poet, chiar daca mai înainte nu avea talent.
*** Eros este din fire surd la povete.
*** Sau nu trebuie din capul locului sa iubim pe cineva, sau odata ce i-am aratat iubire, s-o cultivam zi cu zi. E rusinos sa arunci ceea ce ai ridicat.
*** Supararea celor îndragostiti este reînceperea iubirii.
*** Cine iubeste pe acela care nu-l poate suferi, face doua prostii: se osteneste în zadar si-l mai supara si pe celalalt.
*** Daca se înlatura iubirea si bunatatea, toata bucuria vietii dispare.
*** Nimeni nu-i iubit decât atunci când îi merge bine.
*** Dragostea celor infami nu poate fi câstigata decât într-un mod infam.
*** De iubiti pe cei ce va iubesc, mare multumire puteti avea.
*** Dragostea, datorita transfigurarii, acopera o multime de pacate.
*** Nu e fericire la fel ca dragostea; nu e dusman la fel ca prostia; nu e foc la fel ca mânia; nu e multumire mai mare decât cunoasterea (superioara) a lui Dumnezeu.
*** Cine iubeste egoist, acela se si teme; iubirea egoista este un vas al suferintei; în iubirea egoista îsi au radacina suferintele; renunta la egoism si vei ajunge sa traiesti fericit.
*** "Tu esti eu si eu sunt tu": acesta era gândul nostru. Ce s-a întâmplat acum ca tu esti tu si eu sunt eu?
*** Chiar când se poarta rau cu noi, cine ni-i drag, ramâne drag. Cine nu-si iubeste, cu exceptia celui prost, propriul sau corp chiar daca-i plin de defecte?
*** De unde puterea de a judeca la aceia a caror minte e orbita de dragoste?
*** Cei cuprinsi de dragoste, nu mai tin seama de primejdia vietii, de pieirea rudelor sau de rusinea familiei.
*** Cine se afla în inima, acela-i aproape, chiar daca sta departe; însa cine-i departe de inima, acela ramâne departe, chiar daca-i în apropiere.
*** Dupa cum striga cineva spre padure, asa îi si raspunde ea; iubirea cauta iubire, blestemul raspunde cu blestem.
*** Legile iubirii au o putere mai mare decât toate celelalte; ele rup de asemenea pe acelea ale prieteniei.
*** Este cu putinta sa iubesti si sa fii întelept.
*** Ratiunea si iubirea nu prea se însotesc.
*** El nu mai iubeste aceasta persoana, pe care o iubea acum zece ani. Cred: ea nu mai este aceeasi; nici el. El era tânar si ea de asemenea; ea este acum cu totul alta. El poate ar mai iubi-o, daca ea ar fi asa cum era atunci.
*** Dragostea si nevoia sunt dascalii cei mai buni.
*** O, iubire! tânara iubire! prins în legatura ta trandafirie, lasa-l pe cel inteligent sau pe cinic sa flecareasca ce vrea; aceste ore, si numai acestea, rascumpara anii de mizerie ai vietii, oferind fericirea divina.
*** Unele naturi meschine nu pot iubi pe de o parte fara a urî pe de alta.
*** Aceasta sa fie onoarea voastra: sa iubiti mult mai mult decât sunteti iubiti.
*** Pentru a iubi pe unii oameni, mai ales când suntem egoisti, trebuie din când în când sa-i parasim pentru a ne da seama de fericirea pe care o simteam alaturi de acestia, PRIN LIPSĂ.
*** Cei simpli, ca si animalele si copiii, simt din instinct cine-i iubeste, si-l cred, si sunt fericiti când soseste - chiar si fata devine deodata alta - si se întristeaza când pleaca din nou. Uneori nu stiu cum sa-l paraseasca si merg în urma lui pâna la moarte.
CURS SUPLIMENTAR PENTRU ANUL I
PROVERBE ROMÂNEsTI sI PROVERBE DIN BIBLIE REFERITOARE LA CÂTEVA CONCEPTE FUNDAMENTALE DIN YOGA (YAMA sI NIYAMA, REZONANŢĂ, KARMA YOGA, LEGEA CAUZEI sI A EFECTULUI, LIBER ARBITRU, ARMONIE, TRANSFIGURARE etc.)
(completare la cursurile 5, 8, 12, 13, anul I)
Y A M A (1. AHIMSA (non-violenta), 2.BRAHMACHARYA (continenta), 3.SATYA (adevarul), 4.ASTEYA (non-furtul), 5.APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia))
Proverbe românesti referitoare la AHIMSA (non-violenta) (inclusiv ABHAYA - lipsa de teama si AKROTHA - lipsa de suparare)
