PERSOANA IN CONTEXT SOCIAL: COMPORTAMENT SI ATITUDINI
DEFINITII
= Atitudinile reprezinta ansamblul de reactii personale fata de un obiect determinat
= reprezinta orientare personala sau de grup, rezultata din combinarea de elemente cognitive, afective si conative care exercita influente de diredctionare, motivare sau evaluare asupra comportamentului
= sunt dospozitii sau predispozitii psihice
= reactii caracteristice ale persoanei fata de realitate
= variabile latente, care se exprima prin: opinii, sentimente, comportament fata de (evenimente, persoane, idei), postura, miscari, privire, voce
Chircev - atitudinile manifeste devin relatii, iar relatiile interiorizate, în timp, devin atitudini
atitudinile care ating un grad inalt de stabilitate se constituie in insusiri caracteriale ale unei persoane Altfel spus, o tematizare a trairilor în functie de experienta exprima stabilitate.
Fac referire constant la valori, cuplul "atitudini-valori" reprezinta nucleul persoanei; au coloratura afectiva, manifestata prin: simpatie, atasament, activism / antipatie, respingere, ostilitate, refuz
= Allport : atitudinea este o stare mentala si neurala de pregatire care exercita o influenta directiva sau dinamica asupra raspunsului unui individ la toate obiectele sau situatiile cu care este asociat
atitudinile au trei tipuri de componente: - cognitive , afective , comportamentale 525b18f
baza cognitiva ( perceptii, opinii, convingeri) poate varia cantitativ sau calitativ de la individ la individ (unii se limiteaza la propria experianta de viata si ignora sursele alternaative, de cunoastere, altii se documenteaza, altii adopta o atitudine prin simpla imitare)
componenta afectiva (reactii neurovegetative, stari emotionale) e dominanta, manifestandu-se printr-o intensitate variabila si prin orientare pozitiva, negativa sau neutra a trairii
componentele comportamentale 525b18f (actiuni deschise) sunt rezultatul elementelor cognitive si afective
-comportamentul atitudinal consta in exprimarea verbala, afectiva sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinilor
-una si aceea si atitudine se poate asocia cu mai multe comportamnete posibile in functie de contextul social in care se implica persoanna
- Bogardus: o atitudine e o tendinta pro sau contra fata de un element din mediu care devine astfel o valoare pozitiva / negativa
atitudinea este definita ca o modalitate de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene si prin care subiectul se orineteaza selectiv si se autoregleaza preferential.
MASURAREA ATITUDINILOR
se realizeaza dificil, nu sunt direct observabile
se efectueaza cu ajutorul chestionarelor ce urmaresc reactii afective fata de persoane si grupuri
tehnicile proiective analizeaza natura atituduinilor si gradul de exprimare
Thurstone - "scala intervaleleor aparent egale" se aplica chestionar cu itemi dihotomici ( da/nu).
Fiecare item este cotat in functie de un indice prestabilit. Obiectivul este acela de a crea un continuum de stimuli (7-11) care sa reproduca cat mai fidel continutul psihic pe care-l reprezinta atitudinea
Scala Likert - metoda clasamentelor aditionale: in care examinatorul construieste el insusi valorile intervalor scalei, raspunsurile subiectilor neavand decat functia de a confiorma si verifica apartenenta itemilor propusi fata de continuumul atitudinilor. Fiecare propozitie e urmata de 5 raspunsuri posibile .
Scala N.Guttmen (analizei ierarhice) - cea mai precisa, dar si cea mai greoaie tehnica de masurare. Autorul cauta sa determine exact corespondenta dintre variabila cantitativa si variabila, atribut care se schimba in functie de persoana. Dupa o prima masurare pe baza de chestionar, urmeaza construirea unei scalograme.
