Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice "David Ogilvy"
PATOLOGII SI TERAPII COMUNICATIONALE
Manipularea
Asa numita "perioada de tranzitie" in c 10110d321k are am intrat dupa caderea regimului totalitar, in absolutamente toate domeniile de activitate, se reflecta in presa romaneasca printr-un volum urias de schimbari intr-un interval de timp foarte scurt. O analiza asupra fenomenului de tranzitie in presa, subliniaza rapiditatea cu care peisajul mediatic romanesc postdecembrist s-a "occidentalizat", adoptand o serie de modificari pe care presa vest-europeana si americana le-au cunoscut intr-o perioada cu mult mai indelungata. Statutul rolurilor presei romanesti este inca in curs de clarificare, aceasta sarcina fiind asumata atat de jurnalisti cat si de analisti si teoreticieni ai sistemului mediatic. Astfel, in cazul mass-media romanesti, tranzitia ridica inca multe probleme critice, cum ar fi dependenta de puterea politica, presiunile economice la care sunt supuse, necesitatea formarii profesioniste a jurnalistilor sau aspectele legislative privind obtinerea si utilizarea informatiilor de interes public.
Ceea ce teoria numeste "comunicare corporativa", se aplica in mass-media la toate nivelurile dar, in special, la cel al transmiterii mesajelor catre publicul larg, cand presa isi inhiba rolul de "informator" al opiniei publice si, utilizand instrumentele comunicarii corporative, il dezvolta pe cel de manipulator.
Manipularea prin mass-media are o pondere extrem de mare si in plus are si un impact urias asupra publicului. De mult timp nu a mai fost vazut in mass-media, o emisiune, un articol, un film, etc. care sa indemne omul la o creatie adevarata, care sa clarifice adevaruri istorice (istoria adevarata si nu cea masluita in scopul manipularii), care sa aiba un caracter "militant", de indemn la cunoastere sau la descatusarea energiilor enorme ce zac nefolosite in fiecare om.
In schimb, putem vedea pe ecranele televizoarelor sau prin ziarele noastre, stiri fara nici o noima, care in mod firesc nu ar trebui sa intereseze pe nimeni ("Nea Ion din satul X, a batut-o pe baba Floarea si a violat-o"), indemnuri la violenta, la abuzuri, la consumul de droguri si bauturi alcoolice, pornografie, telenovele, scandaluri, etc. Acesta nu este un simplu mecanism economic, legat de cerere si oferta. Asa-zisa "cerere" este o creatie artificiala a mass-mediei prin publicitate agresiva. Nu toti oamenii doresc sa vada, sa auda si sa citeasca, exact ceea ce mass-media prolifereaza la ora actuala in societatea contemporana.
Puterea in general, a reusit sa creeze niste "roboti" extrem de bine dresati. Un bun exemplu sunt cei din societatea occidentala, care nu va intarzia sa apara si la noi. Oamenii din occident sunt corect platiti, dar, totusi viata lor nu este chiar roz. Exista un echilibru extrem de precar, care se poate deranja imediat ce individul a iesit de "pe culoarul de alergare" ce i-a fost impus. Salariile mari incurajeaza achizitionarea de bunuri extrem de scumpe (masini si case in special), care nu se pot cumpara decat prin imprumuturi. Aceste imprumuturi nu se pot plati decat din salarii extrem de bune, salarii care nu pot fi decat rezultatul unei munci sustinute. Si iata, cum s-a creat "robotelul"! Daca nu munceste i se ia casa! Cand a terminat de platit casa... sau pur si simplu, doar i-a crescut salariul, este incurajat sa-si cumpere o masina mai scumpa ("cea veche de trei ani nu mai este buna!") prin reclama si prejudecati ("Cum? Ai salariul de ... $ si nu-ti cumperi Porsche???"). Asa functioneaza mecanismul. Omul trebuie din rasputeri sa munceasca pentru salariu, pentru ca daca n-are salariu, n-are nici asistenta medicala si nici pensie la batranete.
Oamenii liberi din punct de vedere financiar, nu sunt foarte bine vazuti. Impozitele pentru acestia sunt enorme (de exemplu in Germania, la primirea unei mosteniri, deci a unor bani sau bunuri, pentru care s-a mai platit o data impozit, statul ia pur si simplu 40%), pretul locuintelor atinge cifre astronomice (pentru ca un om care are o casa are ceva, un bun material, care il poate lasa mostenire si care ii ofera un grad de libertate in plus).
