Obedienta fata de autoritate
Este o forma particulara de conformism. Se manifesta atunci cand o majoritate (poate fi adesea calitativa-autoritara) exercita asupra noastra o presiune directa si explicita.
S. Milgram - experimente celebre expuse in cartea "Obedienta fata de autoritate". Trateaza nuantat diferenta dintre conformism si obedienta si declara ca fenomenul de conformism e de alta natura decat cel de obedienta. Experimentele sale sunt cotate printre cele mai indraznete si ingenioase si pune in evidenta faptul ca influenta e un teren privilegiat al majoritatii si ca a-i rezista in cele mai multe cazuri e dificil.
Ideea este ca majoritatea, fie ea cantitativa sau calitativa, reprezinta, adesea, ordinea si sistemul social, normalitatea statistica etc.
Pozitiile majoritatii: reflecta comportamentele, opiniile , judecatile dominante. Fata de aceste principii sunt posibile 2 atitudini.
Aceasta ordine sociala si acest sistem social (gandit de majoritate) ar putea fi perfectibil, ar putea fi ameliorat, daca am gandi si ne-am comporta altfel. A-l repune in discutie (a-l schimba) adica a ne departa de la valorile dominante (majoritare) ar putea reprezenta un risc - un dezechilibru, o dezordine.
(minoritate) x x x x (multime) Conformisti
ambitiosi
(schimbare) ↓ x x x Candidati excentrici
↓ x (continuitate) La mal sunt aruncate
S. Moscovici trece de la abordarea functionalista a influentei sociale la abordarea genetica. In 1976 publica studiul "Social Influence and Social Change" si "Psychologie des minorities actives".
In ce consta influenta ?
Sistemul social este un produs al indivizilor subsumati lui, acest fapt inseamna ca sistemul nu e prestabilit; el face obiectul unei continue constructii. Indivizii se adapteaza sistemului: prin compensatie sistemul evolueaza in functie de acestia
Ss ↔ Sindivizi (subiectul este tinta si sursa, este cauza si effect, este un produs si la randu-i proceseaza sistemul social).
Aceste procese de influenta sociala nu actioneaza doar pentru a conserva un sistem social deja existent, dar si pentru a genera schimbarea. Dimensiunea functionalista a influentei sociale este completata cu cea genetica.
In acest context, nonconformismul nu mai trebuie tratat ca notiune ce tine de devianta, ci a o atitudine care pregateste schimbarea unor norme si valori. Conflictul este, deci, privit ca necesar. Astazi, cultura organizationala include ideea de negociere a conflictelor ca forma de management psihosocial de maxima utilitate si urgenta.
Esential este insa faptul ca influenta apartine minoritatii. Nu e rau sa fii deviant - e tragic sa ramai asa.
Fundamentele schimbarii sociale (cine produce schimbarea?)
La inceput, schimbarea a fost conceputa ca fiind apanajul unor indivizi (elite) care dupa ce au performat la normele de grup, s-au afirmat ca autoritate, si-au castigat dreptul deci si-au permis sa impuna schimbari.
Deci, pentru a fi inovator, trebuia sa fi un conformist perfect (din dialogul cu oameni de arta a rezultat in care masura faptul ca trecerea catre un alt stil a avut loc dupa o perioada de incubatie, de coabilitate cu un curent de opinie, atitudini si norme)
Psihologul ungur, Merei, confirma printr-un studiu experiment acest lucru. In grupuri, depisteaza lideri (copii intre 4-11 ani) ii scoate din mediu si lasa grupurile sa-si consolideze anumite obisnuinte si tot felul de traditii normative. Cand acestea au fost stabilite in fiecare grup a fost introdus un nou membru (calitate de lider).
Urmarirea sistematica a evolutiei instinctului de lider a dus la depistarea mai multor etape de adaptare:
incearca sa schimbe traditiile si este respins de grup;
devine pe moment concesiv, accepta si invata traditiile grupului;
castiga astfel teren, popularitate si autoritate;
prinde curaj si introduce schimbari, la inceput mai putin semnificative, apoi sfarseste prin a le schimba, fara ca grupul sa protesteze sau sa-l respinga. Un singur om schimba!
Atuul minoritatii = consistenta comportamentala
Prin ce atuuri reuseste o minoritate sa se faca remarcata pentru a-si face observata si a-si exercita influenta? O minoritate trebuie sa dea impresia ca este implicata, voluntara si suficient de increzatoare in ea insasi, pentru a adopta atitudini noi, distincte, uneori chiar impopulare.
O minoritate creaza aparenta de Corpus omogen, compact.