*** Cine se teme tot timpul de moarte si-a pierdut viata.
*** Cine mai mult se teme, tocmai acela uita adeseori usa deschisa .
*** Cui îi este frica de orice rau, rau îi merge.
*** Decât sa traiesti murind, mai bine sa mori traind.
*** Fricosul se sperie pâna si de umbra sa.
*** Frica întotdeauna aduce primejdie.
*** Nasterea omului este si pentru altii, moartea este doar a lui.
*** Sângele cu sânge nu se spala .
Proverbe din Biblie referitoare la AHIMSA (non-violenta)
*** Nu gândi niciodata rau împotriva aproapelui tau. (Rom.12.18, Prov.3.29)
*** Nu te certa niciodata nu nimeni. (Rom.12.18, Prov.3.30)
*** Nu invidia pe omul violent si nu alege niciuna din caile lui. (Ps.37.1, 73.3, Cap.24.1, Prov.3.31)
*** Nu intra pe cararea celor rai si nu umbla pe calea celor nelegiuiti. (Ps.1.1, Cap.1.10,15, Prov.4.14) Fereste-te de ea, nu trece pe ea; ocoleste-o si treci înainte. Caci ei nu dorm daca n-au facut raul, le piere somnul daca nu fac pe cineva sa cada (Ps.36.4, Isa.57.20, Prov.4) Caci ei manânca pâinea nelegiuirii si beau vinul violentei. (Prov.4.17)
*** Nu gândi rau împotriva aproapelui tau. (Rom.12.18, Prov.3.29)
*** Gura celor rai ascunde violenta. (Est.7.8, vers.11, Prov.10.6)
*** Ura stârneste certuri, dar dragostea acopera toate greselile. (Cap.17.9, ICor.13.14, IPet.4.8, Prov.10.12)
*** Cine cruta nuiaua uraste pe fiul sau, dar cine îl iubeste îl disciplineaza îndata. (Cap.19.18; 22.15; 23.13; 29.13,17; Prov.13.24)
*** Omul violent amageste pe aproapele sau. (Prov.16.29)
*** Cine închide ochii ca sa puna în miscare rautatea, cine îsi musca buzele, a si înfaptuit raul. (Prov.16.30)
*** Cine iubeste certurile, iubeste pacatul. (Prov.17.19)
*** Daca cineva va blestema pe tatal sau si pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. (Exod.21.17, Lev.20.9, Iov 18.5,6, Cap. 24.20, Mat.15.4, Prov.20.20)
*** Nu cruta copilul de mustrare, caci daca îl vei lovi cu nuiaua nu va muri. (Cap.13.24; 19.18; 22.15; 29.15,17) Lovindu-l cu nuiaua, îi scoti sufletul din locuinta mortilor. (ICor.5.5, Prov.23.14)
Proverbe românesti referitoare la BRAHMACHARYA (continenta)
*** Acela este cu adevarat stapân mare, care ^si stapâneste mereu si pe deplin patimile sale, oricât de puternice, triumfând ^n ^ntregime asupra lor prin ^nfrânare.
*** Ce este prea mult nu este sanatos.
*** Cine nu se poate stapâni pe sine cum sa stapâneasca pe altul?
*** Cine tace merge ^n pace.
*** Cine tace ^n mijlocul strigarilor acela este mai ^ntelept.
*** Din ce bei, din ce-ai mai bea.
*** Daca la patruzeci n-ai putut, la optzeci ce-o sa joci?
*** Doctorul cel mai bun este cumpatarea.
*** Dumnezeu a dat omului doua urechi si numai o limba, ca mai mult sa auda decât sa spuna.
*** Fii mai mereu domn peste limba ta.
*** Frâul când slabeste, ^n prapastie te trânteste.
*** Graba strica treaba.
*** Infrânarea amoroasa la batrânete nu este nici o lauda, ca nu omul se ^nfrâneaza atunci, ci neputinta lui ^l arata a fi ^nfrânat.
*** La batrânete totdeauna se simte cine nu s-a crutat la tinerete.
*** Mai bine mâncare putina decât boala lunga.
*** Omul care nu fumeaza miroase a boreasa.
*** Omul de va bea, ca porcul va mânca.
*** Ori taci, ori spune ceva mai bun decât tacerea.
*** Stapâneste vorba pâna nu o ai vorbit.
*** Ţine-ti limba ^n gura ca ^n temnita.
*** Vorba când a iesit din gura, nu o poti stapâni nici cu armasarul, nici cu ogarul.
*** Vorba putina si mâncare putina nu strica niciodata omului.
Proverbe din Biblie referitoare la BRAHMACHARIA (continenta)
*** El (cel rau) va muri din lipsa de ^nfrânare, va rataci ^n prea multa lui nebunie. (Iov 4.21; 36.12; Prov.5.23)
*** Fereste-te de adulter.
*** Departeaza-te de drumul care duce la ea ca nu cumva sa gemi la urma când carnea si trupul ti se vor consuma. (Prov.5.8,11)
*** Cel rau este prins ^n ^nsesi nelegiuirile lui si este tinut de legaturile pacatului lui. (Ps.9.19) El va muri din lipsa de ^nfrânare. (Iov.21; 36.12; Prov.5.22,23)
*** Cine ^si aduce aminte de disciplina apuca pe calea vietii. (Prov.10.17)
*** Cine vorbeste mult nu se poate sa nu greseasca, dar cel ce-si tine buzele este ^ntelept. (Ecl.5.3, Iac.32, Prov.10.19)
*** Cine este iute la mânie face prostii. (Prov.14.17)
*** Un cuvânt aspru aprinde mânia. (Iud.8.1,2,3;ISam.25,10; IImp.12.13,14,16; Prov.15.1)
*** Cine este stapân pe sine pretuieste mai mult decât cine cucereste o cetate. (Prov.16.32)
*** Cine ^si pazeste gura si limba, ^si scuteste sufletul de multe necazuri. (Cap.12.13; 13.3; 18.21; Iac.3.2; Prov.21.23)
*** Cel care nu este stapân pe sine este ca o cetate surpata si fara ziduri. (Cap.16.32; Prov.25.28)
*** Nu-ti da femeilor vlaga. (Prov.31.3)
*** Nu se cade ^mparatilor sa bea vin, nici capeteniilor sa umble dupa bauturi tari. (Ecl.10.17) ca nu cumva, bând, sa uite legea si sa calce drepturile celor nenorociti. (Osea.4.11; Prov.31.5)
*** Cine vorbeste mult nu se poate sa nu greseasca, dar cel ce-si tine buzele este ^ntelept. (Ecl.5.3; Iac.32; Prov.10.19)
Proverbe românesti referitoare la SATYA (adevarul)
