Procesul de învatamânt
1.Componente si variante ale instruirii si învatarii
Procesul de învatamânt este conceput, astfel, ca o entitate omogena care are propriet 121h719b ati si functii proprii, calitativ diferite de cele ale elementelor componente luate izolat. Consecintele procesului nu pot fi decât o emanatie calitativa a acestui întreg, a functionalitatii acestui întreg. Orice dezapreciere a uneia dintre componente altereaza rezultatele. Modificarea unei componente se poate repercuta asupra întregului.
Luate ca sistem procesele de învatamânt se situeaza la niveluri diferite de complexitate în functie de aria lor de cuprindere în ierarhia factorilor de responsabilitate, a factorilor de decizie. Procesul de predare-învatare organizat de profesor la nivelul clasei de elevi, ori la cel a unei discipline sau al unei lectii etc. are de fapt caracterul unui microsistem, cu nimic mai putin însa complex decât un sistem mai vast. Fiecare sistem este integrat si deschis unui sistem superior. Configuratia sistemului fiind definita în functie de:
-obiectivele instructiv-educative urmarite de fiecare data. Acestea reprezinta începutul si sfârsitul oricarui proces; ca intentii exprimate ele dau sens si ratiune actiunilor de predare-învatare;
-subiectii sau agentii actiunilor- profesorul si elevii- clasa de elevi;
-principiile dupa care se desfasoara activitatea didactica;
-continutul- ocupa o pozitie cheie;
-procesele propriu-zise de predare si învatare- cele care leaga între ele diferitele componente si faciliteaza transformarea lor;
-metodele si procedeele utilizate- instrumente de lucru;
-resursele materiale- materialele didactice, mijloace de învatamânt etc.;
-formele de organizare ale activitatii;
-relatii interumane- profesor-elev; elevi-elevi;
-timpul scolar;
-mediul fizic scolar;
-contextul;
-evaluarea rezultatelor;
-rezultatele la învatatura si nivelul de educatie;
-retroactiunea sau conexiunea inversa.
2.Procesul de învatamânt ca relatie între predare-învatare-evaluare
3.Caracterul formativ-educativ al procesului de învatamânt
Spre deosebire de învatamântul traditional, centrat pe cunostinte, pe distribuirea cunostintelor, în scoala moderna procesul de învatamânt se ridica mult deasupra nivelului simplei cunoasteri, simplei transmiteri si asimilarii de cunostinte. Principala preocupare este acum de a face din functia cunoasterii un element motor al dezvoltarii gândirii, al formarii atitudinii si comportamentului, al promovarii dezvoltarii personalitatii elevului.
În acceptiunea didacticii actuale procesul de învatamânt este nu numai informatie; este informatie+ gândire+ simtire+ vointa; este si instruire si formatie, si educatie în acelasi timp.
Fara a nesocoti câtusi de putin importanta cunostintelor, aceasta noua orientare are în vedere accentuarea caracterului formativ-educativ al procesului de învatamânt; ea cauta sa acorde prioritate educatiei si formatiei asupra instructiei.
Pe cât este de necesara, pe atât este posibila întarirea caracterului formativ- educativ al întregului proces de învatamânt.
În primul rând pentru ca învatarea însasi este multidimensionala ea n u este o functie psihologica ce se realizeaza izolat; dimpotriva, ea angajeaza, de fiecare data un complex de functii psihice si uneori si fizice. În masura în care solicita si exerseaza anumite functii, este de presupus ca si stimuleaza dezvoltarea acestora. Ea poate antrena procesele mentale inferioare (receptare, memorare, reproducere, imitatie) care actioneaza superficial asupra dezvoltarii personalitatii sau dimpotriva poate pune în actiune procese mentale superioare (gândirea divergenta, originala, creativa etc.), care stimuleaza la alt nivel de profunzime dezvoltarea personalitatii.
În al doilea rând, obiectul învatarii(continuturile predate), cât si procesul învatarii contin un valoros potential formativ-educativ.
Totusi, procesul de învatamânt nu-si dezvaluie de la sine, în mod automat, valoarea lui educativa si formativa. Este nevoie de o interventie din partea profesorului în acest sens. Este de datoria lui sa creeze situatii de învatare valoroase din punct de vedere formativ si educativ;
-sa puna în valoare întreaga încarcatura etica, sociala, estetica etc., a continuturilor literar-artistice; sa dezvaluie cu grija semnificatiile umane si sociale ale continuturilor stiintifice si tehnice;
-sa acorde atentia cuvenita calitatii cunostintelor predate;
-sa aleaga metodele si din perspectiva obiectivelor formativ-educative nu numai a celor instructive; trebuie avut în vedere ca o metoda de predare nu este niciodata o cale de transmitere a cunostintelor ci este si un proces formativ-educativ în masura în care supune mintea unui exercitiu;
-sa asigure o intensiva participare a elevului. Achizitia pasiva a cunostintelor si simpla lor retinere în memorie nu sunt formative; dimpotriva, o prelucrare personala a cunostintelor, o reorganizare sau structurare a acestora, o exprimare în cuvinte proprii ori un transfer al acestora au alta valoare formativa si educativa;
-sa asigure o mai buna personalizare a învatarii si predarii, o mai buna adaptare la
-particularitatile elevilor, la experienta lor de viata, la posibilitatile lor reale, la motivatia lor.
Eficienta educativa este conditionata si de prezenta umana pe care profesorul este în stare sa o demonstreze intensificând relatiile sale cu elevii.
Activitatea scolara formativa în vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala, pregrafia si grafia - etape ale însusirii scrisului. Etapele însusirii cititului la copilul cu deficiente. Citit-scrisul în Braille. Particularitati ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surdo-cecitate.
Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu deficiente. Formarea conceptului de numar natural. Numeratia. Operatia cu numere naturale. Specificul rezolvarii problemelor la diferite tipuri de deficiente.
4.Activitatea scolara formativa în vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor de pentru scris-citit la diferite categorii de deficiente. Abilitatea
|