O majoritate are forta insumata a unei diversitati (eterogene).
O minoritate se comporta relative conscvent, atat in timp cat si in spatiu .
Subiectul naiv, in experimentul lui Asch, este impresionat de siguranta cu care subiectii monitori complici declara de fiecare data ca linia A corespunde liniei etalon (fapt fals) dar care exercita o presiune prin repetare si consistenta, lipsa unui dubiu. E vorba de consensul minoritar care se obtine mai usor. Forta consensului (mecanism al minoritatii) este inlocuita de consensul fortelor (majoritate).
Procedura experimentala: preferinte perceptive
Sunteti operatori de trafic aerian alaturi de alti 4-5 colegi: nu stiti ca, dintre acestia, unul e subiect complice. Sunt prezentate pe ecran diferite semne care variaza in functie de 4 factori: unul ramane constant de la o forma la precedenta.
Mare rosu rotunjit punctat
Mare verde ascutit continuu
Mic verde rotunjit punctat
Mic rosu ascutit continuu
Sarcina consta in a repera in cazul fiecarui desen, factorul care pare cel mai adecvat pentru o rapida observatie. Subiectul complice alege culoarea ca factor care faciliteaza reperajul rapid al informatiei, de fiecare data, constant, in timp ce restul nu au preferinte stabile. 64 de variante.
Majoritatea e naiva - inconstienta in atitudini - minoritatea , un singur subiect e in plan comportamental constient.
In conditia martor a acestui experiment, totul se desfasoara in acelasi mod in absenta complicelui. Daca culoarea e aleasa in medie de 21 de ori in grupurile experimentate, in cele martor ea e aleasa de 15 ori.
Pahar - sticla
- glastra
Mar - rosu
- fruct
Ciocan - nicovala
- piston
Stilou - cerneala
- rechizita
Functionar - ghiseu
- birou
Firma - capital
- somer
Democratie - vot
- proces
Pod - casa
- cale ferata
Grup - multime
- partid
Proiect - schita
- program
Calculator - discheta
- abac
Universitate - student
- cultura
Drep - legislatie
- valid
Gandire - inteligenta
- proces
Cele subliniate sunt alese de complice.
Procedura experimentala, obisnuinte verbale in asocierile de cuvinte
Moscovici si Faucheux au realizat un al doilea experiment care se refera la fenomenul normelor implicite care ne dirijeaza comportamentele fara ca noi sa fim constienti de influenta lor.
La baza deciziilor noastre stau aceste norme. Experimentul a pornit de la notiunea de obisnuinte verbale care intr-o colectivitate functioneaza ca norme. Odata cu limbajul dobandim o logica a deciziei, a optiunilor.
Subiectilor li se propune o lista de cuvinte stimul, pentru fiecare sunt propuse 2 asocieri - un calificativ si un cuvant - notiunea supraordonata. Sarcina subiectului e de a allege acea asociatie care dupa parerea sa e cel mai puternic legata de cuvantul stimul.
Portocala - rotunda (calificativ) - fruct (supraordonare).
In conditia experimentala se afla complicele, care alege in mod sistematic o asociatie superioara si cauta sa influenteze grupul prin alegerile sale. Prin alegere trucata, subiectul complice e primul care raspunde. Listele de cuvinte sunt concepute astfel incat subiectul complice sa devina credibil grupului, adica sa ofere raspunsuri netrucate.
Ex : zapada - fenomen meteo - alb. (surpriza e ca in grupul experimental vor aparea alegeri de acest gen foarte frecvent). Neon - lumina, lampa electrica. Experimentul are loc astfel incat la ultima serie de cuvinte subiectul complice ofera numai raspunsuri supraordonate.
"Raspundeti spontan. Exista o lista cu raspunsurile bune. Veti fi premiati"
Se desprinde si aici o lege a influentei. Ea are loc numai daca initial raspunsurile complicelui corespund tendintei majoritare. Lista e lunga cuprinde 89 de cuvinte stimul. Este, deci, de subliniat conformismul initial, conditia necesara a influentei minoritare.
Consistenta unei minoritati. Confruntarea cu o majoritate care poseda o norma explicita
Moscovici, Large, Naffrechoux, au pus la punct un experiment celebru legat de conflictul de influenta respectand mai multe postulate.
estimarea pe care subiectii trebuie sa o faca, implica in mod necesar obiectivitatea (aprecierea culorii );
pozitiile minoritatii si majoritatii se exclud fara ca una sa fie negarea celeilalte;
diferentele de estimare nu sunt atribuite diferentei psihologice dintre indivizi
in afara experimentului se poate demonstra ca opinia majoritara coincide cu opinia dominanta (a tuturor celor care nu participa la experiment).