*** Ce este cu adevarat drept, nu este niciodata pacat.
*** Cine tace în mijlocul strigarilor, acela este mai întelept.
*** Cine spune minciuna este precum cel ce fura.
*** Dumnezeu a dat omului doua urechi si numai o limba, ca mai mult sa auda decât sa spuna.
*** Fii totdeauna un om pe cuvântul caruia poti zidi.
*** Fii tata celor buni si bici celor rai.
*** Fii statornic întru cugetul tau si unul, dar respectat, sa fie cuvântul tau.
*** Gândul rau te da degraba cu capul în pârau.
*** Întâi gândeste, apoi porneste si vorbeste.
*** Mai bine sa taci decât sa nu spui drept.
*** Nu poti sluji în acelasi timp la doi stapâni.
*** Ori taci, ori spune ceva mai bun decât tacerea.
*** Pe unde iese vorba, pe acolo iese totodata si sufletul.
*** Timpul pâna la urma le descopera pe toate.
*** Ţineti totdeauna limba în gura ca-n temnita.
*** Vorba când a iesit din gura, nu o mai poti ajunge nici cu armasarul, nici cu ogarul.
Proverbe din Biblie referitoare la SATYA (adevarul)
*** Fiul meu, sa nu te paraseasca bunatatea si adevarul: leaga-ti-le de gât, scrie-le pe tablita inimii tale. (Exod.13.9; Deut.6.8; Cap.6.21; 7.3; Ier.17.1.2; Cor.3.3; Prov.3.3)
*** Izgoneste neadevarul din gura ta si departeaza viclenia de pe buzele tale. (Deut.5.32; 28.14; Ios.1.7; Isa.1.16; Rom.12.9; Prov.4.24)
*** Cine raspândeste bârfele este un nebun. (Ps.15.3; Prov.10.18)
*** Cine vorbeste mult nu se poate sa nu greseasca, dar cel ce-si tine buzele este întelept. (Ecl.5.3; Iac.32; Prov.10.19)
*** Limba celui drept este argint ales. (Prov.10.20)
*** Buzele celui drept hranesc pe multi. (Prov.10.21)
*** Gura celui drept scoate întelepciune (Prov.10.31), dar limba stricata va fi nimicita. (Ps.37.20; Prov.10.31)
*** Cine spune adevarul face o marturie dreapta. (Prov.12.17)
*** Buza care spune adevarul e întarita pe veci, dar limba mincinoasa nu este decât pentru o clipa. (Prov.12.19)
*** Limba dulce este un pom de viata, dar când este necinstita ea zdrobeste duhul. (Prov.15.4)
*** Martorul mincinos nu va ramâne nepedepsit si cel ce spune minciuni nu va scapa. (Exod.23.1; Deut.19.16,19; Cap.6.19; 21.28; Prov.19.5)
*** Daca cineva va blestema pe tatal sau si pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. (Exod.21.17; Lev.20.9; Iov.18.5,6; Cap.24.20; Mat.15.4; Prov.20.20)
*** Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca niste mere de aur într-un cosulet de argint. (Cap.15.23; Isa.50.4; Prov.25.11)
*** Celor drepti li se împlineste dorinta. (Iov.15.21; Ps.145.19; Mat.5.6; Ioan 5.14,15; Prov.10.24)
Proverbe românesti referitoare la ASTEYA (non-furtul)
*** Azi o ceapa, mâine o iapa, poimâine herghelia toata.
*** Banul ascuns în pamânt nici nu creste, nici nu rodeste.
*** Cine da saracilor, împrumuta pe Dumnezeu.
*** Cine fura o data este dupa aceea hot totdeauna.
*** Cine fura azi un ou, mâine fura un bou.
*** Cine se lacomeste sa apuce pe cele straine, le pierde si pe ale sale.
*** Fii tata iubitor celor buni si bici celor rai.
*** Iuda, pentru treizeci de arginti a vândut pe Christos.
*** Lacomia este o rea si pagubitoare boala.
*** Munca sfinteste locul.
*** Nu te bucura niciodata la munca altuia.
*** Zgârcitul este totdeauna sarac.
Proverbe din Biblie referitoare la ASTEYA (non-furtul)
*** Cinsteste pe Domnul cu averile tale si cu cele dintâi roade din tot venitul tau. (Exod.22.29; 23.19; 34.26; Deut.26.2 etc., Mat.3.10 etc., Luc.14.13; Prov.3.9) caci atunci grânarele îti vor fi pline de belsug si teascurile tale vor geme de must. (Deut.28.8; Prov.3.10)
Proverbe românesti referitoare la APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)