Pentru elaborarea unei scale exista cerintele:
a) nu se masoara decat o atitudine => calitatea unidimensionalitatii
b) orice scala trebuie sa aiba fidelitate
c) valida
d) sa fie predictiva
Teste de distanta sociala:
+ Bogardus - masoara respingerea prezenta sub forma de opinii
= succesiune care situeaza pe altul la o distanta psihologica din ce ein ce mai mare
- folosite pentru prejudecatile etnice si rasiale
Indicii pe care-I foloseste psihologia sociala in evaluarea atitudinii:
a) directia atitudinii: - poate fi pozitiva/negativa, favorabila/nefavorabila, aprobatoare/neaprobatoare
-posibilitatea de amasura directia atitudinii prin raspunbsuri pozitive si negative e discutabila
b) forta atitudinilor - folosita la tehnicile scalare (ex: distante sociale, Thurstone, Guttman)
c) centralitatea atitudinilor: - data de implicarea subiectului in intregimea sa in atitudinea respebtiva
- o atitudine periferica angajaza intr-o mai mica masura dominantele personalitatii
- in acest caz putem vorbi de specificitate si coerenta, iar acestea se se apreciaza in raport cu celelete structuri de personalitate
d) emergenta atitudinilor: - este legata de oportunitatea lor si de solicitarile mediuluiin care se formeaza individul
- natura atitudinilor este, in general, social-culturala
- pe masura transformartii realitatilor sociale, a realitatilor dintre indivizi se modifica si atitudinile persoanei.
Alte modele de masurare:
Welb (1969) sugereaza ca atutudinile pot fi inferate prin observarea activitatilor celorlalti, din datele de arhiva si din urmele fizice (ex: modalitatile in care indivizii se asaza pe un scaun intro incapare; cand exista sentimente bune intre oameni, ei vor tinde sa se aseze mai aprope unul de altul)
Tehnica valorii atitudinii: cercetarile au aratat ca atitudinile si comportamentul pot fi strans legate daca exista o componbenta evaluativa precum si una decredinta. Se combina doua scale de evaluare. Taria credintei poate fi combinata cu valoarea asociata in scopul furnizarii unei valori numerice penru taria atitudinii.
Masurarea atitudinilor este dificila. Este dificil de seoparat componentele dcognitive de cele de eficacitate , sau aceste a doua de aspectul comportamental
S. 2 CARACTERISTICI SI NIVELURI ALE ATITUDINII
CARACTERISTICI
1- atitudinea este o dispozitie sau o predispozitie psihica , o variabila latenta
2- atitudinile si relatiile constituie laturile aceleiasi realitati pentru ca atitudinea se dezvaluie in relatiile noastre cu ambientul, dar se si formeaza in cadrul acestuia
Chircev: atitudinile manifeste devin relatii, iar relatiile interiorizate constituie atitudini
3- atitudinea constituie un lait-motiv al relatiilor noastre cu lumea;
4- nu sunt dispozitii pasagere pentru ca atitudinea se raporteaza tot timpul la valori
definitoriu pentru o atitudine este referinta conmtiua la valori. Exista permanent momente de evaluare care dau o nota de selectivitate relatiilor noastre -> se utilizeaza sintagme"atitudini-valori" - ele constituie nucleul personalitatii
5- atitudinile sunt formatiuni complexe: au 3 tipuri de componente:
+ baza cognitiva: poate varia cantitativ/ calitativ de la individ la individ (unii se limiteaza la propria experienta de viata si ignora sursele alternative de cunoastere, altii se documenteaza, altii adopta o atitudine prin simpla imitare0
+baza afectiva dominanta, manifestanduse printro intensitate variabila si prin orientare pozitiva, negativa sau neutra a trairii
+componeta comportamentala este rezultatul elementelor cognitive si afective
6- se impun intre motivele actiunii si efectuarea acestora
7- se manifesta ca un principiu unificator al relatiilor cu mediul si cu ceilalti din colectivitate, pentru ca din multimea coportamentelor de care dispunem, le grupam pe unele si le respingem pe altele
8- presupun organizari de conduita interioara (de o profunzime mai redusa in raport cu motivele) care s erefera la multiple obioecte, la relatii si evenimente unificate prin semnificatia lor pentru individ
atitudinile isi au originea in interactiunea sociala a individului cu mediul familial, cultural atitudini simple, unidimensionate/ multidimensionate
NIVELE ALE ATITUDINII
Atitudinile si calitatile voluntare asociate lor sunt corelate, interdependente si chiar organizate intrun sistem prin integrari la diverse niveluri, in acelasi fel in care se prezinta piramida conceptuala.
