Metode si tehnici de cercetare sociologica

TRUE/FALSE
1) Īn domeniul social-uman, cercetarea sociologica poate fi identificata cu ancheta sociologica.F
2) Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului formularea unor banuieli.F
3) Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare.A
4) Ancheta sociologica este o metoda de cercetare pur calitativa.F
5) Prin intermediul anchetei sociologice se identifica fenomenul de serendipitate.F
6) Ancheta sociologica permite utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiza, prelucrare a informatiilor.A
7) Ancheta sociologica permite culegerea de informatii īntr-un timp relativ scurt.A
8) Informatiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.F
9) Īn cadrul anchetei sociologice sunt tolerate erori datorate subiectivitatii populatiei
investigate.F
10) Ancheta sociologica foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigatie.F
11) Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.A
12) Nerecurgerea la experiment este un element specific anchetei sociologice.A
13) Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferentiaza sub aspect metodologic F
14) Sondajul de opinie publica reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.F
15) Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.A
16) O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta sociologica.F
17) Ancheta sociologica utilizeaza observatia si analiza documentara, ca surse complementare de informare.A
18) Ancheta pe baza de chestionar are un caracter standardizat.A
19) Ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor calitative.F
20) Chestionarul de cercetare stiintifica reprezinta o tehnica si corespunzator acesteia un instrument ce se utilizeaza prin multiple procedee de cercetare.A
21) Īntr-un chestionar, īntrebarile sunt ordonate logic si psihologic.A
22) Īntrebarile dintr-un chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale.A
23) Īn investigarea fenomenelor socioumane nu exista chestionare care sa nu cuprinda īntrebari factuale.A
24) Chestionarele de date factuale sunt complexe din punct de vedere al modului de concepere.F
25) Īntrebarile de date factuale pot fi grupate īn īntrebari de cunostinte si īntrebari de identificare.A
26) Īn cadrul chestionarului o singura īntrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizilor fata de problemele sociale puse īn discutieF
27) Chestionarele speciale sunt chestionarele cel mai des īntālnite īn cercetarea sociologica.F
28) Prin intermediul chestionarului "omnibus" se surprinde 11511r179l interactiunea si conditionarea faptelor si fenomenelor sociale.A
29) Prin intermediul chestionarelor speciale se poate recolta un numar mai mare de informatii decāt prin chestionarului "omnibus" F
30) Chestionarele "omnibus" presupun costuri mai ridicate decāt aplicarea chestionarelor speciale pentru fiecare fapt social īn parte.F
31) Īntrebarile īnchise dintr-un chestionar faciliteaza prelucrarea si analiza statistica a informatiilor.A
32) Īntrebarile deschise din chestionar se refera la procesul de actualizare a informatiilor: recunoasterea acestora.F
33) Īntrebarile deschise din chestionar pun īn evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.A
34) Īntrebarile īnchise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri decāt īntrebarile deschise.F
35) Īntrebarile deschise dintr-un chestionar presupun operatii de codificare ulterioara a raspunsurilor.A
36) Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.F
37) Chestionarele postale permit eliminarea efectului de interviu.A
38) Prin utilizarea chestionarelor postale īn cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor.F
39) Īntrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele īntrebari ulterioare.F
40) Īntrebarea filtru, din structura chestionarului, este o īntrebare de contact cu subiectul intervievat.F
41) Īntrebarile de identificare servesc la analiza raspunsurilor din chestionar.A
42) Efectul "halo", din structura chestionarului, est e luat īn consideratie īn cazul chestionarelor omnibus, succesiunea temelor poate influenta raspunsurile.F
43) Interviul focalizat presupune investigatia unor teme si ipoteze de cercetare stabilite de catre cercetator.F
44) Īn scop explorator, īn prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul standardizat, structurat.F
45) Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale.A
46) Analiza documentelor sociale constituie o metoda complementara de investigatie sociologica.A
47) Īn cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare.A
48) Dificultatile de recoltare a unui numar suficient de documente personale īn vederea obtinerii reprezentativitatii redau mentinerea acestei surse de informare īn limitele metodologiei cercetarii.F
49) Analiza continutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si propuna testarea ipotezelor.F
50) Analiza continutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise.A
51) Analiza continutului comunicarii presupune doar analiza continutului manifest al
comunicarii.F
52) Scopul analizei continutului comunicarii este identificarea, descrierea obiectiva si sistematica a continutului manifest si/sau latent al comunicarii.A
53) Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii este mai mica sau cel mult egala cu unitatea de īnregistrare.F
54) Analiza continutului comunicarii impune esantionarea atunci cānd se realizeaza analiza documentelor personale sau continutul unui articol de ziar:F
55) Īn cadrul analizei continutului comunicarii analiza tendintei evidentiaza orientarea pozitiva, negativa sau neutra, īn raport cu o anumita tema, a celui ce transmite mesajul.A
56) Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi.A
57) Observatia spontana utilizeaza ipoteze explicite de analiza.F
58) Observatia nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite.F
59) Observatia participativa are un caracter descriptiv si adesea este utilizata īn cercetarea sociologica īn scop explorativ.A
60) Īn cercetare psihosociologica, valoarea metodei experimentale este data de capacitatea acesteia de verificare a ipotezelor cauzale.A