*** Acul este mic, dar scumpe haine coase.
*** Averea este ca o balta, cum îi faci un santulet toata curge.
*** Bogatia strica pe om.
*** Lacomia strica omenia.
*** Banul ascuns în pamânt nici nu creste, nici nu rodeste.
*** Cine nu se îndura de un cui pierde si potcoava.
*** Comoara gasita, belea nesfârsita.
*** Cine se lacomeste sa apuce cele straine pierde si pe ale sale.
*** Cine pierde cu o mâna, ia cu amândoua.
*** Cel mai avut este acela care nu pofteste.
*** Cine este sarac în dorinte este în realitate bogat în multumire.
*** Celui întelept chiar si putin îi este destul.
*** D-aia face omul patru pereti, ca sa se aciuieze si cei straini.
*** În coliba se nasc înca oameni mari.
*** Pe un cap bun (ântelept) sta foarte bine chiar si o caciula rupta.
*** Saracul cu gândul se îmbogateste.
*** Unde manânca doi, mai poate mânca si un al treilea.
Proverbe din Biblie referitoare la APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)
*** Comorile câstigate pe nedrept nu folosesc. (Prov.10.2)
*** Mai bine putin cu încredere în Domnul, decât o mare bogatie cu tulburare. (Ps.37.16; Cap.16.18; Tim.6.6; Prov.)
*** Mai bine un prânz de verdeturi si dragoste, decât un bou îngrasat si ura. (Cap.17.1; Prov.15.17)
*** Mai bine o bucata de pâine uscata cu pace decât o casa plina de caramizi, cu cearta. (Cap.15.17; Prov.17.1)
N I Y A M A (1. SAUCHA (purificarea), 2. SANTOSHA (multumirea),
3. TAPAS (austeritatea), 4. SVADHYAYA (studiul),
5.ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului))
Proverbe românesti referitoare la SAUCHA (purificarea)
*** Brânza buna în burduf de câine.
*** Ceea ce este curat n-are trebuinta de spalat.
*** Când capul boleste, tot trupul patimeste.
*** Dracul, când nu are de lucru, îsi aprinde luleaua.
*** Gura mereu curatata, de dureri este curatata.
*** La mâncare sa ai cumpatare si la bautura sa fii cu masura.
*** Mai bine mâncare putina decât boala lunga.
*** Omul cinsteste haina, nu haina pe om.
Proverbe din Biblie referitoare la SAUCHA (purificarea)
*** Fiul meu, ia aminte la cuvintele mele (...) caci ele sunt viata pentru cei ce le gasesc si sanatate pentru trupul lor. (Prov.4.22)
*** Cel plin de cruzime îsi tulbura însasi carnea lui. (Mat.5.7; 25.34 etc. Prov.11.17)
*** Omul plin de rautate se face urât. (Prov.14.17)
*** O inima linistita este viata trupului, dar invidia este putrezirea oaselor. (Ps.112.10; Cap.12.4; Prov.14.30)
*** Cine poate zice: "Mi-am curatat inima, sunt curat de pacatul meu"? (1 Imp.8.46; 2 Cron.6.36; Iov.14.4; Ps.51.5; Ecl.7.20; ICor.4.4; IIoan.1.8; Prov.20.9)
*** Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuiba cu carne. (Isa.5.22; Mat.24.49; Luc.21.34;Rom.13.13; Efes.5.18; Prov.23.20)
Proverbe românesti referitoare la SANTOSHA (multumirea)
*** Ajuta-te si Dumnezeu te va ajuta.
*** Cine nu se multumeste cu putin, cu mult nu va fi multumit niciodata.
*** Fericit este omul care se multumeste cu ceva mai putin decât are.
*** Întinde-te cât îti este plapuma.
*** Mai bine ceva decât nimic.
*** Mai bine mai târziu decât niciodata.
*** Nemultumitului i se ia darul.
*** Nu da vrabia din mâna pe cea de pe gard.
*** Omul sa zica în gândul sau: Doamne fereste de mai rau.
*** Rabdarea este din rai.
*** si nenorocirea este câteodata buna la ceva.
Proverbe din Biblie referitoare la SANTOSHA (multumirea)
*** Omul milos îsi face bine sufletului sau. (Prov.11.17)
*** O inima vesela însenineaza fata, dar când inima este trista duhul este zdrobit. (Cap.12.25; 17.22; Prov.15.13)
*** Cel cu inima multumita are un ospat necurmat. (Cap.17.22; Prov.15.15)
*** Recunoaste-l pe Dumnezeu în toate caile tale si El îti va netezi cararile.
Proverbe românesti referitoare la TAPAS (austeritatea):
*** Cuvântul este de argint, iar tacerea este de aur.
*** Cine tace primeste.
*** Cel ce vorbeste mai mult risipeste, cel ce asculta aduna.
*** Cel biruit de patimi e ca un dobitoc.
*** Cel ce stie nu spune, cel ce spune nu stie.
*** Când aud de zi de lucru, mi se-ngreuneaza trupul.
*** De nevoie face omul si ce nu vrea.
*** Daca taceai, filosof ramâneai.
*** Înteleptul nu face ce vrea, ci ce poate.
*** La mâncare sa ai cumpatare si la bautura sa fii cu masura.
*** Mai bine cara pietre cu un întelept decât sa petreci cu zece nebuni.
*** Tacerea este de aur.
*** Tacerea este singurul lucru de aur pe care femeile nu îl adora.
*** Unii vorbesc ce stiu si unii stiu ce vorbesc.
Proverbe din Biblie referitoare la TAPAS (austeritatea)
*** A practica dreptatea si judecata este mai placut Domnului decât o jertfa. (ISam.15.22; Ps.50.8; Cap.15.8; Isa.1.11 etc.; Osea.6.6; Mic.6.7,8; Prov.21.3)
*** Daca stai la masa ca unul din cei mari, ia seama bine la ce ai dinainte: pune-ti un cutit în gât daca esti prea lacom. (Prov. 23.1,2)
*** Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuiba cu carne. (Isa.5.22; Mat.24.49; Luc.21.34; Rom.13.13; Efes.15.18; Prov.23.20)
*** Daca dai peste miere, nu mânca decât atât cât îti trebuie ca sa nu te saturi si s-o versi din gura. (Prov.25.16)
*** Nu se cade împaratilor sa bea vin, nici capeteniilor sa umble dupa bauturi tari (Ecl.10.17) ca nu cumva, bând, sa uite legea si sa încalce drepturile celor nenorociti. (Osea.4.11, Prov.31.5)
Proverbe românesti referitoare la SVADHYAYA (studiul)
