Definitia data ilustreaza ca organizatia reprezinta un tip de sistem aparte si care are caracteristici ce decurg din specificul sistemelor sociale organizate.
Organizatia, ca sistem social, este un sistem deschis, adaptiv, componenta a unor sisteme mai mari cu care are legaturi armonizate prin diferite procese, având totodata un grad propriu de autonomie, o functionare de sine statatoare. Organizatia poate fi înteleasa numai ca sistem deschis, ale carui procese interne se afla în inter-relatie cu mediul. Organizatia, ca sistem complet închis, probabil nu va exista niciodata, deoarece componentele sale sunt întotdeauna influentate de forte din afara sistemului.
Caracteristicile ale organizatiei:
- constituie un sistem relativ stabil, cu capacitate de autoreglare si auto-organizare. Ca sistem autoreglabil, organizatia actioneaza în concordanta cu ansamblul propriu de valori si norme si se autoregleaza prin intermediul actiunii umane care dispune de libertatea de a alege caile si mijlocele de actiune. Auto-organizarea exprima capacitatea organizatiei de a reface echilibrul componentelor sale, în raport cu perturbatiile ivite.
- dispune de o structura si relatii formale. Acestea reglementeaza mecanismele conducerii si verigile functionale si induc o anumita rigiditate, care obliga pe individ sa ocupe o anumita pozitie, sa aiba un status oficial si sa joace unul sau mai multe roluri de eficienta si competenta. Dinamismul si complexitatea procesului de functionare a unei organizatii duce la aparitia unor relatii care reflecta interactiuni ce nu sunt închise în reglementarile oficiale, denumite elemente informale. Elementele informale se dezvolta si functioneaza pe suportul organizatiei formale si în interiorul ei.
- implica în mod necesar exercitarea actului de conducere. Conducerea are un rol esential în organizarea, functionarea si perfectionarea sistemului. A conduce presupune previziune, organizare, comanda, coordonare si control.
- presupune existenta comportamentului colectiv. Comportamentul colectiv al unei organizatii este rezultatul actiunii membrilor sai, a relatiilor dintre ei, dintre ei si factorii de control si de putere. Elementul central al comportamentului colectiv al organizatiei îl reprezinta climatul. Modul în care membrii organizatiei percep climatul duce la formarea imaginii acesteia despre organizatie. Organizatiile pot fi percepute ca:
- dinamice/lipsite de dinamism
- "umane"/"reci" sau "dure".
Felul în care sunt tratati oamenii în organizatie, locul ocupat în ierarhia organizationala, practicile de control si de impunere a normelor si regulilor, sistemul de comunicare, coeziunea grupului, loialitatea fata de organizatie, imaginea despre mediul de care apartine organizatia sunt coordonate ale climatului din organizatie.
- existenta unui ansamblu de norme care fixeaza fiecarui individ norme si directii de actiune, o anumita intensitate a actiunii. Norma este o regula, un model de comportare care se impune prin uz, traditie, consens sau autoritate. Autoritatea este cea care impune si mentine normativitatea în cadrul organizatiei si ea reprezinta puterea unei persoane sau a unui grup, în virtutea rolului sau pozitiei din cadrul organizatiei. În organizatie se manifesta, de regula, o presiune pentru asigurarea normativitatii, fapt ce presupune respingerea deviantelor, a membrilor care nu adopta valorile, normele, scopurile propuse. Un rol important îl are aici motivatia. O motivatie puternica reduce devianta membrilor organizatiei. Echilibrul organizatiei, ca sistem, depinde de comportarea conforma a membrilor sai.
Analiza succinta a unor elemente care influentezaa climatul organizational
Coeziunea organizatiei- are un rol major în atingerea scopurilor deoarece prin intermediul acesteia sunt asigurate conditiile de participare a indivizilor la efortul comun. Coeziunea este influentata de o serie de factori precum: marimea organizatiei; modul de organizare ; capacitatea organizatiei de a satisface nevoile membrilor sai; scopurile organizatiei. În privinta scopurilor organizatiei se are în vedere urmatoarele trei aspecte:
- claritatea scopurilor;
- pertinenta scopurilor -sa fie bine alese;
- acceptarea scopurilor de catre membrii organizatiei.
Acordul membrilor fata de aceste aspecte semnifica de fapt forta de atractie, coeziunea organizatiei. Dezacordul conduce la respingere si când el devine dominant se ajunge la dispersie.
Comunicarea este un factor de prima marime pentru ca organizarea sociala este imposibila fara aceasta. Pentru organizatie, comunicarea este importanta din punct de vedere al retelelor de comunicare si a vitezei cu care circula informatiile în cadrul sau.
Retelele de comunicare sunt:
- retele formale, oficiale: circulare, rapoarte, note de serviciu.
- retele informale.