A

MULTIPLE CHOICE
1) Īn obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intra:
A. speculatii teoretice.
B. opinii, comportamente ale oamenilor;
C. aspiratii, trebuinte, motivatii ale conduitelor oamenilor;
D. caracteristici socio-demografice;
E. caracteristici ale mediului social si modului de viata al oamenilor.

1 B+C+D+E *
2 A+C+D
3 B+C+D
4 A+B

2) Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului:
A. descrierea faptelor sociale cercetate;
B. analiza pur speculativa;
C. tipologizarea faptelor sociale;
D. cunoasterea spontana a faptelor sociale;
E. verificarea ipotezelor de cercetare;
F. oferirea de explicatii cauzale, teoretice;
G. oferirea de explicatii subiective.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+E+F *
4 A+F+G

3) Aplicarea anchetei sociologice presupune:
A.cunoasterea stiintifica a realitatii sociale;
B.proces de influentare, instruire a subiectilor investigati;
C.formularea unor prejudecati asupra realitatii studiate;
D.cunoasterea spontana a realitatii sociale.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B *
4 B+C

4) Autorul care denumeste ancheta, "calea regala" a investigatiei sociologice este :
1 Paul Lazarsfeld
2 Dimitrie Gusti
3 Rene Konig *
4 Jan Szezepanski

5) Numiti autorul care considera ancheta sociologica "un tip de cercetare sociologica perfecta" :
1 Robert Merton
2 Jan Szezepanski *
3 Madeleine Grawitz
4 Emile Durkheim

6) Ancheta sociologica semnifica :
1 metoda de cercetare; *
2 ipoteza (ipotezele) de cercetare;
3 instrument de investigatie.

7) Factorii de distorsiune, īn cadrul anchetei sociologice, sunt determinati de:
A.subiectul anchetat;
B.operatorii de ancheta;
C.esantionare gresita;
D.instrumente de ancheta gresit elaborate;
E.formalizarea excesiva a chestionarelor.

1 A+B+C
2 A+B+C+D+E *
3 B+D+A
4 A+C

8) Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:
A.īsi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determina;
B.se opreste la date de ordin subiectiv;
C.permite recoltarea rapida de a informatiilor;
D.vizeaza studiul opiniilor.

1 A+B+C
2 A+B
3 C+D
4 B+C+D *
9) Instrumentele de investigatie specifice sondajului de opinie publica sunt:
A.interviul nestandardizat, nestructural;
B.ghidul de interviu;
C.observatia;
D.experimentul;
E.chestionarul;
F.analiza documentara.

1 A+E
2 B+C+D
3 B+E *
4 A+D+C

10) Īntrebarile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite īn functie de:
A.opiniile, atitudinile, comportamentul subiectilor;
B.tema si obiectivele cercetarii;
C.ipotezele cercetarii;
D.indicatorii obtinuti prin analiza operationala.

1 A+B+C+D
2 B+C
3 A+C
4 B+C+D *

11) Īn cadrul chestionarului īntrebarile au functia de :
1 indicatori cu ajutorul carora au fost definite operational conceptele; *
2 principii axiologice;
3 principii metodologice.

12) Prin intermediul chestionarului se urmareste:
A.descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital;
B.descrierea obiectiva a realitatii sociale;
C.testarea ipotezelor de cercetare;
D.analiza subiectiva a unei realitati sociale.

1 A+B+C+D
2 A+D
3 B+C *
4 A+C

13) Chestionarele de date factuale vizeaza:
1 opinii, motivatii, atitudini, comportamente ale oamenilor;
2 fapte si situatii ce nu pot fi observate direct;
3 vārsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc *

14) Chestionarele de date factuale sunt:
1 chestionare de tip administrativ; *
2 chestionare speciale;
3 chestionare de opinie;
4 chestionare omnibus.