*** Ai carte, ai parte.
*** Cel ce stie carte are patru ochi si noua minti.
*** Cel ce cauta va afla.
*** Cunoaste-te pe tine însuti.
*** Când e vorba de învatatura, omul nu e niciodata batrân.
*** Cu cât auzi mai multe, cu atât mai multe înveti.
*** Gura înteleptului când se deschide, tu închide-o pe a ta (daca nu esti si tu întelept).
*** Învata la tinerete ca sa stii la batrânete.
*** Nu este învatat cel ce citeste, ci este învatat cel care ia întelesul la ceea ce citeste.
*** Nu sa graiesti, ci felul în care sa graiesti sa te silesti a învata.
*** Omului cu învatatura îi curge miere din gura.
*** Omul care stie carte de toate are parte.
*** Vorbele placute înmultesc învatatura.
Proverbe din Biblie referitoare la SVADHYAYA (studiul)
*** Pastreaza bine în inima ta cuvintele mele, pazeste poruncile mele si vei trai. (1 Cron.28.9; Cap.7.2; Efes.6.4; Prov.4.4)
*** Dobândeste întelepciune, dobândeste pricepere; nu uita cuvintele gurii mele si nu te abate de la ele. (Cap.2.2,3; Prov.4.5)
*** Fiul meu, ia aminte la cuvintele mele (...) caci ele sunt viata pentru cei ce le gasesc si sanatate pentru trupul lor. (Prov.4.22)
*** Învatatura înteleptului este un izvor de viata. (Prov.13.14)
*** Cel care leapada învatatura îsi dispretuieste sufletul. (Prov.15.32)
*** Lipsa cunoasterii este o paguba pentru suflet. (Prov.19.2)
*** Asculta sfaturile si primeste învatatura ca sa fii întelept pe viitor. (Ps.37.37; Prov.19.20)
*** Deschide-ti inima la învatatura si urechile la cuvintele stiintei. (Prov.23.12)
Proverbe românesti referitoare la ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului)
*** Cine începe cu Dumnezeu, cu Dumnezeu sfârseste.
*** De la mine mai putin, de la Dumnezeu mai mult.
*** Doar de "Doamne miluieste" i se uraste si lui Dumnezeu.
*** Din acelasi aluat sunt facuti toti oamenii.
*** Daca nu este, nu trebuie.
*** Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toti.
*** Lumina ramâne lumina desi orbul nu o întâmpina.
*** Lumina nu numara câti lumineaza.
*** Mai bine roaga-te la Dumnezeu decât la sfinti.
*** Munca, când ti-o cauti bine, e si Dumnezeu cu tine.
*** Nu este dupa cum gândeste omul, ci dupa cum vrea Domnul.
*** Numai la Dumnezeu e dreptate.
*** Omul propune si Dumnezeu dispune.
*** Omul daca se pazeste si Dumnezeu, la rândul sau, îl grijeste.
*** Pazeste-te singur daca vrei ca si Dumnezeu sa te pazeasca.
*** Rabdarea este din rai.
*** Roaga-te lui Dumnezeu si munceste tot mereu.
*** Sa multumim întotdeauna lui Dumnezeu si de bine si de rau.
*** Unde este pace si lui Dumnezeu îi place.
Proverbe din Biblie referitoare la ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului)
*** Cine umbla cu dreptate îl cinsteste pe Domnul, dar cine apuca pe cai strâmbe îl nesocoteste. (Iov.12.4; Prov.14.2)
*** Inima care se departeaza de Dumnezeu se va satura de caile ei si omul bun se va satura si el de ce este în el. (Cap.1.31; 12.14; Prov.14.14)
*** Credinta în Domnul este un izvor de viata, ea ne fereste de cursele mortii. (Prov.14.27)
*** Pentru cel întelept cararea vietii duce în sus ca sa-l abata de la Locuinta Mortilor, de jos. (Filip.3.20; Col.3.1,2; Prov.15.24)
*** Încrederea în Domnul este scoala întelepciunii. (Prov.15.33)
*** Cine îsi bate joc de sarac, îsi bate joc de Cel ce l-a facut. (Prov.17.5)
*** Numele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el si este în siguranta. (IISam.22.3,51; Ps.18.2. etc; Prov.18.10)
*** Saracul vorbeste rugându-se, dar bogatul raspunde cu asprime. (Iac.2.3; Prov.18.23)
*** Cine are mila de sarac împrumuta pe Domnul si El îi va rasplati binefacerea. (Ecl.11.1; Mat.10.42;25.40; IICor.9.6,7,8; Esen.6.10. Prov.19.17)
*** Încrederea în Domnul duce la viata si cel ce o are se odihneste multumit fara sa fie cercetat de nenorocire. (ITim.4.8; Prov.19.23)
*** Asteapta de la Domnul si El te va mântui. (Deut.32.35; IISam. 16.12.Cap; 17.13; 24.29; Rom.12.17,19; ITes.15.15; IPet.3.9; Prov.20.22)
