ALTE DOCUMENTE
|
||||||||
3 Principiile fundamentale ale NLP |
NLP este definita ca atitudine, set de tehnici si
metodologie, dar si ca o stiinta sau chiar
epistemologie. Orice stiinta se bazeaza pe un
set de principii iar în NLP acestea sunt cunoscute
sub numele de presupozitii.
La fel cum geometria euclidiana se bazeaza pe axiome,
Programarea Neuro Lingvistica se fundamenteaza pe
un set de principii fundamentale care atîta vreme
cît sunt respectate, asigura functionarea metodei.
Ce sunt presupozitiile ?
În limba româna termenul presupozitie nu se regaseste
ca atare în DEX. Limbajul NLP îl adopta cu sensul de
credinta profunda care contribuie la formarea unui sistem
de cunoastere - NLP.
Pornind de la ideea ca atitudinea specifica NLP aseaza
utilitatea pe primul loc între criteriile pentru succes,
toate presupozitiile NLP pot fi întelese în aceasta
perspectiva.
Ca si alte aspecte ale NLP, si presupozitiile au fost
sintetizate din 22522m1210w mai multe domenii: semantica generala,
gramatica transformationala, teoria sistemelor,
cibernetica, fenomenologie, etc.
În continuare prezint o posibila sistematizare a acestor
presupozitii. Ele se prezinta ca o holograma,în sensul
ca decurg unele din altele. Cîteva dintre acestea sunt
presupozitii fundamentale, conform lui Robert Dilts
(unul dintre cei mai importanti artizani ai NLP).
Celelalte presupozitii pot fi considerate corolare
ale "axiomelor NLP".
Cele mai multe texte de specialitate contin 15-30 de
astfel de presupozitii. Pentru usurinta în surprinderea
esentei, îti propun sa experimentezi practic 12 presupozitii
de baza, conform sugestiilor de mai jos:
1. Harta nu este teritoriul
Oamenii nu pot cunoaste realitatea în sine. Ceea ce
cunoastem sunt perceptii ale realitatii.
Aceste perceptii sunt "harti" neurolingvistice create
prin intermediul sistemelor reprezentationale (simturilor).
Aceste harti ne determina comportamentul. Prin urmare putem
actiona asupra mecanismelor perceptiei pentru a fi mai
adaptabili:
2. Hartile noastre mentale pot fi actualizate mai usor
decât poate fi schimbata lumea.
Aceste "harti" nu se refera strict la perceptia prezentului
ci si la memorie si imaginatie. Suferintele inutile pot fi
evitate iar obiectivele pot fi programate cu succes pentru ca :
3. Memoria si imaginatia utilizeaza aceleasi circuite
neurologice ale creierului si au acelasi impact potential.
Experiment: Harta nu este teritoriul
Gaseste cel putin înca trei harti perceptuale pentru
o situatie data.
Identifica o situatie de blocaj în legatura cu care simti
ca ai nevoie de mai multe optiuni.
Transpune-te mental în pielea a trei personaje total diferite
si experimenteaza ce unghi de vedere nou ai pentru fiecare.
De exemplu: Ce ar spune/face în legatura cu aceasta un:
- preot
- astronaut
- avocat
etc.
4. Exista o intentie pozitiva în spatele oricarui comportament.
Persoana care întreprinde o actiune, este la un anumit nivel
(constient sau inconstient) bine intentionata. Oricît de bizar
sau inacceptabil poate parea comportamentul cuiva la un moment
dat, probabil ca persoana respectiva îsi satisface o nevoie
într-o maniera proprie. Aceasta alegere de comportament
este cea mai buna posibila pentru initiator la acel moment:
5. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
Mai mult, acest comportament de care vorbim ar putea sa nu
fie acceptabil în contextul dat, dar exista situatii în care
el este de dorit. De exemplu, abilitatea de a rani sau chiar
ucide pe cineva nu este un comportament acceptabil social,
dar în caz de razboi sau pentru autoaparare poate fi de dorit:
6. Exista un context în care fiecare comportament are valoare.
Astfel, a judeca pe cineva generalizînd un comportament este
eronat. Pot fi situatii în care un comportament pare nejustificat,
dar este justificat, si altele în care a privi un singur comportament
scos din context creaza o harta insuficient detaliata, pentru ca:
7. Oamenii nu sunt comportamentele lor.
Experiment:
Într-o situatie problematica de comunicare, cauta intentia
pozitiva din spatele comportamentului tau si al celeilalte
persoane.
Întrebarea cheie pe care o poti folosi este:
Ce obtii (ce obtine celalalt) ca urmare a actiunii pe care
o întreprinzi ?
Sa spunem ca raspunsul la întrebare este "X".
Urmatoarea întrebare este: Si cînd obtii "X", asta ce
beneficiu îti aduce? Ce înseamna pentru tine faptul ca obtii "X" ?
Poti continua în acelasi fel pîna cînd simti ca ai ajuns la
intentia pozitiva. (momentul în care înterbarea nu mai are sens).
Cînd ai gasit intentia pozitiva gîndeste-te care este un raspuns
pe care ai putea sa-l dai direct pentru satisfacerea acelei
intentii pozitive.