15) Este recomandabil ca, īntr-un chestionar, īntrebarile de identificare (sau de clasificare) sa fie plasate:
1 la īnceputul chestionarului;
2 la mijlocul chestionarului;
3 la sfārsitul chestionarului. *

16) Chestionarul de opinie se refera la:
1 caracteristicile socio-demografice ale populatiei cercetate;
2 fapte si situatii obiective;
3 fapte care nu pot fi observate īn mod direct. *

17) Chestionarele speciale reprezinta:
1 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;
2 chestionare de opinie;
3 chestionare axate pe o singura tema de cercetare; *
4 chestionare de tip administrativ;

18) Chestionarul "omnibus" reprezinta :
1 chestionare precodificate;
2 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare; *
3 chestionare axate pe o singura tema de cercetare;
4 chestionare cu īntrebari scalate.

19) Chestionarele cu īntrebari īnchise presupun:
A.libertatea subiectului intervievat īn formularea raspunsului;
B.raspunsul subiectului trebuie sa se īncadreze īntr-una din categoriile propuse de
cercetator;
C.īntrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate.

1 A+B+C
2 B+C *
3 A+C

20) Inconvenientul major al īntrebarilor īnchise, īn cadrul chestionarului, este determinat de:
1 operatiile de postcodificare a raspunsurilor;
2 consemnarea dificila a raspunsurilor;
3 sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor. *

21) Avantajele chestionarelor cu īntrebari īnchise sunt date de:
A.usurinta īn consemnarea raspunsurilor;
B.bogatia informatiilor ce se obtin;
C.nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor;
D.usurinta īn alegerea raspunsurilor din partea subiectilor.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+D *
4 A+C

22) Avantajele chestionarelor cu īntrebarilor deschise, sunt:
A.obtinerea unor informatii bogate asupra temelor abordate;
B.usurinta īn consemnarea raspunsurilor;
C.evitarea operatiilor de postcodificare a raspunsurilor;
D.nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor.

1 A+D *
2 A+B+C+D
3 A+B
4 C+D

23) Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta pres upune:
A.costuri reduse;
B.posibilitatea aparitiei fenomenului de supra-sondare,
C.eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta,
D.posibilitatea īnregistrarii unor date de observatie.

1 A+C
2 B+D *
3 A+D+B
4 B+C+D

24) Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune:
A.obtinerea unor rate mari de raspunsuri;
B.se asigura spontaneitatea raspunsurilor;
C.timp redus de desfasurare a anchetei.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+B *

25) Un bun operator de ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte:
A.sa respecte succesiunea īntrebarilor;
B.sa obtina cu orice pret raspunsuri;
C.sa īnregistreze fidel raspunsurile;
D.sa nu manifeste empatie;
E.sa intervieveze numai subiectii cuprinsi īn esantion.

1 A+B+C+D
2 B+D
3 A+C+E *
4 A+D

26) Īntrebarile filtru, din structura chestionarului au urmatoarea functie:
1 de a destinde subiectul;
2 e a marca īn structura chestionarului aparitia unei noi grupe de īntrebari referitoare la o alta problema;
3 de a opri trecerea unor categorii de subiectii la īntrebarile succesive; *
4 de a provoca explicatii īn raport cu diferitele opinii exprimate.

27) Efectul "halo", din structura chestionarului, presupune:
1 trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea unei īntrebari personale);
2 contaminarea raspunsurilor datorate, īn special, asezarii īntrebarilor; *
3 subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o īntrebare care vizeaza generalul.

28) Ancheta pe baza de interviu presupune:
A.comunicarea verbala obisnuita;
B.obtinerea de informatii verbale;
C.testarea ipotezelor de cercetare

1 B+C *
2 A+B+C
3 A+C

29) Scopul īn care este utilizat interviul īn stiintele socio-umane, este:
A.de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si tehnici;
B.de recoltare a informatiilor īn vederea testarii ipotezelor;
C.de recoltare a unor informatii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator).

1 A+C
2 A+B+C *
3 B+C

30) Interviul nondirectiv este:
A.interviu īn profunzime;
B.interviu structurat, standardizat;
C.interviu pe baza de ghid de interviu;
D.interviu nedirectionat de catre operator.

1 A+B+C+D
2 B+D
3 A+C
4 A+D *

31) Sociologul care a utilizat pentru prima data interviul focalizat este :
1 Paul Lazarsfeld
2 Robert Merton *
3 Dimitrie Gusti
4 Traian Herseni

32) Documentele sociale sunt marcate de:
A.specificitatea (particularitatea) temei si a obiectivelor cercetarii;
B.specificitatea (particularitatea) epocii īn care au fost elaborate;
C.personalitatea autorilor.