*** Cel ce se încrede în Domnul nu are de ce sa se teama. (Gen.12,12; 20.2,11. Prov.29.25)
*** Recunoaste-L (pe Dumnezeu) în toate caile tale si El îti va netezi cararile. (ICron.28.9; Ier.10.23; Prov.3.6)
Proverbe românesti referitoare la REZONANŢĂ
*** Bate si ti se va deschide.
*** Cere si ti se va da.
*** Cine se aseamana se aduna.
*** Cine iubeste este iubit.
*** Cine se iubeste în tot locul se-ntâlneste.
*** Cum este sluga, asa este si stapânul.
*** Celui ce îi este frica înfricoseaza si pe altii.
*** Cine se baga între lupi trebuie sa urle.
*** Cui are i se va mai da, cui n-are i se va lua si ceea ce are.
*** Când se însoara saracul, noaptea este mai mititica.
*** Cum este marfa, asa este si musteriul.
*** Cum este tara, asa sunt si obiceiurile.
*** Dumnezeu îti da, dar nu îti baga în traista.
*** Dragostea întelege toate limbile.
*** Daca este copil, sa se joace,
Daca este cal, sa traga,
Daca este popa, sa citeasca.
*** Floarea la floare merge.
*** Fiecare pasare îsi iubeste cuibul.
*** Frumusetea este în ochii privitorului.
*** Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singura, ci mai trage si altele dupa ea.
*** Ochiul rau rele vede.
*** Omenia omenie cere si cinstea cinste.
*** Obraznicul mânânca praznicul.
Rusinosul roade osul.
*** Spune-mi cu cine te însotesti ca sa îti spun cine esti.
*** Tinerii cu tinerii, batrânii cu batrânii.
*** Unui om fara lege îi trebuie unul fara suflet.
*** Unde a fost are sa mai fie.
*** Unde nu-i, nici Dumnezeu nu da.
*** Cine seamana vânt culege furtuna.
*** Foamea si rusinea nu se pot împreuna.
*** Multi chemati, putini alesi.
*** Nu merge cu cei care fug de tine.
*** Nu alerga dupa trasura care nu te asteapta.
*** Nu bate acolo unde nu ti se deschide.
*** Nu intra unde nu esti chemat.
*** Nu pot trage bine caii când nu sunt de aceeasi iuteala.
*** Nechematul la masa n-are loc.
*** Nu te baga unde nu-ti fierbe oala.
Proverbe din Biblie (Noul Testament) referitoare la REZONANŢĂ
*** Celui rau, de ce se teme, aceea i se întâmpla. (Prov.10.24)
*** Cine umbla cu înteleptii se face întelept. (Prov.13.20)
Proverbe românesti referitoare la KARMA YOGA
*** Ajuta celui slab ca sa nu iei, în urma, povara lui asupra ta.
*** Binele nu face zgomot iar zgomotul nu face bine.
*** Binele sa îl arunci pe apa ca sa îl gasesti.
*** Cel ce da cu compasiune niciodata nu saraceste.
*** Daca ai dat, uita, iar daca ai luat, pomeneste.
*** Darea vede marea.
*** Daca faci bine nu trâmbita în lume.
*** Fa binele si apoi arunca-l drept, dar pentru Dumnezeu, în lume.
*** Roaga-te la Dumnezeu si munceste tot mereu.
Proverbe din Biblie referitoare la legea KARMA-ei
*** Cine seamana nedreptate va secera nelegiuire si nuiaua furiei lui va avea un sfârsit. (Iov.4.8; Osea.10.13; Prov.22.8)
*** Cine face ca cei drepti sa rataceasca pe calea cea rea, cade în groapa pe care am sapat-o, dar oamenii integri mostenesc fericirea. (Cap.26.27; Mat.6.33; Prov.28.10)
*** Daca zici: "Ah! N-am stiut!"... crezi ca nu vede Cel ce cântareste inimile si Cel ce vegheaza asupra sufletului tau? si nu va rasplati El fiecaruia dupa faptele lui? (Iov.34.11; Ps.62.12; Cap.21.2; Ier.32.19; Rom.2.6; Apoc.2.23; 22.12; Prov.24.12)
*** Nenorocirea urmareste pe cei care pacatuiesc, dar cei drepti vor fi rasplatiti cu fericire. (Ps.32.10; Prov.13.21)
*** Chiar si un copil este cunoscut dupa faptele lui: daca purtarea lui este dreapta si daca este curata. (Mat.7.16; Prov.20.11)