Alt aspect al manipularii: prin idei "destabilizatoare". Totul in jurul nostru incurajeaza lenea (de ex. emisiunea Teleshoping, prezenta intr-o forma sau alta la mai toate televiziunile din lume, si nu numai), mita (in ziua de azi toata lumea spune ca fara un ciubuc nu se poate face cutare sau cutare lucru), parvenirea (marile atractii ale societatii au devenit miliardarii "aparuti peste noapte"), etc.
Ce influenta poate avea asupra unei personalitati neformate sau in formare (cum sunt copiii si adolescentii) fenomene care sunt reflectate in mass-media sau auzite pur si simplu? De exemplu, este prezentata o "vedeta", i se aduc laude, e prezentat ca un personaj de invidiat (astfel incat sa ne dorim sa fim in locul lui) si... la sfarsit, sau asa... "din greseala", se ofera si informatia ca n-are terminat liceul, ca in adolescenta a fugit de-acasa, ca a consumat droguri, ca a fost alcoolic sau cine stie ce altceva. Din aceasta cauza copiii sau adolescentii din ziua de azi spun fraze de genul: "Lasa ca se poate si fara munca (sau scoala)!... Uite... X a reusit... si acum are mai multi bani decat unul cu facultate!". Prin aceasta, puterea exemplului a fost deturnata de la scopul ei initial.
Dar dintre toate aspectele manipularii, exista unul extrem de pervers si periculos, pe langa care intreaga societate romaneasca trece cu o indolenta fantastica. Acest aspect se refera la distrugerea valorilor morale, materiale si spirituale ale acestui popor. Valorile morale prin incurajarea lenei, lipsei de creatie, prin ingustarea orizontului general uman (droguri, pornografie, alcoolism) si mai ales prin slabirea fortei educatiei nationale (dupa revolutie, intregul popor a asistat cu nepasare la distrugerea scolii romanesti, iar acum rezultatele se vad prin calitatea adolescentilor).
Un alt aspect al manipularii, mult mai subtil de aceasta data, este acela al exercitarii puterii in general - statul si la marile companii multinationale, a caror putere economica a ajuns, sa o depaseasca pe a multor state. In societatea contemporana, omul tinde din ce in ce mai mult sa fie aruncat in anonimat, sa-si piarda individualitatea si identitatea.
Valorile materiale - intr-un cuvant, bogatiile si resursele acestei tari - au fost distruse de asemenea cu buna stiinta: devalizarea bancilor, vinderea combinatelor ca fier vechi, taierea cu bestialitate a padurilor, distrugerea sistemelor de irigatii, deteriorarea pana la distrugere a constructiilor incepute inainte de decembrie 1989, falimentarea cu buna stiinta a industriei romanesti, slabirea monedei nationale prin incurajarea importurilor concomitent cu reducerea drastica a productiei interne si implicit a exporturilor, incurajarea exportului de materie prima in detrimentul produselor finite, etc.
Dar poate cel mai important aspect, se constituie in distrugerea valorilor spirituale. Aici lupta se da la nivel mondial si nu doar la nivelul Romaniei. Acest aspect se refera in principal la distrugerea ideii de creatie (creativitatea, motorul progresului umanitatii, calitate de baza a individului liber de orice constrangere, a devenit un lucru desuet, marii creatori aflandu-se in umbra marilor companii, necunoscuti maselor, niste anonimi robotizati prin manipulare)... se mai refera la distrugerea radacinilor istorice (cazul poporului nostru, impotriva caruia se da aceasta lupta, de cateva sute de ani), precum si la desacralizarea ideii de apartenenta la ceva: organizatie, idee, popor, rasa, credinta, etc.
Toate acestea au fost inlocuite treptat, cu democratia, drepturile omului (transformate peste noapte cand nu au mai corespuns scopurilor politice, in dreptul popoarelor, respectiv al minoritatilor) si un sistem de justitie, in care forta banului a inlocuit bunul simt, si care abia daca mai pastreaza o palpaire a ideii de dreptate.
Deci, manipularea reprezinta arma cea mai perversa, cea mai rafinata si cea mai inteligenta de lupta impotriva "luminii", ideii de creatie, valorilor general umane, si implicit a progresului umanitatii.
|
