|
ORGANIZAREA CUNOAsTERII sTIINŢIFICE A ŢÃRII |
|
În 1876, în amintirea sutei de ani care trecuse de la rãpirea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic, P. S. Aurelian publicã a doua sa mare "monografie", sub titlul Economie Nationalã; Bucovina, descriere economicã însotitã de hartã (95 pagini); el o redacteazã în urma unei vizite de studiu fãcutã în acea provincie pierdutã si a unei culegeri de date grupate potrivit aceleasi scheme care fusese folositã si pentru elaborarea lucrãrii Terra Nostra, care de asemenea constituie o sursã de informatie de cea mai bunã calitate. f) P. S. Aurelian reformator social Aurelian este, fãrã îndoialã, un "pasoptist" întârziat apartinând generatiei imediat urmãtoare "cãuzasilor" de la 1848 care au încetat însã sã mai fie "revolutionari" si au ajuns, pãstrând cele mai bune intentii fatã de problemele de bazã ale tãrii, sã adopte o pozitie modestã "reformistã". În aceastã privintã, Aurelian poate servi drept exemplar model, cãci întrebându-se asupra solutiilor ce pot fi admise pentru a solutiona gravele probleme pe care le stie si le semnaleazã cu violentã polemicã, el nu propune decât paleative, fãcând un constant apel la bunãvointa claselor dirigente si la o actiune de ridicare a nivelului cultural al maselor. Fatã de agricultura practicatã pe latifundiile noastre, cu sistemul de agriculturã sãlbaticã a "jacerei latifundiare", adicã a cultivãrii în sir neîntrerupt a terenului cu cereale si pãrãsirea lui finalã, dupã ce puterile pãmântului s-au istovit complet, Aurelian cautã sã convingã pe "proprietari" si pe "arendasii" lor sã renunte la "absenteism", sã-si ia efectiv resedinta în mediul rural, sã investeascã capital în îngrãsãminte, masini agricole, irigatii si drenaje, si sã înlocuiascã sistemele de relatii agricole ale "dijmei la tarla" prin cele de "meteiaj" care ar putea lega între ei nu numai pe proprietar si arendasii lui, ci si pe arendas cu tãranii de pe mosie. Într-o brosurã de 55 de pagini, Exploatarea mosiilor prin meteiagiu (1888) Aurelian explicã pe larg chipul în care proprietarul ar avea interesul sã cadã la învoialã cu muncitorul direct al pãmântului, pentru ca, punându-se laolaltã capitolul unuia si forta de muncã a celuilalt, sã se practice o sistemã agricolã modernã, spre folosul tuturora. Brosura e scrisã în ajunul rãscoalei tãrãnesti, într-o vreme când "trusturile arendãsesti" începuserã a transforma România în ceea ce Stere a numit un "Fischerland"; de fapt o pãtrundere a capitalului financiar, în special austriac, fatã de care apelurile la bunãvointa exploatatorilor pentru a schimba sistemul de exploatare a tãrãnimii printr-un sistem de exploatare a solului nu sunt decât iluzii de naiv utopism. Tot iluzorie este si seria de remedii pe care le propune Aurelian pentru a solutiona starea de mizerie a tãrãnimii, printr-o actiune sustinutã de "culturalizare" ruralã, prin organizarea de scoli, întovãrãsiri agricole sub formã de "obstii" de arendare, de exploatare si comercializare si prin înfiintarea de bãnci cooperative populare. Toate aceste mãsuri sunt propuse cu cea mai mare bunã credintã si ele au si avut ulterior rostul lor, în cadrul marilor miscãri de culturalizare a maselor creatã de Spiru Haret, continuatã apoi de curentul creat de Dimitrie Gusti prin mijlocirea "Cãminelor Culturale" si a echipelor de serviciu social profesional studentesc. Din acest punct de vedere P. S. Aurelian poate fi considerat un precursor al "haretismului" având meritele si deficientele lui, asupra cãrora însã o analizã ar cere un spatiu cu mult mai mare decât cel de care dispunem. 5) George Maior (1855-1917) Deopotrivã de important cu P. S. Aurelian, meritând si el un studiu adâncit, este George Maior care si-a scris lucrãrile în rivalitate cu P. S. Aurelian (amândoi criticându-se aspru, cu sau fãrã prilej). Maior era el însusi agronom; transilvãnean fiind, este cel dintâi care considerã problemele României celei vechi în directã legãturã cu situatiile din Transilvania si chiar cu cele din Europa orientalã pe care le cunoaste prin cercetare directã. Lucrãrile lui de interes teoretic sunt în primul rând: România agricolã, studiu economic (1875) si Politica agrarã la români; dezvoltarea chestiunii agrare în toate tãrile locuite de români din secolul XVII-XIX (1906).[12] Materialul strâns de Maior e extrem de bogat si de util atât prin documentatia sa de bibliotecã, cât mai ales prin observatiile fãcute direct la teren, sat de sat. Erudit si bun observator direct, Maior pune o serie de probleme care ar merita sã fie reluate si desãvârsite astãzi. [13] [1] Apãrutã si în traducere, sub titlul Notite statistice asupra Moldovei, de printul Neculai sutu; traducere si cu adãugiri de Teodor Codrescu (Iasi, 1852, 184 p.). [2]
