Politistul de proximitate - prietenul meu

Politistul de proximitate - prietenul meu

Astazi, Andrei participa la o activitate organizata de scoala. Profesorii spun, înainte ca aceasta sa înceapa, ca politistul de proximitate din cartier este cel mai bun prieten al lor 22322b122w . În cadrul activitatii, el le explica ce trebuie sa faca daca sunt agresati sau sunt martorii unei infractiuni. Elevilor li se enumera si câteva din principalele atributii ale unui politist de proximitate, cum ar fi: stabilirea si metinerea legaturii între politie si populatia din zona sa de responsabilitate, participarea la punerea în aplicare a programelor de prevenire a criminalitatii în cartiere prin atragerea cetatenilor în derularea acestora, ajutarea cetatenilor aflati în pericol care sunt potentiale victime ale unor infractiuni, medierea si rezolvarea conflictelor, încurajarea cetatenilor de a-si rezolva problemele pe cale pasnica etc. În timp ce li se spune ca o alta datorie a politistului de proximitate este aceea de a coopera cu factorii responsabili din cadrul unitatilor de învatamânt, Andrei se gândeste ca pâna la urma politistul de proximitate nu este prietenul sau, ci doar îsi face meseria, nepasându-i prea mult de ei. Ocupându-si mintea cu asta, nici macar nu aude ca si cetatenii au datoria de a-i ajuta pe politisti, dând declaratie atunci când sunt martorii unei faradelegi sau facând tot ce le sta în puteri pentru a o împiedica.

Dupa terminarea acestei activitati, copilul se îndreapta nepasator catre clasa, amuzându-se copios, alaturi de o parte din colegi, pe seama a ceea ce tocmai li se spusese. La finalul orelor el chiar pare sa nu-si mai aminteasca de asta.

A doua zi, în drum spre scoala, el vede, la doar câtiva metri în fata lui,   cum un tânar agreseaza o batrânica si îi fura geanta. Desi putea sa îl opreasca pe hot atunci când acesta trecu pe lânga el, Andrei se multumeste doar sa faca un pas în lateral si sa strânga din umeri. Din fericire, hotul este prins de politistul de proximitate din cartier, dar pentru a-l pedepsi este nevoie de marturia cuiva. Desi întreaga scena se petrecuse sub ochii sai, baiatul considera ca nu e problema lui si e mai bine sa stea deoparte. Astfel spune ca el nu vazuse nimic pentru ca tocmai în acel moment se aplecase sa-si lege siretul. Neavând ce face, politistul elibereaza hotul.

La câtva timp dupa nefericitul incident, mama îl trimite pe Andrei la cumparaturi, rugându-l sa aiba mare grija de bani, pentru ca, desi mai au o saptamâna pâna la salariu, niste cheltuieli neprevazute i-au facut sa foloseasca si ultimele economii, iar aceia sunt ultimii bani pe care îi mai au. Andrei promite ca va avea mare grija, însa, la fel de nepasator ca de obicei, considera ca e imposibil sa întâlneasca un hot în cartier, mai ales în miezul zilei.

Dar, parca pentru a-i da o lectie copilului care ramasese nepasator în fata unui lucru atât de urât, acesta da chiar peste hotul pe care, în mod constient sau inconstient, îl ajutase sa scape. Cum îl vede, hotul vine la el si îi spune sa îi dea toti banii pe care îi are. Refuzând, Andrei primeste o bataie zdravana si îi sunt luati toti banii. Ca o ironie a sortii, martor la acest incident e chiar fosta victima a hotului. stiind ca familia sa are mare nevoie de acei bani, el o roaga pe batrâna sa mearga si sa depuna marturie cu privire la ceea ce se întâmplase. Însa batrâna refuza, replicându-i ca nici el nu a vrut sa o ajute pe ea.

Abia în acest moment Andrei îsi da seama de uriasa greseala pe care o facuse. Rusinat, îi cere scuze doamnei si îi propune sa mearga împreuna la sectie si sa depuna marturie cu privire la ambele incidente. Aceasta accepta, însa dupa multe rugaminti si doar a doua zi. Astfel, ajungând la politie, li se spune ca nu se mai poate face nimic în acest caz, deoarece a trecut prea mult timp de la savârsirea faptelor.

Dar în timp ce plecau abatuti de acolo, cei doi se întâlnesc cu politistul de proximitate care îl arestase mai demult pe hot. Înduiosat de aceasta situatie, politistul hotaraste sa îi ajute si, întinzându-i o capcana infractorului, reusesc sa îl prinda, atât batrâna, cât si Andrei, recuperându-si bunurile furate.

Reflectând la aceasta întâmplare, Andrei îsi da seama ca politistul de proximitate este într-adevar prietenul cetatenilor, deoarece oricare alta persoana nu ar fi facut asta pentru un strain. El mai realizeaza ca, pentru a-si desfasura cât mai bine munca, politistul trebuie sa primeasca ajutor din partea cetatenilor, el neputând efectua acte de constatare decât în cazul infractiunilor si contraventiilor flagrante.