ALTE DOCUMENTE
|
||||||||
|
3 Principiile fundamentale ale NLP |
NLP este definita ca atitudine, set de tehnici si
metodologie, dar si ca o stiinta sau chiar
epistemologie. Orice stiinta se bazeaza pe un
set de principii iar īn NLP acestea sunt cunoscute
sub numele de presupozitii.
La fel cum geometria euclidiana se bazeaza pe axiome,
Programarea Neuro Lingvistica se fundamenteaza pe
un set de principii fundamentale care atīta vreme
cīt sunt respectate, asigura functionarea metodei.
Ce sunt presupozitiile ?
Īn limba romāna termenul presupozitie nu se regaseste
ca atare īn DEX. Limbajul NLP īl adopta cu sensul de
credinta profunda care contribuie la formarea unui sistem
de cunoastere - NLP.
Pornind de la ideea ca atitudinea specifica NLP aseaza
utilitatea pe primul loc īntre criteriile pentru succes,
toate presupozitiile NLP pot fi īntelese īn aceasta
perspectiva.
Ca si alte aspecte ale NLP, si presupozitiile au fost
sintetizate din 22522m1210w mai multe domenii: semantica generala,
gramatica transformationala, teoria sistemelor,
cibernetica, fenomenologie, etc.
Īn continuare prezint o posibila sistematizare a acestor
presupozitii. Ele se prezinta ca o holograma,īn sensul
ca decurg unele din altele. Cīteva dintre acestea sunt
presupozitii fundamentale, conform lui Robert Dilts
(unul dintre cei mai importanti artizani ai NLP).
Celelalte presupozitii pot fi considerate corolare
ale "axiomelor NLP".
Cele mai multe texte de specialitate contin 15-30 de
astfel de presupozitii. Pentru usurinta īn surprinderea
esentei, īti propun sa experimentezi practic 12 presupozitii
de baza, conform sugestiilor de mai jos:
1. Harta nu este teritoriul
Oamenii nu pot cunoaste realitatea īn sine. Ceea ce
cunoastem sunt perceptii ale realitatii.
Aceste perceptii sunt "harti" neurolingvistice create
prin intermediul sistemelor reprezentationale (simturilor).
Aceste harti ne determina comportamentul. Prin urmare putem
actiona asupra mecanismelor perceptiei pentru a fi mai
adaptabili:
2. Hartile noastre mentale pot fi actualizate mai usor
decāt poate fi schimbata lumea.
Aceste "harti" nu se refera strict la perceptia prezentului
ci si la memorie si imaginatie. Suferintele inutile pot fi
evitate iar obiectivele pot fi programate cu succes pentru ca :
3. Memoria si imaginatia utilizeaza aceleasi circuite
neurologice ale creierului si au acelasi impact potential.
Experiment: Harta nu este teritoriul
Gaseste cel putin īnca trei harti perceptuale pentru
o situatie data.
Identifica o situatie de blocaj īn legatura cu care simti
ca ai nevoie de mai multe optiuni.
Transpune-te mental īn pielea a trei personaje total diferite
si experimenteaza ce unghi de vedere nou ai pentru fiecare.
De exemplu: Ce ar spune/face īn legatura cu aceasta un:
- preot
- astronaut
- avocat
etc.
4. Exista o intentie pozitiva īn spatele oricarui comportament.
Persoana care īntreprinde o actiune, este la un anumit nivel
(constient sau inconstient) bine intentionata. Oricīt de bizar
sau inacceptabil poate parea comportamentul cuiva la un moment
dat, probabil ca persoana respectiva īsi satisface o nevoie
īntr-o maniera proprie. Aceasta alegere de comportament
este cea mai buna posibila pentru initiator la acel moment:
5. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
Mai mult, acest comportament de care vorbim ar putea sa nu
fie acceptabil īn contextul dat, dar exista situatii īn care
el este de dorit. De exemplu, abilitatea de a rani sau chiar
ucide pe cineva nu este un comportament acceptabil social,
dar īn caz de razboi sau pentru autoaparare poate fi de dorit:
6. Exista un context īn care fiecare comportament are valoare.
Astfel, a judeca pe cineva generalizīnd un comportament este
eronat. Pot fi situatii īn care un comportament pare nejustificat,
dar este justificat, si altele īn care a privi un singur comportament
scos din context creaza o harta insuficient detaliata, pentru ca:
7. Oamenii nu sunt comportamentele lor.
Experiment:
Īntr-o situatie problematica de comunicare, cauta intentia
pozitiva din spatele comportamentului tau si al celeilalte
persoane.
Īntrebarea cheie pe care o poti folosi este:
Ce obtii (ce obtine celalalt) ca urmare a actiunii pe care
o īntreprinzi ?
Sa spunem ca raspunsul la īntrebare este "X".
Urmatoarea īntrebare este: Si cīnd obtii "X", asta ce
beneficiu īti aduce? Ce īnseamna pentru tine faptul ca obtii "X" ?
Poti continua īn acelasi fel pīna cīnd simti ca ai ajuns la
intentia pozitiva. (momentul īn care īnterbarea nu mai are sens).
Cīnd ai gasit intentia pozitiva gīndeste-te care este un raspuns
pe care ai putea sa-l dai direct pentru satisfacerea acelei
intentii pozitive.