Lucrãrile lui N. sutu au fost republicate în volumul N. Sutzu, Opere
economice, (Edit. de stat, Bucuresti, 1957, 424 p.). - Vezi si
Ion Veverca, Niculae sutu, viata, activitatea si opera
întâiului economist si ideolog din România, (Bucuresti, 1936, [3] Dionisie Pop Martian, Opere economice, editie îngrijitã, adnotatã cu indici de nume si materii, bibliografie si studiu în introductiv de Nicolae Marcu si Zigu Ornea (Editura stiintificã, Bucuresti, 1961). [4] "Din istoria statisticii românesti"; culegere de articole (Editura Directiei centrale de statisticã, Bucuresti, 1969, 499 p.). [5] Citãm astfel: Geschichte des rumänischen Steuerwesen in die Epoche der Fanarioten (1711-1821), (tezã de doctorat, München, 1897). - Les associations agricoles en Roumanie, (1910, 16p.); La Loi rurale de 1864 et la statistique des paysans devenus propriétaires (Buc., 1900, p.37). - Le commerce extérieur de la Roumanie avant et aprés la guerre mondiale (Buc., 1925, p. 14). - Alte diverse lucrãri, privind recensãmântul din 1899 si studii de statisticã electoralã si financiarã. [6] Ne vom mãrgini sã mentionãm doar câteva, mai însemnate, precum Grundbesitzverteilung und Bauernfrage in Rumänien, (douã volume, 1907-1909). - Der Bauerstand in Rumänien; seine geschichtliche Entwicklung und gegenwartige Lage. - Proprietatea ruralã si chestiunea tãrãneascã, (1906); 66 p.; Situatia arendasilor fatã de chestiunea tãrãneascã, (Bucuresti,1906) 47 p. - Proprietatea ruralã în România, (Bucuresti, 1907). - Proprietatea ruralã si chestiunea tãrãneascã (Bucuresti, 1905). - Les contrats agricoles en vigueur en 1906, (1908, 137 p.). De asemenea, în materie fiscalã si comercialã, retinem lucrãrile Die Handelspolitik Rumäniens von 1875 bis zur Gegenwart, (1900) 56 p. [7]
Petre Poni, Statistica rãzesilor, (Ed. Academiei Române,
Bucuresti, [8] G. I. Lahovari, C. I. Brãtianu si Gr. Tocilescu, Marele dictionar geografic al României, alcãtuit si prelucrat dupã dictionarele partiale pe judete, (Bucuresti, 1898-1902, 5 volume). În 1904, în seria plãnuitã a unor Dictionare geografice ale provinciilor române în afarã de Regat, apare un Dictionar geografic al Basarabiei, alcãtuit de Zamfir Arbure. [9] Vintilã Mihãilescu, "Bucurestii din punct de vedere antropogeografic si etnografic", (Anuarul de geografie si antropogeografie -1914-1915, al Seminarului geografic al Universitãtii din Bucuresti de sub directia lui Simion Mehedinti, Bucuresti, 1915) cf. Orasul ca fenomen antropogeografic, (Bucuresti,1941). - acelasi, Vlãsia si Mostistea, evolutia geograficã a douã regiuni din Câmpia Românã, Bucuresti, 1915. - In acelasi sens vezi si studiul lui Gh. Zagorit, Târguri si orase între Buzãu, Târgoviste si Bucuresti, Bucuresti, 1915. [10] Textul în D.A. Sturdza si Colescu Vartic, vol. VI, p. 2-1, pag. 61. De fapt, Divanul din Muntenia refuzând sã discute problemele interne ale tãrii, pe motiv cã nu admitea ca alte tãri sã se ocupe de problemele ei, a silit Comisia Internationalã sã procedeze la o informare pe cont propriu. [11]
Mihail Gheorghiade Obedenaru, La Roumanie économique, d'après les [12]
Cu o a doua editie din 1911, sporitã. Cf. Polemica lui N. N. Andronescu Critica
asupra României Agricole, (Bucuresti, 1896), semnificativã pentru [13] Semnalãm astfel problema, astãzi încã de actualitate, a vietii sociale din zonele de munte si coline, pe care George Maior o pune în lucrãrile lui, La hotarã. Descrierea regiunii muntilor nostri din punct de vedere economic (Bucuresti, 1913) si Valea Lotrului si importanta ei economicã în trecut si prezent (Bucuresti, 1913). |
|
