PROIECT -DROGURILE
Adictiile arata o patologie a comportamentului si
actiunii celor dependenti,ce trebuie luata in seama si tratata corect.Adictia este o dependenta fata de o anumita substanta,comportament si este vazuta ca o boala tratabila.Ea este vazuta ca o scuza pentru neasumarea responsabilitatii.De altfel,oamenii cu adictii sunt extrem de creativi si asta deoarece gasesc solutii inedite pentru a ocoli sarcinile vietii. Domeniul adictiilor este circumscris fenomenului dependenta pe care il creaza consumul de substante care au un caracter psihoactiv asupra omului.Asadar consu 747h75h mul de substante cu caracter psihoactiv constituie o amenintare puternica asupra fiintei umane,printre care si drogurile.
Termenul de drog se refera in general la droguri ilegale,desi trebuie subliniata si semnificatia sociala a alcoolului,tutunului si a tranchilizantelor.
Drogul este o substanta care poate produce o stare de dispozitie fizica si/sau psihica si care poate genera o toxicomanie,indiferent de tipul substantei in cauza.
Consumul de substante stupefiante reprezinta introducerea benevola a acestora in organism prin injectie,inspirare,administrate sub forma de lichid,cu mancare etc.
Multitudinea de situatii,contextele diferite in care aceasta problematica este analizata fac ca,de multe ori,sensul care este atribuit cuvantului drog sa difere.Semnificatia primara a fost aceea de substanta medicamentoasa,de unde si numele de 'drugstore' folosit in engleza americana pentru 'farmacie'.Sensul a evoluat in limbajul comun de astazi cuvantul drog semnificand o substanta de natura a produce modificarea functiilor cognitive sau motrice ale organismului si care,de asemenea,poate crea dependenta.
Clasificarea drogurilor
Principalele clasificari ale drogurilor se realizeaza in functie de originea produsului,de regimul sau juridic si de efectul pe care il produce asupra sistemului nervos central.
a)Dupa originea produsului,drogurile se impart in:
-sintetice(produsele de plecare se obtin prin sinteza)
-semisintetice(produsele de plecare contin si produsi naturali);
-naturale(compusi naturali).
b)Dupa regimul juridic al substantelor din care sunt alcatuite,drogurile pot fi:
-licite(substante a caror fabricare este supusa controlului,dar consumul este liber);
-ilicite(substante a caror producere,traficare,consum etc.sunt interzise,cu exceptia cazurilor strict specificate de actele normative).
c)Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central,drogurile se impart in:
-psiholeptice,respectiv:hipnoticele,tranchilizantele si sedativele,neurolepticele;
-psihoanaleptice,respectiv:stimulentii starii de vigilitate,antidepresive;
-psihodisleptice,respectiv:halucinogenele,stupefiantele,euforizantele.
O analiza pertinenta a fenomenului drogurilor in lume in ultimii ani permite sa se constate caracterul complex,dinamic al acestuia,extinderea sa pe intraga planeta.Din analiza contextului international general si cunoscand cauzele interne de evolutie si de extindere a acestui fenomen,rezulta ca abordarea globala reprezinta unica modalitate de tratare eficienta a sa.Aceasta presupune instaurarea unui sistem instaurat de monitorizare,control si reprimare,realizat printr-o cooperare stransa,intre toate statele lumii.Abordarea unor noi tipuri de solidaritate si cooperare internationala,dezvoltarea unor capacitati de reactie rapida a tuturor institutiilor implicate in contracararea fenomenului sunt impuse de amploarea traficului si a consumului de droguri,de globalizarea fenomenului la scara planetara.
Traficul de droguri reprezinta pentru intreaga planeta una din marile probleme ale acestui inceput de mileniu.Astazi,in lume,peste o suta de milioane de oameni sunt victime ale abuzului de consum de droguri.Toxicomania a fost practicata din cele mai vechi timpuri,aproape ca urmele sale se pierd in negura vremurilor.Ea a cunoscut o mare raspandire in societatile primitive,precum si in Evul Mediu.
In prezent in intrega lume se desfasoara multiple actiuni pentru reprimarea si limitarea flagelului drogurilor.In acelasi timp in deceniile care au trecut cei care lupta pentru legalizarea drogurilor au facut si ei progrese,deoarece nu putine sunt tarile in care aceasta idee se pare ca se va materializa printr-o legislatie permisiva din anumite puncte de vedere.