Proverbe din întelepciunea româneasca referitoare la
legea cauzei si a efectului
*** Bine faci, bine gasesti.
*** Bate si ti se va deschide.
*** Cere si ti se va da.
*** Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
*** Cât dai, atâta iei.
*** Cu ce masura masori, cu aceea ti se va masura.
*** Cine face lui îsi face, cine da lui îsi da.
*** Ce semeni aia culegi.
*** Cine seamana vânt culege furtuna.
*** Cine sapa groapa altuia cade el singur în ea.
*** Cine aduna la tinerete are la batrânete.
*** Cine pe altul omeneste pe sine se cinsteste.
*** Cine pe altul cauta sa însele, se înseala singur.
*** Cine pe altii va blestema, urgii asupra sa va chema.
*** De faci astazi cuiva bine, mâine de la altul acelasi bine îti vine.
*** Dar din dar se face rai.
*** De-ar sti omul ce-ar pati, nici din casa n-ar iesi.
*** Fa fapta fapta si îti vei primi rasplata.
*** Multi chemati, putini alesi.
*** Nici o fapta fara plata.
*** Nu iese fum fara foc.
*** Parintii manânca agurida si se strepezesc dintii copiilor.
*** Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte.
*** Rau semeni, rau seceri.
*** Sângele cu sânge nu se spala.
*** Tot nasul îsi are nasul.
*** Tot pacatul îsi cauta vinovatul.
*** Ulciorul nu merge de multe ori la apa.
Proverbe ce ilustreaza conceptul de LIBER ARBITRU
*** Dintr-un lemn faci si cruce si lopata.
*** Limba e buna, limba e rea.
*** Limba tocmeste, limba strica.
*** Orice pasare pe limba ei piere.
*** Numai la Dumnezeu este dreptate.
Proverbe referitoare la ARMONIE
*** Asta nu-i nici cea dintâi, nici cea din urma.
*** Astazi esti, mâine nu esti.
*** Astazi ploaie, mâine ninsoare si poimâine soare.
*** Auzi cum creste iarba.
*** Cine vede nasterea vede si moartea.
*** Cât dai, atâta iei.
*** În trup sanatos, minte voioasa.
*** Noapte cu soare nu s-a pomenit.
*** Soarele ne încalzeste pe toti la fel.
*** Toata treaba cu socoteala ei.
*** Unul se naste si altul moare.
*** Vremea îndreapta toate lucrurile.
Proverbe referitoare la TRANSFIGURARE
*** Fie pâinea cât de rea, tot mai buna este în tara mea.
*** Fiecaruia i se pare copilul sau mai frumos.
*** Frumusetea este în ochii privitorului.
*** Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie.
*** Nu-mi place pentru ca este frumos, ci este frumos pentru ca îmi place.
*** Ochiul stapânului îngrasa vita.
*** Toti oamenii sunt copiii lui Dumnezeu.
Alte proverbe si citate semnificative
Ân "Evanghelia dupa Ioan" aflam despre "ântruparea Cuvântului": "La început era Cuvântul si Cuvântul era cu Dumnezeu si Cuvântul era Dumnezeu". (Gen.1.1; Prov.8.22,23,30 Cap.17.5; Filip.2.6; Col.1.17; IIoan 1.1; 5.7; Apoc.1.2;19.13.Ev. Ioan 1.1)
si în "Proverbe" este sustinuta mentinerea sacralitatii Cuvântului: "Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei care se încred în El. (Ps.12.6; 18.30; 19.8; 84.11; 115.9; 10.11; 119.140. Prov.30.5) N-adauga nimic la cuvintele Lui ca sa nu te pedepseasca si sa fii gasit mincinos." (Deut.4.2; 12.32. Apoc.22.18,19. Prov.30.6)
"Cum sunt picioarele ologului, asa este un proverb în gura unor nebuni", "ca un spin care intra în mâna unui om beat, asa este un proverb în gura nebunilor". (Prov.26.7,9)
"Limba dulce este un pom de viata, dar când este necinstita, ea zdrobeste duhul". (Prov.15.4)
BHUWANESHWARI
Omul este ceva desavârsit, care tinde necontenit la ceva mai bun si mai mare decât el însusi. (René Descartes)
Daca as fi fost singur când a fost creata lumea, as fi cautat un suflet si în stânci si l-as fi îmbratisat. (Fr. Schiller)
Temnita cea mai de temut e aceea în care te simti bine. (Nicolae Iorga)
Cine nu se zbate, nu se cunoaste îndeajuns. (Cugetare italiana)
Ne ordonam în spatiu pentru a ne ajunge timpul.
Crezând ca esti atotputernic, arati semenilor cât esti de limitat.
Ân adâncuri se urca greu. (Marin Voiculescu)
Toti oamenii au de la natura dorinta de a cunoaste. (Aristotel)
Cu cât cunosti mai mult, cu atât iubesti mai mult. (Leonardo da Vinci)
Cei mai multi oameni nu stiu ce vor, iar altii, în mare numar, nu stiu ce pot. (I.Ducici)
A sti carte nu înseamna a sti întelepciune. (N.Iorga)
Sunt clipe în viata în care timpul si spatiul sunt mai profunde si sentimentul existentei imens marit. (Ch. Baudelaire)
Actiunea este adevaratul rod al cunoasterii.
TRIPURA BHAIRAVI
Omul virtuos trebuie sa imite arborele de santal care, atunci când este taiat, parfumeaza securea care-l loveste.
Proverb indian
Pot dovedi oricui ca cine munceste bine, cu demnitate, poate, prin însesi aceste doua însusiri, sa îndure nenorocirea.
Beethoven
Prin perseverenta, trebuie sa învingem destinul, oricare ar fi el.
Cel care-si învinge poftele este mai puternic decât acela care-i învinge pe dusmani.
Cine plânge fara martori, acela sufera cu adevarat.
Cugetari latine
Daca suferi, înseamna ca esti în întârziere fata de lucruri. Te afli acolo unde ele nu mai sunt.
Paul Valéry
Cine se înflacareaza pentru o idee, ca si atunci când iubesti pe cineva, cu cât sufera pentru ele, cu atât mai mult le îndrageste.
Este foarte usor sa fii bun când esti fericit, dar precum adevarata cinste se verifica când esti sarac, tot astfel adevarata bunatate se dovedeste în fata suferintei.
Niciodata nu trebuie sa te lasi învins. Existam pe lume spre a suferi si a lupta, pentru a ne pregati o viata mai aleasa si mai buna. Cu cât vom fi suferit si îndurat necazurile mai cu curaj, cu atât vom fi mai demni de noua viata.
Viata este piatra de încercare a vorbelor, si vorbele care exprima bunele sentimente vor fi întotdeauna frumoase daca vor fi precedate si urmate de o comportare dezinteresata si de completa daruire de sine
Proverbe si cugetari italiene
Bucuria îsi cere sacrificiile ei.