1 A+B+C
2 B+C *
3 A+C

33) Recensamāntul populatiei reprezinta:
A.forma de observare statistica;
B.document cifric public oficial;
C.document cifric personal oficial.
1 A+C
2 A+B+C
3 A+B *

34) Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale īn cercetarea sociologica surprinde:
1 ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social; *
2 ambivalenta comprehensiune- explicatie;
3 date de ordin statistic

35) Īn cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte metodologice:
A.adaptare la tema cercetarii;
B.adaptare la chestionar;
C.fidelitate si validitate;
D.reprezentativitate;
E.numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii.

1 A+B+C
2 A+D+E
3 A+C+D+E *
4 A+C

36) Scopul īn care sunt utilizate biografiile sociale īn cercetarea sociologica:
A.īn faza initiala a cercetarii, ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor;
B.ca sursa principala de informatii;
C.ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;
D.ca instrument fundamental al tehnicii interviului;
E.ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici.

1 A+B+C+E *
2 A+D
3 C+D+E
4 B+D+E

37) Analiza continutului comunicarii apare ca reactie la:
1 utilizarea chestionarului si interviului;
2 modul subiectiv de analiza al documentelor personale;
3 modul subiectiv de analiza al criticii literare. *

38) Analiza continutului comunicarii reprezinta:
A.descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii;
B.comunicarea directa, face-to-face dintre operator si subiect;
C.o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii;
D. analiza a comunicarii verbale si nonverbale.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+D *
4 A+D

39) Diferenta specifica dintre analiza continutului comunicarii si alte metode si tehnici o constituie faptul ca:
1 sunt analizate diferite documente sociale;
2 se ajunge la interpretari si explicatii diferite;
3 īntregul continut al comunicarii se clasifica īn categorii de analize. *

40) Unitatea de īnregistrare, din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:
1 parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa īntr-una din categoriile schemei de analiza; *
2 parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza;
3 un element al analizei continutului care are functie de cuantificare,

41) Unitatea de numarare din cadrul analizei continutului comunicarii are urmatoarele functii:
A.de cuantificare;
B.de a stabili orientarea pozitiva/negativa/neutra a unitatii de īnregistrare;
C.de a exprima cantitativ unitatile de īnregistrare si de context;
D.de a transforma "datele brute" ale unui text īn categorii de analiza.
1 A+B+C+D
2 B+C
3 A+C *
4 A+B+C

42) Caracteristicile pe care trebuie sa le īndeplinesca categoriile de analiza utilizate īn cadrul analizei continutului comunicarii sunt:
A.sa fie pertinente;
B.sa fie cuantificabile;
C.sa fie exclusive;
D.sa fie exhaustive;
E.sa fie complementare;
F.sa fie obievtive.

1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+D+E
4 A+C+D+F *

43) Categoriile de analize elaborate īn cadrul analizei continutului comunicarii sunt stabilite īn functie de :
A.rezultatele cercetarii;
B.materialul analizat;
C.metodele si tehnicile de cercetare;
D.ipotezele de cercetare.

1 A+D+C
2 A+B+D
3 B+D *
4 A+D

44) Īn cadrul analizei continutului comunicarii, analiza frecventelor presupune:
A.determinarea cantitativa a unitatilor de īnregistrare;
B.determinarea calitativa a unitatilor de īnregistrare;
C.frecventa de aparitie a unitatilor de numarare īn cadrul comunicarii;
D.frecventa de aparitie a unitatilor de īnregistrare īn categoriile de analiza.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C

4 A+D *

45) Prin validitatea analizei continutului comunicarii se urmareste:
A.relevanta caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii;
B.elaborarea corecta a categoriilor de analiza;
C.elaborarea corecta a ghidului de interviu;
D.identificarea corecta a unitatilor de analiza.

1 A+B+C+D
2 A+C
3 A+B+D *
4 A+D

46) Cercetari sociologice concrete care sa se fundamenteze pe metoda observatiei sociologice si valorificate sub forma de "monografii sociologice " au fost realizate, la noi de catre:
1 Spiru Haret
2 Petre Andrei
3 Dimitrie Gusti *
4 Constantin Radulescu Motru

47) Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observatiei se caracterizeaza prin:
A.se limiteaza la esantioane mici;
B.interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza īntr-o mica masura;
C.nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica.

1 A+B *
2 A+B+C
3 B+C

48) Observatia stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici:
A.este fundamentata teoretic;
B.nu este sistematica;
C.este analitica;
D.este metodica.

1 A+B
2 A+C+D *
3 B+C+D
4 A+D

49) Caracteristicile esentiale ale experimentului psihosocial sunt:
A.experimentul este observatie provocata;
B.experimentul este instrument al anchetei sociologice;
C.presupune situatia experimentala controlata,
D.presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra variabilei dependente.