Consideratii generale privind traficul de droguri in Romania
Asezata geografic la raspantia marilor drumuri care leaga tarile consumatoare de droguri de cele producatoare,Romania,a reprezentat o adevarata placa turnanta pentru traficantii de droguri.Evolutia traficului si consumului de droguri din ultimii ani si nu in ultimul rand nivelul capturilor realizate in anul 2001-aproximativ 40 % din cantitatea totala de droguri capturate in ultimii 10 ani- ne indreptatesc sa afirmam ca in prezent Romania a devenit si o noua 'piata de desfacere' in peisajul tarilor europene cu traditie in acest domeniu:
Germania,Olanda,Spania,Italia,Franta,Anglia etc.
Nivelul actual al traficului si consumului ilicit de droguri in Romania a cunoscut dimensiuni noi,constatandu-se o crestere semnificativa a numarului consumatorilor cetateni romani,indeosebi tineri,dar mai ales a persoanelor implicate in furnizare.Din ultimele date furnizate de Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei rezulta ca la nivel national,in anul 1999 au fost luate in evidenta 650 de persoane care au solicitat servicii medicale specifice ca urmare a consumului de droguri,comparativ cu anul 2000,cand s-au inregistrat 1552 persoane,rezultand ca numarul dependentilor aproape s-au triplat.Grav este faptul ca s-au inregistrat 24 decese,suspectate a fi intoxicatii acute cu droguri,din care 12 s-au confirmat prin efectuarea unor analize de laborator.
Fara a gresi,putem astfel afirma ca a crescut complexitatea fenomenului sub toate aspectele,retelele de traficanti si-au extins activitatea pe intreg teritoriul tarii,avand conexiuni la nivel regional,national si international.
Cauze psihosociale care determina consumul de droguri
Analizand o multitudine de situatii individuale,specialistii care studiaza problematica drogurilor au reusit sa desprinda o serie de factori esentiali referitori la structura psihica si comportamentala a persoanelor potential consumatoare de droguri,pe de o parte,precum si la ansamblul conditiilor care caracterizeaza mediul social de influenta in care traiesc acestea,pe de alta.In ceea ce priveste structura psihica si comportamentala a potentialului consumator de droguri,trebuie subliniat cu toata claritatea ca nu exista un anumit tip de personalitate care sa manifeste predispozitie fata de droguri.Nu se poate asadar afirma ca ar exista o anumita categorie'condamnata' sa recurga la acestea. Exista insa o serie de trasaturi psihologice care predispun la asa ceva si o serie de trasaturi care se intalnesc in mod frecvent la toxicomani.Acestia au de regula un control slab asupra eului propriu.In dorinta de a obtine o eventuala satisfactie imediata,ei sunt uneori incapabili sa gandeasca pe termen mai lung,sa inteleaga efectele de perspectiva ale actiunilor lor.Toxicomanul nu are o imagine pozitiva asupra persoanei proprii,nu costientizeaza pozitia sa in cadrul ansamblului social.El se considera un 'neinteles',are tendinte depres Un alt factor care determina recurgerea la drog il reprezinta polarizarea avutiei sociale.Imbunatatirea situatiei financiare a unor persoane,pe de o parte si,pe de alta parte,alunecarea in lipsa cea mai crunta de mijloace a altor oameni pot conduce la rezultate identice.Reducerea rolului factorilor de presiune pozitiva,indeosebi destramarea familiilor si absenteismul scolar genereaza migrarea unor copii catre orasele mari,acolo unde ei devin copiii strazii,locuitori ai retelelor de canalizare 'aurolaci' sau consumatori de alte droguri.
ive.Nemultumit de lumea in care traieste,consumatorul de droguri o respinge uneori de teama de a nu fi el insusi respins.El are tendinta de a se refugia,de a se ascunde,evita situatiile stresante.Lui ii este frica in egala masura de actele agresive ale semenilor lui,dar si de un posibil succes personal,care l-ar putea scoate din izolare.
Una dintre cele mai importante cauze,invocata frecvent de consumatori,este presiunea grupului,anturajul nefericit in care ei au esuat.Si,indiscutabil,au dreptate.Grupurile impun simboluri,reguli tipare,sabloane comportamentale,practici de initiere sau de acceptare.
In droguri unii spera sa afle placerile pe care nu le gasesc in lumea din jur.Atunci cand muzica zgomotoasa,asurzitoare,luminile intermitente,naucitoare si alcoolul nu li se mai par suficiente,ei cheama drogurile sa le stimuleze ori sa le inhibe simturile,sa le ofere senzatii noi,puternice.Fraza inselatoare 'Dependenta este o prostie,eu ma droghez doar atata timp cat vreau' a fost prea des repetata de toxicomanii care s-au lasat amagiti de ea simtind ca le sunt adulate asa-zisele lor mari forte volitive.Si ea s-a dovedit falsa.