Exercitiul merita toata atentia mai ales pentru sitatiile
īn care ai impresia ca se repeta un scenariu nefericit īn
comunicarea cu o persoana.
Un exemplu bun este o situatie ipotetica īn cuplu, apartinīnd
lui John Gay (autorul cartii: Barbatii sunt de pe Marte,
femeile sunt de pe Venus):
Mary vine acasa si īl gaseste pe sotul ei Tom facīnd curatenie:
M (oftīnd) - Sunt atītea de facut. Nu mai am nici un pic de
timp pentru mine.
T - Ar trebui sa renunti la slujba aia. Nu trebuie sa lucrezi
asa de greu. Gaseste ceva ce īti place sa faci.
M - Dar īmi place ce fac. Chestia e ca vor sa schimbe totul peste
noapte.
T - Nu-i asculta. Faci atīt cat poti, si cu asta basta.
M - Pai chiar asa fac. Nu-mi vine sa cred ca am uitat sa o sun pe
matusa mea.
T - Nu-ti fa griji. o sa īnteleaga.
M - Īti dai seama prin ce trece.? Are nevoie de mine.
T - Īti faci prea multe griji. De asta esti asa nefericita.
M (ton iritat) - Nu sīnt nefericita! De ce nu ma asculti ce-ti spun ?
T - Ba te ascult !
M - Īmi bat gura de pomana !
John Gray se refera la intentia pozitiva a lui Mary ca fiind
nevoia de comunicare a sentimentelor. Poate fi vorba de asemenea
de dorinta de a simti protectie sau īntelegere.
Iata cum ar putea decurge dialogul īn cazul īn care Tom raspunde
intentiei pozitive:
M (oftīnd) - Sunt atītea de facut. Nu mai am nici un pic de timp pentru
mine.
T (relaxīndu-se) - Hmmm, . am impresia ca ai avut o zi grea.
M - Vor sa schimbe totul peste noapte.
T (dupa o pauza) - Hmmm.
M - Am uitat sa o sun pe matusa mea astazi .
T (ridica din sprīncene) - Ah, nu.
M - Are atīta nevoie de mine. ma simt vinovata.
T - Ai un suflet asa de bun. vino īncoace. hai sa te tin īn brate !
Dupa o īmbratisare prelungita Mary īi spune lui Tom:
- Ma simt bine cīnd vorbesc cu tine. Īti multumesc ca m-ai ascultat.
8. Viata si mintea sunt procese sistemice
Procesele care au loc īn fiinta umana si īntre oameni sunt
sistemice. Corpurile noastre, comunitatile si universul
formeaza o suma de sisteme si subsisteme intercorelate.
Este imposibil sa izolezi arti din sistem de restul sistemului.
Aceste sisteme sunt permanent īn cautarea unor stari de echilibru.
Orice gīnd pe care īl ai influenteaza felul īn care te simti si
felul īn care te misti. La fel, schimbarea posturii sau gesturile
(fiziologia) influenteaza si exprima ceea ce gīndesti:
9. Mintea si trupul sunt un sistem
Cīnd relationezi cu cei din jur, actiunile tale influenteaza
comportamentele celorlalti. Chiar daca īti doresti ca acest
lucru sa nu se īntīmple, a īntrerupe comunicarea este tot o
forma de comunicare:
10. Nu poti sa nu comunici.
Experiment:
Uita-te īn sus, respira profund si relaxeaza mandibula, īn timp
ce te gīndesti la un lucru trist.
Cīt de mult poti sa faci acest lucru ?
Uita-te īn jos, expira mai lung decīt inspiratia si lasa umerii
īn jos, īn timp ce te gīndesti la ceva vesel si amuzant.
Cīt de mult poti sa faci acest lucru ?
Este probabil ca nu ai reusit sa mentii aceasta stare prea mult
timp pentru ca bucuria sau depresia au manifestari opuse celor
descrise mai sus. Mintea si trupul sunt un sistem care tinde sa
atinga o stare de echilibru.
11. Legea varietatii necesare
Pentru a se adapta cu succes īntr-un sistem, un membru al sistemului
are nevoie de flexibilitate. Aceasta este direct proportionala cu
gradul de variatie din sistem. Astfel, cu cīt ai mai multa
flexibilitate
poti influenta mai usor. Īn negociere, cel care se poate adapta mai
repede interlocutorului si stie mai multe tehnici de comunicare poate
influenta mai bine. Persoanele cele mai flexibile au cea mai mare
influenta asupra rezultatului.
Oamenii de succes stiu ca evaluarea unui rezultat prin prisma noilor
īnvataminte ce pot fi extrase creste gradul de flexibilitate.
De aceea ei trateaza orice experienta ca pe o oportunitate:
12. Nu exista esec, ci doar feedback
E
Asigura-te ca ai la dispozitie cel putin trei optiuni de actiune
īn orice situatie problematica. Nu porni la drum pīna cīnd nu ai
gasit cel putin trei variante de actiune. Creierul raspunde mai
bine la aceasta abordare. Cīnd ai doua variante ai de fapt o
dilema iar cīnd ai o singura varianta esti īn blocaj.
Īn final, o presupozitie pentru aplicarea tuturor
experimentelor de mai sus:
Ca sa īntelegi, actioneaza !
|