1 A+B+C+D
2 A+D
3 A+C+D *
4 B+C+D

50) Conceptele de baza īn metodologia experimentului psihosocial sunt:
A.variabilele experimentale si de control;
B.controlul situatiei experimentale;
C.grup experimental si grup martor;
D.moment experimental;
E.situatie experimentala.
1 A+D+E
2 A+B+C+D
3 B+C
4 A+B+C+D+E *

SHORT ANSWER

1) Definiti metoda anchetei sociologice:

" Metoda de interogare, informare asupra faptelor sociale(opinii,atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale ale mediului social etc.) la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari de analiza cuantificabile a datelor in vederea descrierii si explicarii lor."
2) Īn cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivitatii populatiei investigate este depasit prin: confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflecta

3) Definiti sondajul de opinie publica: O forma specifica a anchetei sociologice, fiind definit ca o metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu diferite variabile socio-demografice ale populatiei studiate. 4) Definiti chestionarul sociologic. Instrument de investigare, prin care se pun intrebari si probleme care determina diverse raspunsuri din parte persoanelor anchetate
5) Enumerati factorii ce pot determina distorsiuni īn ancheta pe baza de chestionar:

Erori de esantionare, erori legate de constructia chestionarului, erori datorate operatorilor si erori datorate celor care dau raspunsuri
6) Dati exemplu de īntrebari trihotomic precodificate.

Stiati ca in orasul nostru s-a infintat o institutie universitara? DA/NU/Nu stiu
7) Dati exemplu de īntrebare scalata, cu element neutru.

Cat de multumit sunteti de conditiile de la scoala? 1.Nemultumit; 2. Nici multumit, nici nemultumit-element neutru; 3. Multumit
8) Dati exemplu de īntrebare scalata, cu perechi de raspunsuri.

Cat de multumit sunteti de conditiile de la scoala? 1. Foarte putin; 2. Putin; 3. Mult; 4. Foarte mult. 9) Dati exemplu de īntrebare precodificata cu evantai de raspunsuri

Cu cine va intalniti de regula in timpul liber: 1.Cu prietenii; 2. Cu familia; 3. Cu colegii de serviciu; 4. Singur; 5. Nu am timp liber; 6. Nu stiu sa raspund 10) Definiti efectul "halo" din structura chestionarului: contaminarea raspunsurilor datorate, in special, asazarii intrebarilor in chestionar.' 11) Definiti efectul de pozitie, din structura chestionarului:

Efectul de pozitie, asemanator celui de HALO. poate influenta raspunsurile in cazul chestionarelor cu mai multe teme, in functie de succesiunea lor 12) Cum defineste A. Kaplan tehnica analizei continutului comunicarii ?

Statistica semantica a discursului politic 13) Prezentati schema lui Harold D. Lasswell de analiza a continutului comunicarii.

1. Cine comunica(transmite mesajul)? ; 2. Ce comunica( care este continutul mesajului)? ; 3. Cui ii este adresata comunicarea? ; 4. Cum s-a transmis mesajul? ; 5. Cu ce efecte comunica 14) Cum defineste B.Berelson (1952) analiza continutului comunicarii ?

Analiza continutului este o tehnica de cercetare care are ca obiect descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii 15) Cum defineste Roger Pinto si Madeleine Grawitz (1967) analiza continutului comunicarii ?

Analiza continutului vizeaza descriere obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii, cu scopul de a-l interpreta 16) Cum defineste Ole Holsti analiza continutului comunicarii ?

Oricare tehnica ce trage concluzii prin identificarea sistematica si obiectiva a caracteristicilor specifice mesajelor 17) Cum definim unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii?

Reprezinta acea parte de comunicare ce ne permite a stabilii orientarea unitatii de inregistrare 18) Cum se calculeaza indicele de analiza a tendintei cānd se ia īn considerare continutul total al comunicarii?

Daca includem in calcul nr. total de unitati(continutul total nu numai unitatile in legatura cu tema ci si nr. unitatilor fara legatura cu tema), indicele de analiza a tendintei se va calcula dupa formula: AT=F-D/T unde T este nr. total de unitati 19) Cum se calculeaza indicele de analiza a tendintei cānd se ia īn considerare continutul comunicarii referitor la tema cercetata?

AT= F-D/t
F= nr. de unitati favorabile (pozitive)
D= nr. de unitati defavorabile (negative)
t = nr. unitati referitoare la tema de cercetare 20) Cum defineste Leon Festinger experimentul psihosociologic?
Observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabile independente aupra variabilei dependente, in situatia cand actiunea altor factori( prezenti efctivi, dar straini studiului), este redusa la minimum.