Experimentul: 6 indivizi, dintre care 4 sunt subiecti naivi, iar 2 complici (minoritari). Se solicita aprecierea culorii (cromatic) dar si a intensitatii intr-o scala de la 1 la 5. (pentru variabilitate si evitarea monotoniei).
Manipularea experimentala e verde in loc de albastru (reala):
in mod constient diferente de intensitate a influentei
jumatate din stimuli
numai unul din subiectii complici
Concluzii: in conditii experimentale proportia de raspunsuri in care s-a indicat culoarea verde e mai mare decat in conditia martor. 8,42% cand minoritatea e consistent - consensuala si 1,25% cand e inconsistenta.
Rezultatele acestor experimente confirma ipoteza conform careia stabilitatea comportamentala e o conditie necesara aparitiei influentei minoritare (fie a unui singur individ, fie a unui grup).
Particularitatea minoritatii, influenta indirecta
Conform parerii autorilor, rezultatele experimentelor demonstreaza ca, pentru o minoritate, consistenta comportamentala exercita influenta.
Efectele acestei influente in opinia majoritara sunt de numai 30-40% din persoane isi schimba parerea (declara verde in loc de albastru). Ce inseamna aceasta? Este oare limitata puterea acestui tip de influenta?
Moscovici considera ca atat influenta majoritara cat si influenta minoritara pot provoca un conflict intre opinia personala a unui individ si cea pe care o exprima public. Schimbarea datorata influentei majoritare se manifesta mai mult in public, iar cea datorata influentei minoritare mai mult in plan privat. Primul tip de influenta provoaca o complezenta , iar cel de-al doilea tip determina o conversiune.
Moscovici precizeaza ca minoritatile modifica raspunsurile persoanelor si modul lor de a privi lucrurile, inainte ca raspunsurile lor reale sa se schimbe (atitudinea inaintea comportamentului) si uneori fara ca ele sa-si dea seama.
De asemenea, efectele acestei influente nu apar imediat, ele se manifesta mai tarziu, in timp.
Cu aceiasi subiecti care au suportat presiunea de la albastru la verde, se face un al doilea experiment, de aceasta data 16 desene din care 3 sunt verzi, 3 la extremitatea albastru, iar restul de 10 au o nota de ambiguitate intre verde-albastrui. Cei care vad denenele din zona ambigua albastru-verde vor opta pentru verde.
Subiectii expusi in prealabil influentei minoritare isi deplaseaza pragul perceptiv catre verde, iar acest fenomen are loc in absenta interactiunii sociale cu minoritatea.
Procedura experimentala
Indicarea culorii diapozitivului si a imaginii sale consecutive. Autorii au conceput un experiment legat de imaginea consecutiva. Pentru albastru este rosu- portocaliu. Pentru verde este rosu-purpuriu.
Intr-o camera obscura se prezinta un diapozitiv albastru dupa care imaginea dispare brusc si apare imaginea consecutive a unui patrat rosu portocaliu.
In etapa a 2-a se prezinta faptul ca acest experiment a mai avut loc si subiectii au vazut culoarea verde intr-o proportie mai mare.
In a 3-a etapa se cere raspunsul in scris la imaginea consecutiva , dupa ce un subiect complice a trucat in faza a 2-a raspunsurile.
Rezultatul e ca subiectii vor reda ca raspuns , imaginea consecutive de tip rosu- purpuriu .
Subiect naiv: influenta minoritara fara efect - raspuns: diapozitiv albastru, consecutive rosu potocaliu
- influenta la nivel latent (privat) - raspuns : diapozitiv albastru , culoare complementara verdelui , deci rosu purpuriu .
- influenta la nivel public: diapozitiv verde, culoarea complementara albastrului, deci rosu-portocaliu.
Consistent = raspuns constant
Consensual = raspuns identic cu altcineva
Nu numai influenta minoritara provoaca o schimbare la nivel latent. Subiectii confruntati cu o sursa de influenta minoritara isi modifica schema perceptiva. Independent de culoarea pe care o atribuie diapozitivului (raspuns public) aceea a imaginii consecutive tinde spre rosu purpuriu, culoarea complementara a verdelui.
Influenta sociala nu are ca functie doar mentinerea status-quo-ului, ea poate de asemenea, genera schimbare.
Intre diversele atuuri de care poate dispune o minoritate pentru a-si exercita influenta, acela de consistenta comportamentala este deosebit de important.
Influenta minoritara e influenta indirecta, schimbarea pe care o introduce este adesea latenta.
|