Circulatia informatiilor poate fi: în lant, în stea, în cerc. Circulatia în stea favorizeaza randamentul, dar genereaza starea de frustrare. Circulatia în cerc raspunde sentimentelor membrilor, dar duce la pierdere de timp. Într-o organizatie, circuitul informational, pentru a fi eficient si controlabil, trebuie sa parcurga traiectorii verticale si orizontale. Informatia trebuie sa fie exacta, concisa, concreta, oportuna, sistematizata, utila, reînoita si furnizata permanent.
Stilul de conducere are o contributie semnificativa la construirea climatului organizatiei. Stilul este, de regula, imitat pe linia descendenta a ierarhiei. Stilul de conducere poate tensiona sau detensiona relatiile din interiorul organizatiei. Stilul de conducere poate stimula sau nu participarea indivizilor la scopurile organizatiei. Stilul directiv, autoritar, amplificat de ierarhia organizatiei, creeaza rigiditate, controlul excesiv, supunere, dependenta si se declanseaza fenomene precum absenteismul, stari conflictuale, agresiune, frustrare etc. Stilul participativ, democratic contribuie la îmbunatatirea performantelor organizatiei, stimuleaza energiile creatoare ale membrilor acesteia.
6.2.Clasificarea organizatiilor
Este o problema dificila pentru ca în literatura de specialitate nu exista unanimitate asupra criteriilor de clasificare a organizatiilor. J. Hall, R. Hass si N. Johnson într-un studiu intitulat "Toward an Empirically Derved Taxonomy of Organizations" publicat în "Studie son Behavior in Organizations" au prezentat o lista cu 32 de criterii care pot sta la baza clasificarii organizatiilor. Un alt sociolog E.C. Hughes a identificat cinci tipuri de organizatii caracteristice societatii contemporane, folosind drept criteriu de referinta scopul general al fiecaruia:
- asociatii voluntare - în care a inclus diferite asociatii, cluburi, biserica catolica etc.
- organizatii militare - armata nationala, academiile militare
- organizatii filantropice- universitati, spitale, institute de cercetare
- organizatii tip corporatii: IBM, Ford, General Motors
- organizatii de afaceri familiare: Mafia, micile afaceri de familie.
Peter M. Blau si A. Scott au facut o clasificare o organizatiilor dupa principiul: "cine beneficiaza de activitatea organizationala specifica" si au propus urmatoarele patru tipuri de organizatie:
- organizatie cu beneficiu mutual - al carei primi beneficiari sunt membrii si cei înscrisi si care detin un rang. Ex: partidele politice, sindicatele, organizatiile veteranilor;
- organizatiile de afaceri - au ca prim beneficiar proprietarii si managerii. Cuprind firmele industriale, banci, companiile de asigurare, magazinele;
- organizatii care organizeaza servicii - au ca prim beneficiar clientii. Includ în acest caz agentiile de plasare a fortei de munca, de turism, spitalele, scolile, societatile de ajutor;
- organizatiile publice de care beneficiaza marele public si aici sunt incluse: serviciile militare, politia, pompierii, magistratura etc.
W. M. Evan a propus drept criteriu de clasificare a organizatiilor dupa numarul de niveluri existente în interiorul lor:
Organizatiile se clasifica în:
- "organizatii scunde" - cu un numar mic de niveluri intermediare între veriga de baza si conducere.
- "organizatii înalte cu un numar mare de niveluri intermediare.
Repercusiuni - un numar mare de niveluri determina marirea numarului de subordonati si de sefi si are implicatii asupra comunicarii în organizatie.
Amitai Etzioni a realizat o clasificare a organizatiilor pe baza comportamentului conformist. Conformismul este un element major de relationare între cei ce detin puterea si cei asupra carora se exercita. Cei care au puterea pot exercita autoritate asupra subordonatilor prin coercitie, recompensa si mijloace normative rezultând trei tipuri de putere:
- putere coercitiva, putere renumerativa, putere normativa. Dupa tipul de putere, organizatiile se împart în:
organizatii coercitive - lagare de concentrare, închisori, ospicii, lagare de prizonieri.
organizatii utilitare - întreprinderi industriale, institute de cercetari, uniuni de afaceri.
Organizatii normative - organizatii religioase, politice, scoala, asociatii profesionale.
- organizatiile managerial-politice - au în vedere structura administratiei de stat, guvernamentala si locala, partidele politice, sindicatele, grupurile de presiune.
Se pot realiza clasificari ale organizatiilor în raport cu o multime de alte criterii precum:
- dupa modul de conducere - democratice
- autoritare
- dupa exigentele impuse la selectarea membrilor:
- organizatii cu grad mare de selectivitate
- organizatii cu grad scazut de selectivitate
- dupa impunerea de restrictii:
- membrii organizatiei pot participa la actiunile altor organizatii
- membrii organizatiei nu pot participa la actiunile altor organizatii
|