Piramida atitudinilor caracteriale e diferita de cea cognitiva
Daca la un subiect, o trasatura concreta ocupa o pozitie dominanta, se sityueaza in varful piramidei
Allport atitudinile se ierarhizeaza: dominante si subordonate
+ exiosta una-doua trasaturi cardinale (definitorii) care domina si le controleaza pe celelelte
+ exista o grupa de 10-15 trasaturi principale care-i sunt caracteristice individului
+ sute, mii de trasasturi secundare si de fond, ce sunt slab exprimate si pe care insusi subiectul le neaga.
trasatura dominanta nu trebuie sa se rupa de trasaturile principale pe care si le subordoneaza si pe care le integreaza intr-o structura unica, rezultand profilul caracterial
ierarhie: - centrale - periferice ;;dominante - subordonate determina subsisteme
atitudini izolate (Pavelescu)
Atitudinile sunt structuri psihice relativ stabile , reprezentând dispozitii latente ale individului de a raspunde sau a actiona într-o maniera sau alta la o stimulare a mediului natural sau social , ce preced perceptia , actiunea , judecata , fiind de aceea o pre-perceptie , pre-actiune , pre-judecata . Prin faptul ca atitudinile reprezinta un principiu unificator al raporturilor noastre cu lumea , cu mediul nostru , cu altii , ele îndeplinesc un rol extrem de important atâ6t în cadrul psihologiei individuale cât si în cadrul psihologiei colective . De aceea numerosi autori au staruit asupra functiilor lor . N.R.F.Maier arata , de exe. , ca atitudinile , odata formate :
determina sensul faptelor ( unul si acelasi fapt este interpretat diferit , favorabil sau nefavorabil , tocmai în functie de continutul si specificul atitudinii )
contribuie la organizarea faptelor ( introduce în continutul lor date pe care in mod obiectiv nu le contin , justifica faptele )
selecteaza faptele ( le retine pe cele care sunt în acord cu ele ) .
P.Fraisse indica :
rolul stabilizator al atitudinilor - una si aceeasi atitudine produce efecte diferite , în functie de asteptarea noastra
rolul lor deformator - daca atitudinea este în dezacord cu stimulul atunci acesta va fi perceput eronat .
D. Katz se refera si el la câteva din functiile importante ale atitudinii , cum ar fi:
- functia de ajustare - prin atitudinile si opiniile de care dispunem ne punem în acord cu cele ale altora , ele exprima nu doar un proces de integrare si diferentiere personala , ci si o luare în considerarea a opiniilor altora ;
- functia de aparare - atitudinile constituie pt. individ sau grup adevarate mecanisme de protectie , prin care acestia se apara de ei însasi sau de altii , în sensul ca prin atitudini pot sa-si justifice propriile slabiciuni , pot ignora sau deforma realitatea , pt. a se apara de altii
- functia de expresie - prin ele individul se exprima , se exteriorizeaza , îsi face cunoscute valorile , fapt care îi creeaza satisfactii ;
- functia de cunoastere si de caracterizare -individul cunoaste nu direct , ci prin intermediul atitudinilor , fapt care faciliteaza întelegerea lumii , introducerea unor distinctii , precizari , clarificari .Iata de ce atitudinile sunt cea mai importanta valoare reglatorie în raport cu propriul nostru comportament individual , interpersonal sau de grup .Nu întotdeauna însa atitudinile sunt corespunzatoare , pozitive , tonifiante , facilitatoare si sustinatoare ale comportamentului .Exista suficient de multe ocazii si suficient de multi factori care contribuie la formarea si consolidarea unor atitudini negative , nefavorabile , cu rol frenator si dezorganizator al vietii sociale . Acestea o data manifestate sadesc neîncredere , suspiciuni în oameni , îi îndemna spre comportamente nonconformiste , chiar reprobabile din punct de vedere social .
FORMAREA
atitudinea constituie un obioect al invatarii si schimbarii
achizitionarea atitudinii se realizeaza:
contactul direct cu obiectul, persoana
interactiunea cu cei ce detin o atitudine (observare si modelare)
experienta sociala asimilata in grupurile formale si informale
4.Dezvoltarea cognitiva
familia joaca un rol important in formarea, modelarea la copil a atitudinii
multe din atitudinile de mai tarziu isi au originea in socializarea timpurie din cadrul familiei
atitudinile dobandite in copilarie si adolescenta sunt ulterior consiolidate sau schimbate ca urmare a multiplicarii influentelor sioo relatiilor sociale sau de generare a unor conflicte intre informatiile sau experientele vechi si cele noi
atentia acordata formartii atitudinilor este apreciata ca o stiinta de pregatire sau de fundamentare a optiunii pentru initierea si manifestarea unui comportament
atitudinile apar astfel ca factori psihologici ce influenteaza prea putin predictiile teoretice
Sunt altii care sustin ca atitudinile nu sunt determinate de structurile sociale si sunt dimensiuni.
