Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




3 Principiile fundamentale ale NLP

sociologie


ALTE DOCUMENTE

Abuzul de droguri
SOCIOLOGIA - sTIINŢA SOCIETĂŢII. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA sTIINŢĂ
EDUCABILITATEA. FACTORII DEVENIRII FIINŢEI UMANE
ANUL 2012 - Profetie reala sau falsa !?
ANTHONY GIDDENS - CE ESTE SOCIOLOGIA?
Manipulati si evitati sa fiti manipulati!
CHESTIONAR AGRESIVITATE
CPI 260

3 Principiile fundamentale ale NLP

Top of Form




Bottom of Form

NLP este definita ca atitudine, set de tehnici si

metodologie, dar si ca o stiinta sau chiar

epistemologie. Orice stiinta se bazeaza pe un

set de principii iar în NLP acestea sunt cunoscute

sub numele de presupozitii.


La fel cum geometria euclidiana se bazeaza pe axiome,

Programarea Neuro Lingvistica se fundamenteaza pe

un set de principii fundamentale care atîta vreme

cît sunt respectate, asigura functionarea metodei.




Ce sunt presupozitiile ?


În limba româna termenul presupozitie nu se regaseste

ca atare în DEX. Limbajul NLP îl adopta cu sensul de

credinta profunda care contribuie la formarea unui sistem

de cunoastere - NLP.


Pornind de la ideea ca atitudinea specifica NLP aseaza

utilitatea pe primul loc între criteriile pentru succes,

toate presupozitiile NLP pot fi întelese în aceasta

perspectiva.


Ca si alte aspecte ale NLP, si presupozitiile au fost

sintetizate din 22522m1210w mai multe domenii: semantica generala,

gramatica transformationala, teoria sistemelor,

cibernetica, fenomenologie, etc.


În continuare prezint o posibila sistematizare a acestor

presupozitii. Ele se prezinta ca o holograma,în sensul

ca decurg unele din altele. Cîteva dintre acestea sunt

presupozitii fundamentale, conform lui Robert Dilts

(unul dintre cei mai importanti artizani ai NLP).

Celelalte presupozitii pot fi considerate corolare

ale "axiomelor NLP".


Cele mai multe texte de specialitate contin 15-30 de

astfel de presupozitii. Pentru usurinta în surprinderea

esentei, îti propun sa experimentezi practic 12 presupozitii

de baza, conform sugestiilor de mai jos:





1. Harta nu este teritoriul

Oamenii nu pot cunoaste realitatea în sine. Ceea ce

cunoastem sunt perceptii ale realitatii.

Aceste perceptii sunt "harti" neurolingvistice create

prin intermediul sistemelor reprezentationale (simturilor).

Aceste harti ne determina comportamentul. Prin urmare putem

actiona asupra mecanismelor perceptiei pentru a fi mai

adaptabili:


2. Hartile noastre mentale pot fi actualizate mai usor

decât poate fi schimbata lumea.


Aceste "harti" nu se refera strict la perceptia prezentului

ci si la memorie si imaginatie. Suferintele inutile pot fi

evitate iar obiectivele pot fi programate cu succes pentru ca :


3. Memoria si imaginatia utilizeaza aceleasi circuite

neurologice ale creierului si au acelasi impact potential.




Experiment: Harta nu este teritoriul


Gaseste cel putin înca trei harti perceptuale pentru

o situatie data.


Identifica o situatie de blocaj în legatura cu care simti

ca ai nevoie de mai multe optiuni.


Transpune-te mental în pielea a trei personaje total diferite

si experimenteaza ce unghi de vedere nou ai pentru fiecare.


De exemplu: Ce ar spune/face în legatura cu aceasta un:

- preot

- astronaut

- avocat

etc.




4. Exista o intentie pozitiva în spatele oricarui comportament.


Persoana care întreprinde o actiune, este la un anumit nivel

(constient sau inconstient) bine intentionata. Oricît de bizar

sau inacceptabil poate parea comportamentul cuiva la un moment

dat, probabil ca persoana respectiva îsi satisface o nevoie

într-o maniera proprie. Aceasta alegere de comportament

este cea mai buna posibila pentru initiator la acel moment:


5. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.


Mai mult, acest comportament de care vorbim ar putea sa nu

fie acceptabil în contextul dat, dar exista situatii în care

el este de dorit. De exemplu, abilitatea de a rani sau chiar

ucide pe cineva nu este un comportament acceptabil social,

dar în caz de razboi sau pentru autoaparare poate fi de dorit:


6. Exista un context în care fiecare comportament are valoare.


Astfel, a judeca pe cineva generalizînd un comportament este

eronat. Pot fi situatii în care un comportament pare nejustificat,

dar este justificat, si altele în care a privi un singur comportament

scos din context creaza o harta insuficient detaliata, pentru ca:


7. Oamenii nu sunt comportamentele lor.



Experiment:


Într-o situatie problematica de comunicare, cauta intentia

pozitiva din spatele comportamentului tau si al celeilalte

persoane.


Întrebarea cheie pe care o poti folosi este:


Ce obtii (ce obtine celalalt) ca urmare a actiunii pe care

o întreprinzi ?


Sa spunem ca raspunsul la întrebare este "X".


Urmatoarea întrebare este: Si cînd obtii "X", asta ce

beneficiu îti aduce? Ce înseamna pentru tine faptul ca obtii "X" ?