Un alt factor care determina recurgerea la drog il reprezinta polarizarea avutiei sociale.Imbunatatirea situatiei financiare a unor persoane,pe de o parte si,pe de alta parte,alunecarea in lipsa cea mai crunta de mijloace a altor oameni pot conduce la rezultate identice.Reducerea rolului factorilor de presiune pozitiva,indeosebi destramarea familiilor si absenteismul scolar genereaza migrarea unor copii catre orasele mari,acolo unde ei devin copiii strazii,locuitori ai retelelor de canalizare 'aurolaci' sau consumatori de alte droguri.
Masuri luate in vederea aplicarii Legii nr.143/2000 privind traficul si consumul ilicit de droguri
In vederea aducerii la indeplinire a prevederilor Legii nr.143/26.07.2000 si Hotararii de Guvern nr.1359/20.12.2000,la nivelurile I.G.P si in cadrul D.G.C.C.O.A. a luat fiinta Brigada Atidrog,formatiune centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri,iar la nivelul Centrelor Zonale activitatea este desfasurata de lucratori specializati in acest sens.
Ca masuri de combatere a consumului si traficului ilicit de droguri,aceasta structura urmareste:
-organizarea si coordonarea activitatii cu caracter preventiv;
-instruirea cadrelor in scopul actionarii pentru reducerea cererii de droguri;
-elaborarea de materiale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;
-efectuarea de verificari,supravegheri pentru depistarea situatiilor de incalcare a legislatiei vamale;
-varificarea si supravegherea diferitelor obiective,unde se gasesc sau ar putea sa se gaseasca droguri;
-prelevarea de probe in vederea identificarii si expertizarii bunurilor care au facut obiectul operatiunilor vamale;
-controlul magazinelor si al punctelor de desfacere aflate in zonele vamale in vederea identificarii drogurilor;
executarea de masuri de retinere si confiscare a drogurilor;identificarea persoanelor suspecte de incalcare a reglementarilor vamale pe linie de droguri;
-organizarea livrarilor supravegheate pe teritoriul Romaniei;
-toata gama masurilor de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri.
In acest sens s-a elaborat strategia si programul privind prevenirea si combatrea traficului si consului ilicit de droguri,iar in cursul lunii iunie 2001,au fost incheiate protocoale cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor.
Caracteristicile consumului de droguri in Romania,ca motivatie a strategiei si programului national constau in:
-formarea unor grupuri de consum si distributie pe criterii etnice sau microgeografice;
-aparitia si dezvoltarea unei criminalitati conexe consumului si traficului de droguri;
-concentrarea activitatii ilegale in aglomerarile urbane,unitatii de alimentatie publica si in familiile destramate;
-realizarea consumului de droguri cu participarea unui numar mare de tineri in locurile nesupravegheate;
-promovarea apologiei drogurilor prin grupurile de cartier
Strategie privind prevenirea si combaterea traficului si consumului de droguri
In perioada 1991-2000 politia si organele vamale au descoperit si confiscate peste 21,5 tone droguri diverse care au facut obiectul a 731 cauze penale in care au fost implicate 1020 de persoane,dintre care 540 cetateni straini.Traficul de droguri a generat o crestere a consumului de droguri,cea mai mare pondere avand-o categoria de varsta 13-40 ani.
In Romania a inceput sa se formeze o piata a drogurilor,dozele comercializandu-se in locuintele dealerilor,discoteci,baruri,institutii de invatamant si stradal.In centrele universitare se consuma mai ales opiacee,cocaina si droguri sintetice,in mediul liceal se consuma cu precadere cannabis,una dintre explicatii fiind pretul de vanzare mai accesibil acestor categorii de persoane.In acelasi timp se consuma droguri sintetice sub forma comprimatelor de amfetamina,L.S.D,ECSTASY ca si medicamente psihotrope.
Participantii si rolul acestora la lupta contra flagelului drogurilor
Abordarea situatiei drogurilor a constituit si continua sa constituie o prioritate absoluta pentru organismele internationale infiintate la nivelul Organizatiei Natiunilor Unite,cu puternice inflexiuni asupra guvernelor tarilor care au aderat neconditionat la acele obiective ce au ca numitor comun intarirea luptei impotriva flagelului drogurilor.