De multe ori, izbânda se lasa asteptata o viata.
Limbajul izbânzii îl înteleg temerarii.
Munca este retorta în care se ard impuritatile.
Ân muzica se sting focuri, pentru a se aprinde furtuni.
Sacrificiul nu cere numai ratiune, ci si devotiune.
De sacrificiu sunt capabile numai sufletele nobile.
Orice nastere ne obliga la un sacrificiu.
Sacrificiul se refuza oamenilor mici.
farâma de adevar poate cere munti de sacrificii.
Pe drumuri netede nu obosesti, dar nici nu înaintezi.
Drumul între inimi este cel mai anevoios.
Nu oricine sesizeaza lacrima pamântului.
Marin Voiculescu
Numai dupa ce au trecut prin mii de greseli în lucrurile cele mai însemnate pentru viata si libertate, numai dupa ce s-au saturat de a mai îndura suferintele, ajunse la culme, oamenii se hotarasc sa înlature relele care îi apasa si sa remarce cele mai vadite adevaruri.
C.Beccaria
Adevaruri mari cresc numai dintr-un pamânt din care cresc si rataciri mari. Cine n-are îndrazneala "sa greseasca", nu va descoperi niciodata adevaruri mari.
Lucian Blaga
Trebuie sa-ti jertfesti, trebuie necontenit sa jertfesti artei tale toate nimicurile vietii
Beethoven
Destainuindu-ti suferintele, îti alini durerea.
Alexandre Dumas-fiul
Suferinta ne face simturile mai delicate, mai fine.
Tr. Demetrescu
Cu cât omul care sufera se vaita mai putin, cu atât ma misca mai mult.
D. Diderot
Durerea adânca tace si se ascunde.
F. Dostoievski
Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se închid; mereu dureroase, mereu gata sa sângereze când le atingi, ele ramân în inima vii si deschise.
Alexandre Dumas-tatal
Suferim când da peste noi o nenorocie, si suferinta noastra creste când nenorocirea este neprevazuta, neasteptata, dar cât de groaznica, cu cât mai mare e suferinta când te asteptai la altceva, când erai sigur de fericire?
C.Dobrogeanu-Gherea
durere mare este întocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.
Pentru inimile care au suferit multa vreme, bucuria e asemanatoare cu roua pentru pamânturile pârjolite de soare; inima si pamântul sorb ploaia aceasta binefacatoare care cade peste ele, iar din afara nu se vede nimic.
V. Hugo
E greu sa judeci suferinta altora.
LU SÂN
Orice suferinta care nu este în acelasi timp si cunoastere, este inutila.
S. Pellico
Suferintele noastre cele mai mari îsi au izvorul în noi însine.
J.J. Rousseau
Priveste înlauntrul tau; acolo vei gasi izvorul binelui, izvor nesecat; dar sapa necontenit.
Marcus Aurelius
A ma lumina pe mine si a lumina pe altii, alta dorinta n-am.
C.Dobrogeanu-Gherea
Mai bine sa te consumi decât sa ruginesti.
Diderot
Pentru a înfaptui un lucru mare, trebuie sa risti ceva mare
Fr. Mehring
Primejdia uneste oamenii, produce martirii, da omului putere.
I.Madach
Focul întareste întotdeauna ce nu poate distruge.
Oscar Wilde
Viata cere uneori jertfe dureroase carora trebuie sa li te supui.
Al. Dumas-fiul
De câte ori cineva se jertfeste pentru altii, poti fi sigur ca pretuieste mai mult decât ei.
Gide
A urca înseamna a te sacrifica. Orice culme e severa.
V. Hugo
Nu exista sacrificiu. A trai sarac pentru a nu abjura o idee este a prefera placerea abstracta si înalta de a starui în acea idee, placerii senzuale si inferioare de a mânca si a bea bine.
G. Ibraileanu
E atât de minunat sa te jertfesti! O fericire fara margini ne copleseste sufletul când înfruntam primejdii oricât de mari, spre a salva o viata ce ne e scumpa sau spre a alina durerea ce chinuieste o inima prietena.
A.L.G. Stael
Maretia jertfei se masoara dupa aceea a lucrului jertfit. Nu poate fi vorba de jertfa decât când ai ceva de jertfit.
Thibaudet
Jertfele oamenilor sunt florile ce se arunca în calea dreptatii.
Alexandru Vlahuta
Inimile de piatra se încalzesc, daca le loveste des, foarte des, ciocanul sortii.
Lucian Blaga
Cei buni mor, dar faptele lor ramân nepieritoare.
Grecia antica
Virtutea este o stare de razboi. Ca sa traiesti virtuos, ai întotdeauna de dus o lupta cu tine însuti.
J.J.Rousseau
Adevarata libertate este sa poti orice asupra ta însuti.
Dragostea vrea credinta si credinta vrea fermitate.
Pentru un bun prieten, trebuie sa mergi si în foc.
Adevarul e ca focul: când cauti sa-l acoperi, arde.
Mai bine sa suferi pentru adevar, decât sa prosperi prin minciuna.
Chiar când viata le este în primejdie, cei hotarâti nu stau pâna ce nu aduc la îndeplinire ceea ce au promis.
Cumpatarea este baza virtutilor.
Cumpatarea e un frâu de aur.
Cumpatarea e cel mai mare dar al celui întelept.
Frumusetea unui sentiment se masoara prin sacrificiul pe care esti gata sa-l faci pentru el. John Galswarthy
Obstacolele ce-mpiedica dorinta devin elanuri ce te-mping spre împlinire. W. Shakespeare
|