Poti continua în acelasi fel pîna cînd simti ca ai ajuns la



intentia pozitiva. (momentul în care înterbarea nu mai are sens).


Cînd ai gasit intentia pozitiva gîndeste-te care este un raspuns

pe care ai putea sa-l dai direct pentru satisfacerea acelei

intentii pozitive.


Exercitiul merita toata atentia mai ales pentru sitatiile

în care ai impresia ca se repeta un scenariu nefericit în

comunicarea cu o persoana.


Un exemplu bun este o situatie ipotetica în cuplu, apartinînd

lui John Gay (autorul cartii: Barbatii sunt de pe Marte,

femeile sunt de pe Venus):


Mary vine acasa si îl gaseste pe sotul ei Tom facînd curatenie:


M (oftînd) - Sunt atîtea de facut. Nu mai am nici un pic de

timp pentru mine.

T - Ar trebui sa renunti la slujba aia. Nu trebuie sa lucrezi

asa de greu. Gaseste ceva ce îti place sa faci.

M - Dar îmi place ce fac. Chestia e ca vor sa schimbe totul peste

noapte.

T - Nu-i asculta. Faci atît cat poti, si cu asta basta.

M - Pai chiar asa fac. Nu-mi vine sa cred ca am uitat sa o sun pe

matusa mea.

T - Nu-ti fa griji. o sa înteleaga.

M - Îti dai seama prin ce trece.? Are nevoie de mine.

T - Îti faci prea multe griji. De asta esti asa nefericita.

M (ton iritat) - Nu sînt nefericita! De ce nu ma asculti ce-ti spun ?

T - Ba te ascult !

M - Îmi bat gura de pomana !



John Gray se refera la intentia pozitiva a lui Mary ca fiind

nevoia de comunicare a sentimentelor. Poate fi vorba de asemenea

de dorinta de a simti protectie sau întelegere.


Iata cum ar putea decurge dialogul în cazul în care Tom raspunde

intentiei pozitive:



M (oftînd) - Sunt atîtea de facut. Nu mai am nici un pic de timp pentru

mine.

T (relaxîndu-se) - Hmmm, . am impresia ca ai avut o zi grea.

M - Vor sa schimbe totul peste noapte.

T (dupa o pauza) - Hmmm.

M - Am uitat sa o sun pe matusa mea astazi .

T (ridica din sprîncene) - Ah, nu.

M - Are atîta nevoie de mine. ma simt vinovata.

T - Ai un suflet asa de bun. vino încoace. hai sa te tin în brate !

Dupa o îmbratisare prelungita Mary îi spune lui Tom:

- Ma simt bine cînd vorbesc cu tine. Îti multumesc ca m-ai ascultat.





8. Viata si mintea sunt procese sistemice


Procesele care au loc în fiinta umana si între oameni sunt

sistemice. Corpurile noastre, comunitatile si universul

formeaza o suma de sisteme si subsisteme intercorelate.

Este imposibil sa izolezi arti din sistem de restul sistemului.

Aceste sisteme sunt permanent în cautarea unor stari de echilibru.

Orice gînd pe care îl ai influenteaza felul în care te simti si

felul în care te misti. La fel, schimbarea posturii sau gesturile

(fiziologia) influenteaza si exprima ceea ce gîndesti:


9. Mintea si trupul sunt un sistem


Cînd relationezi cu cei din jur, actiunile tale influenteaza

comportamentele celorlalti. Chiar daca îti doresti ca acest

lucru sa nu se întîmple, a întrerupe comunicarea este tot o

forma de comunicare:


10. Nu poti sa nu comunici.



Experiment:


Uita-te în sus, respira profund si relaxeaza mandibula, în timp

ce te gîndesti la un lucru trist.


Cît de mult poti sa faci acest lucru ?


Uita-te în jos, expira mai lung decît inspiratia si lasa umerii

în jos, în timp ce te gîndesti la ceva vesel si amuzant.


Cît de mult poti sa faci acest lucru ?


Este probabil ca nu ai reusit sa mentii aceasta stare prea mult

timp pentru ca bucuria sau depresia au manifestari opuse celor

descrise mai sus. Mintea si trupul sunt un sistem care tinde sa

atinga o stare de echilibru.




11. Legea varietatii necesare


Pentru a se adapta cu succes într-un sistem, un membru al sistemului

are nevoie de flexibilitate. Aceasta este direct proportionala cu

gradul de variatie din sistem. Astfel, cu cît ai mai multa

flexibilitate

poti influenta mai usor. În negociere, cel care se poate adapta mai

repede interlocutorului si stie mai multe tehnici de comunicare poate

influenta mai bine. Persoanele cele mai flexibile au cea mai mare

influenta asupra rezultatului.


Oamenii de succes stiu ca evaluarea unui rezultat prin prisma noilor

învataminte ce pot fi extrase creste gradul de flexibilitate.

De aceea ei trateaza orice experienta ca pe o oportunitate:


12. Nu exista esec, ci doar feedback


E

Asigura-te ca ai la dispozitie cel putin trei optiuni de actiune

în orice situatie problematica. Nu porni la drum pîna cînd nu ai

gasit cel putin trei variante de actiune. Creierul raspunde mai

bine la aceasta abordare. Cînd ai doua variante ai de fapt o

dilema iar cînd ai o singura varianta esti în blocaj.



În final, o presupozitie pentru aplicarea tuturor

experimentelor de mai sus:


Ca sa întelegi, actioneaza !






Document Info


Accesari: 4767
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )