Programe si sociale

Programe si proiecte sociale

"Programele sociale reprezinta un ansamblu planificat si coordonat de resurse (materiale, financiare, umane) si activitati alocate, respectiv desfasurate pentru o perioada determinata de timp sau pâna la atingerea unui obiectiv clar stabilit, în scopul satisfacerii unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvarii unei (unui set de) probleme sociale." (Matauan, 1999, 38)

Rolul echipei programului este de coordonare, planificare si supervizare, în cazul proiectului acesta fiind de implementare a activitatilor. Evaluarea proiectelor urmareste performanta, evaluarea programelor urmarind atât performanta cât si impactul.

Diferenta dintre programe si proiecte este foarte bine ilustrata de Gabriel Matauan (1999, 44) în urmatorul tabel:

Tabelul 1: Diferentele dintre programe si proiecte

Principalele caracteristici ale unui proiect sunt reprezentate de:

activitati si obiective care necesita coordonare conform unei succesiuni clare

trecerea gradata print-o etapa de initiere, urmata de o dezvoltare rapida, apogeu si declin

atragerea de resurse umane si materiale utilizate deja în cadrul departamentelor din cadrul organizatiei

Aceasta rezolvare duce la atenuarea unor caracteristici specifice programelor cum ar fi durata foarte lunga, uneori indefinita sau modificarea bugetelor în timp. Genul acesta de abordare este specific SUA sau Uniunii Europene unde fondurile structurale au trasaturi comune atât programelor cât si liniilor de finantare.

Proiectele sociale însusesc câteva elemente constitutive comune de care trebuie sa se tina cont în momentul în care se doreste realizarea lor (Matauan, 1999):

a) Obiectivul general, obiectivul de dezvoltare sau obiectiv pe termen lung reprezinta contributia pe care proiectul o are la programul din care face parte.

b) Obiectiul specific (operational, imediat, pe termen scurt) se refera la scopul operational al unui proiect. Cel mai adesa este definit ca starea care se doreste a fi implementata prin realizarea proiectului. Spre deosebire de obiectivul general, în cadrul unui proiect obiectivele imediate pot fi multiple.

c) Rezultate (outputuri, outcomes, efecte) precizeaza ceea ce aduce în mod direct programul dupa realizarea lui: schimbari fizice, psihice, de comportament etc.

d) Resurse (inputuri) sunt mijloace utilizate în scopul producerii rezultatelor dorite

e) Activitatile urmaresc transformarea resurselor programului în rezultate.

f) Legaturile se refera la legaturile cauzale dintre elementele structurale si factorii externi

g) Factorii externi reprezinta elemente exterioare programului/proiectului care pot afecta pozitiv sau negativ evolutia acestuia.

Pornind de la elementele comentate mai sus se poate realiza o metoda de analiza numita Logical Framework Analyses utilizata în majoritatea programelor de asistenta internationala.

Aceasta metoda este constituita din concepte legate între ele, facând posibila rezumarea elementelor constitutive ale unui program sau proiect si întelegerea lor într-un mod optim.

Pentru a construi aceasta matrice trebuie parcursi de regula urmatorii pasi (Matauan, 1999, 49):

Analiza participarii la proiect (cu accent pe principalele grupuri tinta)

Catalin Zamfir propune sapte etape, considerând ca respectarea acestora reprezinta cheia reducerii saraciei la nivel comunitar:

Decizia de a începe derularea proiectului

Constantin Opran (coord., 2002), sugereaza un model cu patru etape, avantajul acestuia fiind concentrarea activitatilor în blocuri coerente mai usor de distins:

Identificarea, analiza, formularea defineste în linii generale proiectul si contextul în care se va realiza acesta, implicând stakeholderii.

Pregatirea proiectului, estimarea, asumarea se realizeaza prin activitatile de elaborare a poiectului, stabilirea reurselor necesare, planificarea detaliata a proiectului, precum si explicarea acestuia celor interesati.

la ce se referp proiectele sociale ?

ce reprezinta programele sociale ?

în ce scop au fost create programele sociale ?

IX Principii, directii si metode utilizate în programele de combatere a saraciei comunitare.

Totusi sunt câteva principii generale dupa care se ghideaza actorii sociali implicati sau dupa care se formuleaza politicile sociale în domeniu. Aceste principii au fost teoretizate si explicate de Catalin Zamfir fiind folosite drept ghid în realizarea unor proiecte de dezvoltare comunitara:

a) Utilizarea potentialului autoritatilor locale

Autoritatile locale sunt un factor cheie în rezolvarea problemelor individuale si comunitare datorita mijloacelor economice de care dispun, capacitatii de initiere a programelor de dezvoltare comunitara si pozitiei privilegiate de a realiza parteneriate locale.

b) Cresterea încrederii populatiei în autoritatile locale si dezvoltarea capacitatii acestora de a se adresa lor în vederea rezolvarii problemelor cu care se confrunta. Mobilizarea resurselor proprii pentru solutionarea problemelor existente la nivel comunitar.

Populatia prezinta un deficit de capacitate în cererea ajutorului actorilor sociali în vederea solutionarii problemelor importante, deficit accentuat de lipsa de încredere în acestia. Solutia consta în dezvoltarea capacitatii comunitatii de a participa în mod activ la luarea deciziilor si cresterea responsabilitatii si transparentei autoritatilor locale pentru îmbunatatirea imaginii acestora.

c) Cresterea sensibilitatii autoritatilor locale fata de problemele comunitatii si în special fata de segmentul sarac al populatiei

Procedurile birocratice foarte complicate, alaturi de lipsa de interes a autoritatilor maresc starea de descurajare, marginalizarea si lipsa de posibilitati a populatiei sarace. Pentru a stimula capacitatea autoritatilor locale de a face fata populatiei sarace trebuie dezvoltata capacitatea administrativului de a initia programe de dezvoltate comunitara, lansarea la nivel national a unor programe care sa rezolve probleme esentiale cum ar fi actele si o capacitate mai mare de colaborare între institutiile publice privind abordarea saraciei.

d) Încurajare si suport în vederea solutionarii problemelor

Pentru schimbarea atitudinii pasive de care sunt caracterizate majoritatea comunitatilor sarace trebuie urmarite încurajarea abordarii participative, parteneriatul local, promovarea contributiilor partiale si initierea de proiecte.

e)Diferentierea si promovarea agentilor pentru dezvoltarea individuala si comunitara: agenti care dezvolta oportunitati contra agenti care dezvolta capacitati

Saracia este generata în multe cazuri de lipsa de capacitati a populatiei sarace de a identifica si utiliza într-un mod adecvat posibilitatile de care dispun, dar de multe ori de lipsa unor politici sociale viabile. Cresterea accesibilitatii saracilor la serviciile existente, dezvoltarea de oportunitati specifice, promovarea sistemului cooperativ sunt câteva dintre aspectele care trebuie îmbunatatite pentru iesirea din saracie.

f) Acordarea unei atentii speciale protectiei/securitatii populatiei sarace/marginalizate

Acest principiu se poate realiza prin dezvoltarea rolului si a competentei politiei, sensibilizarea sistemului legislativ si dezvoltarea capacitatii autoritatilor locale.

g) Copiii si tinerii ca grupuri tinta prioritare în politica de combatere a saraciei

Copiii sunt categoria cu cel mai ridicat risc de saracie în România. Pentru a evita afectarea evolutiei ulterioare a acestora este nevoie de reglementari care sa previna saracia si perpetuarea marginalizarii. Printre directiile de actiune urmarite se numara asigurarea hranei prin diferite mijloace, construirea de locuinte sociale si sprijin pentru cei care au locuinte deteriorate, consiliere privind planificarea familiala, asigurarea participarii la activitatile prescolare si scolare, prevenirea abandonului, facilitarea integrarii eficiente a adolescentilor în viata adulta si dezvoltarea de oportunitati pentru tineri

h) Acordarea de sprijin comunitatilor de romi sarace/marginalizate

Stimularea proiectelor de dezvoltare comunitara pentru diferite etnii are un rol foarte important în prevenirea marginalizarii acestora. În continuare România se confrunta cu problemele specifice romilor legate în principal de lipsa actelor, abandonul scolar, munca la negru, dar prin încurajarea proiectelor se poate diminua discriminarea acestei etnii.

În România folosirea programelor si proiectelor de dezvoltare comunitara (asa-numita dezvoltare prin proiecte) ca mijloace de îmbunatatire a standardului de viata a început târziu comparativ cu celelalte state europene. S-a observat ca implementarea acestora a dus la scaderea saraciei în anumite zone, dar pentru ca aceasta scadere sa fie vizibila este nevoie si de un interes din partea comunitatilor. Principalele proiecte în derulare în tara noastra constituie o colaborare între Uniunea Europeana si Guvernul României sau Banca Mondiala, Banca de Dezvoltare si Guvern. Printre acestea se numara proiectele PHARE, RICOP, SAPARD si FRDS care au ca scop principal întarirea capacitatii comunitatilor de a se organiza si ajuta prin eforturi proprii.