SCHIMBAREA
-schimbarea unei atitudini genereaza o tendinta de refacere a echilibrului tulburat
teoria congruentei se refera la prezicerea mai exacta a directiei si gradului de schimbare a atitudinii
atitudinile caracterizate prin extremitate si intensitate mare, manifesta nu doar rezistenta la schimbare, dar le si asiimileaza pe cele cu valenta opusa.
Festinger - disonanta e o stare de inconsistenta a doua elemente cognitive, care prezinta sensuri opuse ale mesajelor, iar consonanta corespunde starii de consistenta.
- daca proportia elementelor consonante si disonante este relativ egala, disonanta este maxima
- disonanta este mica, daca proprtia elementelor disonante este mult mai mica
Disonanta trebuie eliminata:
a)schimbarea unui element comportamental penmtru a stabili consonanta cu atitudinea
b) schimbarea unui element cognitiv din ambianta
c) adaugarea de noi elemente cognitive atunci cand nici unul dintre cei implicati in disonanta nu pot fi schimvbati
d) cand cineva a actionat in contradictie cu propria atitudine, va tinde sa modifice atitudinea pentru a o face consonanta cu comportamentul
- Schimbarea atitudinii este dependenta de contextul social in care ste integrata persoana. Cei mai puternici factori:
a) grupurile sociale
b) retelele de comunicare interpersonala
c) comunicatiile in masa(presa, radio, tv)
-grupul ofera sprijin social in sustinerea unei atitudini, conducand, fie la schimbarea ei, fie la conservare
-incongruenta factorilor structurali si atitudinali impiedica schiombarea comportamentelor, ori produc efecte sau consecinte neanticipate
Schimbarea atitudinilor presupune:
a) Mecanisnmul persuasiunii
-cel mai mult studiat in mass-media prin modelul sursa-mesaj-receptor
-caracteristicile sirsei: credibilitatea, competenta, atractie, prestigiu, asemanarea cu receptorul, aparteneta la grupul de referinta
- continutul, forma mesajului
-forta argumentului
-caracterul unic si bilateral al mesajului
-ordinea prezentarii informatiilor
-diferite reactii emotionale trezite de mesaj
-canalul de difuzare
-S receptor si caracteristicile sale:
-implicarea Eu-lui - cu cat subiectul este mai implicat la vederea pozitiei, cu atat ma astept mai putin sa-si schimbe atitudinea
- rezistenta la schimbare ca urmare a factorilor de personalitate-mecanisme:
-pot fi explicate de: teoria balantei cognitive, teoria disonantei cognitive care explica schimbarea atitudinilor in sensul ca noi respingem distorsiunea informatiilor care vin in contradictie cu atitudinikle preexistente , dar intensitatea acestora ne face sa ne schimbam atitudinile preexistente.
Principala afirmatie din teoria lui Festinger este: individul tinde sa reduca disonanta posibila dintre diferitelke elmente prezente. Un element cognitiv este tot ceea ce poate deveni element de cunoastere la individ: comportament, opinii, credinte, sanctiuni, senzatii de durere. Exista disonanta atunci cand din 2 elemente care se prezinta impreuna, unul implica negarea celuilalt.
Zajonc rezuma teoria disonantei cognitive:
disonanta cognitiva este o stare penibila
individul incearca sa reduca sau sa elimine disonanta cognitiva
intr-o stare de consonanta cognitiva, individul evita tot ceea ce ar putea produce disonanta
intensitatea disonantei cognitive variaza in functie de importanta cognitiilor in chestiune si de proportie a cognitiilor, aflate in relatie de disonanta
disonanta cognitiva poate fi redusa sau eliminata: adaugand noi cognitii sau modificand cognitiile existente
adaugarea unor noi cognitii reduce disonanta:
-atunci cand noile cognitii intaresc elementele consonante, diminuand priportia elementelor cognitive disonante
-atunci cand noile cognitii diminueaza importanta elementelor cognitive in stare de disonanta
7.modificarea cognitiilor existente reduce disonanta atunci cand:
- noul lor continut le face mai inconsistente
- cand importanta lor se diminueaza
8. aceasta modificare a cognitiilor se poate face prin modificarea aspectelor cognitive ale mediului prin actiune
SUBPUNCTUL "4.RELATIA DINTRE ATITUDINI, COMPORTAMENT SI VALORI MORALE" SI "5.INFLUENTE SOCIAL - CULTURALE ASUPRA ATITUDINILOR SI POSIBILITATII DE MINIMALIZARE A LOR " astea nu le-am gasit !
|