Putem clasifica aceste organe si organizatii internationale in a caror sfera de activitate intra problema criminalitatii internationale,in mod special cea a stupefiantelor,in trei mari grupe:
a) organe principale si subsidiare ce intra de drept in structura O.N.U.:
-Adunarea Generala;
-Secretariatul General;
-Consiliul Economic si Social;
-Comisia Stupefiantelor;
-Organismul International de Control al Stupefiantelor;
-Divizia Stupefiantelor;
-Fondul Natiunilor Unite pentru lupta impotriva abuzului de droguri.
b) institutii specializate care au in sfera de preocupare probleme legate de prevenirea si combaterea consecintelor nefaste ale traficului cu droguri:
-Organizatia Mondiala a Sanatatii;
-Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie Stiinta si Cultura;
-Organizatia Internationala a Muncii (O.I.M.);
-Organizatia Aviatiei Civile Internationale;
-Fondul Monetar International si Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (F.M.I. si B.I.R.D.);
-Uniunea Europeana.
c) alte organisme guvernamentale si neguvernamentale a caror sfera de preocupare intra problema crimei drogurilor:
- Ministere: Ministerul Sanatatii si Familiei;
Ministerul Educatiei si Cercetarii;
Ministerul Tineretului si Sportului;
Ministerul de Interne;
-Organizatia Internationala de Politie Criminala (INTERPOL);
-Consiliul de cooperare vamala;
-Asociatia Internationala a sefilor de politie;
-Asociatia Internationala a Transporturilor Aeriene;
-Societatea Internationala de Criminologie;
-Societatea Internationala de Drept Penal;
-Comisia Internationala de Justitie;
-Fundatia Internationala pentru Penitenciare.
STUDIU DE CAZ
O tanara de 21 ani Crina,studenta la Facultatea de Jurnalism,anul I provine dintr-o familie instarita,alcatuita din mama in varsta de 41 ani,proferor,tata in varsta de 43 ani,inginer si o sora Miruna in varsta de 16 ani,eleva.Aceasta familie locuieste intr-o zona centrala,intr-un apartament cu doua camere,beneficiind de conditii de locuire foarte bune.Mama si tatal lucreaza de la 8:00 la 16:30,fetele avand parte de un control parental scazut,acest lucru favorizand iesirile Crinei.Aceasta frecventeaza localuri si grupuri de prieteni rau famate,iar rezultatele obtinute fiind foarte scazute.Parintii lucrand nu au timp sa-si supravegheze fetele cum ar trebui.Asadar,atat Crina cat si Miruna au libertatea deplina de a se angaja in tot felul de activitati.Miruna este o eleva constiincioasa cu rezultate deosebite,este genul de persoana care-si urmareste cu atentie scopurile,canalizandu-si intreaga atentie asupra scolii.Crina,in schimb isi petrece serile intr-un mediu prielnic dezastrului,acest lucru indemnand-o sa consume substante toxice.
Spre deosebire de Miruna,Crina are un control slab asupra eului propriu si are o imagine negativa asupra propriei persoane.Ea nu-si constientizeaza pozitia in cadrul social,fiind nemultumita de lumea in care traieste.Faptul ca petrece foarte mult timp in compania acelor persoane,aflate in permanenta sub influenta drogurilor o aduce si mai aproape de acea lume nefasta.Presiunea grupului si anturajul nefericit o schimbase pe Corina, nu mai era acea fata de odinioara.Preluase de la ei gesturi,comportamente,isi schimbase vestimentatia,tunsoarea si mai tot timpul o vedeai trista.Cu familia nu prea mai comunica,iar dorinta de afirmare a propriei identitati,dorinta de a fi altfel,teribilismul a indemnat-o sa consume droguri.Aceasta ca sa-si ascunda temerile fata de problemele cu care se confrunta a incercat tot felul de substante,conducand-o pe un drum nu tocmai potrivit pentru varsta ei. Crina deja se confrunta cu grave probleme si avea nevoie de un specialist ca sa le depaseasca.
Un prim pas pe care cred ca ar trebui sa-l faca este sa vorbeasca cu parintii,sa le povesteasca temerile si ce anume a determinat-o sa consume droguri,sa constientizeze faptul ca are nevoie de un specialist,iar impreuna cu familia sa apeleze la el.De asemenea ea trebuie sa fie constienta ca substantele pe care le consuma puteau sa-i provoace moartea si sa recunoasca faptul ca are nevoie de ajutor .Acesta ar putea fi considerat un prim pas spre vindecarea ei.
BIBLIOGRAFIE
Abraham,Pavel,Capcana drogurilor,Bucuresti,Editura Detectiv,2005.
Hasanov,Eldar,Lupta impotriva infractionalitatii legate de droguri,Bucuresti,Editura Paideia,2002.
Marshall,Gordon,Dictionar de sociologie,Oxford,Bucuresti,Editura Univers Enciclopedic,2003.
Sandu,Florin,Stop drogurilor,Bucuresti,Editura Sylvi,2002.
CONSILIERE IN DOMENIUL ADICTIILOR
Dragan Zamfirica
Asistenta Sociala
An II
Modulul: P.S.A.P.
Grupa 1
Bucuresti,2008
|