Exercitiul merita toata atentia mai ales pentru sitatiile
în care ai impresia ca se repeta un scenariu nefericit în
comunicarea cu o persoana.
Un exemplu bun este o situatie ipotetica în cuplu, apartinînd
lui John Gay (autorul cartii: Barbatii sunt de pe Marte,
femeile sunt de pe Venus):
Mary vine acasa si îl gaseste pe sotul ei Tom facînd curatenie:
M (oftînd) - Sunt atîtea de facut. Nu mai am nici un pic de
timp pentru mine.
T - Ar trebui sa renunti la slujba aia. Nu trebuie sa lucrezi
asa de greu. Gaseste ceva ce îti place sa faci.
M - Dar îmi place ce fac. Chestia e ca vor sa schimbe totul peste
noapte.
T - Nu-i asculta. Faci atît cat poti, si cu asta basta.
M - Pai chiar asa fac. Nu-mi vine sa cred ca am uitat sa o sun pe
matusa mea.
T - Nu-ti fa griji. o sa înteleaga.
M - Îti dai seama prin ce trece.? Are nevoie de mine.
T - Îti faci prea multe griji. De asta esti asa nefericita.
M (ton iritat) - Nu sînt nefericita! De ce nu ma asculti ce-ti spun ?
T - Ba te ascult !
M - Îmi bat gura de pomana !
John Gray se refera la intentia pozitiva a lui Mary ca fiind
nevoia de comunicare a sentimentelor. Poate fi vorba de asemenea
de dorinta de a simti protectie sau întelegere.
Iata cum ar putea decurge dialogul în cazul în care Tom raspunde
intentiei pozitive:
M (oftînd) - Sunt atîtea de facut. Nu mai am nici un pic de timp pentru
mine.
T (relaxîndu-se) - Hmmm, . am impresia ca ai avut o zi grea.
M - Vor sa schimbe totul peste noapte.
T (dupa o pauza) - Hmmm.
M - Am uitat sa o sun pe matusa mea astazi .
T (ridica din sprîncene) - Ah, nu.
M - Are atîta nevoie de mine. ma simt vinovata.
T - Ai un suflet asa de bun. vino încoace. hai sa te tin în brate !
Dupa o îmbratisare prelungita Mary îi spune lui Tom:
- Ma simt bine cînd vorbesc cu tine. Îti multumesc ca m-ai ascultat.
8. Viata si mintea sunt procese sistemice
Procesele care au loc în fiinta umana si între oameni sunt
sistemice. Corpurile noastre, comunitatile si universul
formeaza o suma de sisteme si subsisteme intercorelate.
Este imposibil sa izolezi arti din sistem de restul sistemului.
Aceste sisteme sunt permanent în cautarea unor stari de echilibru.
Orice gînd pe care îl ai influenteaza felul în care te simti si
felul în care te misti. La fel, schimbarea posturii sau gesturile
(fiziologia) influenteaza si exprima ceea ce gîndesti:
9. Mintea si trupul sunt un sistem
Cînd relationezi cu cei din jur, actiunile tale influenteaza
comportamentele celorlalti. Chiar daca îti doresti ca acest
lucru sa nu se întîmple, a întrerupe comunicarea este tot o
forma de comunicare:
10. Nu poti sa nu comunici.
Experiment:
Uita-te în sus, respira profund si relaxeaza mandibula, în timp
ce te gîndesti la un lucru trist.
Cît de mult poti sa faci acest lucru ?
Uita-te în jos, expira mai lung decît inspiratia si lasa umerii
în jos, în timp ce te gîndesti la ceva vesel si amuzant.
Cît de mult poti sa faci acest lucru ?
Este probabil ca nu ai reusit sa mentii aceasta stare prea mult
timp pentru ca bucuria sau depresia au manifestari opuse celor
descrise mai sus. Mintea si trupul sunt un sistem care tinde sa
atinga o stare de echilibru.
11. Legea varietatii necesare
Pentru a se adapta cu succes într-un sistem, un membru al sistemului
are nevoie de flexibilitate. Aceasta este direct proportionala cu
gradul de variatie din sistem. Astfel, cu cît ai mai multa
flexibilitate
poti influenta mai usor. În negociere, cel care se poate adapta mai
repede interlocutorului si stie mai multe tehnici de comunicare poate
influenta mai bine. Persoanele cele mai flexibile au cea mai mare
influenta asupra rezultatului.
Oamenii de succes stiu ca evaluarea unui rezultat prin prisma noilor
învataminte ce pot fi extrase creste gradul de flexibilitate.
De aceea ei trateaza orice experienta ca pe o oportunitate:
12. Nu exista esec, ci doar feedback
E
Asigura-te ca ai la dispozitie cel putin trei optiuni de actiune
în orice situatie problematica. Nu porni la drum pîna cînd nu ai
gasit cel putin trei variante de actiune. Creierul raspunde mai
bine la aceasta abordare. Cînd ai doua variante ai de fapt o
dilema iar cînd ai o singura varianta esti în blocaj.
În final, o presupozitie pentru aplicarea tuturor
experimentelor de mai sus:
Ca sa întelegi, actioneaza !
|