Prof. Carmen Maria DIACONESCU

Colegiul Tehnic Forestier Râmnicu Vâlcea

CUPRINS

Provocarea .......................... pag. 3

Rolul scolii în atenuarea violentei în rândul tinerilor    ...... pag. 4

Comentarii si interpretari .......... ..... ...... .......... ..... ......     pag. 12

Anexa 1. - Statistici ...................... pag.15

Bibliografie .......................... pag. 23
Provocarea:

"Violenta se muta la poarta scolilor"

16 ianuarie 2006

Agresate în pauza de masa

Sâmbata, 14 ianuarie 2006. scoala nr. 307, zona Bucur-Obor din Bucuresti. Elevii sunt chemati la scoala pentru a recupera orele pierdute la finalul anului trecut 11111c222l . Doua fete, eleve în clasa a V-a, ies din curtea scolii, într-o pauza, pentru a-si cumpara ceva de mâncare de la un magazin aflat în apropiere. Patru barbati, cu vârste cuprinse între 19 si 23 de ani, toti din comuna Florica, judetul Buzau, se iau de cele doua eleve. Speriate, acestea se retrag si fug în scoala. Drumul celor patru este barat de jandarmul aflat la intrare. Sub ploaia de lovituri cu pumnii si picioarele încasate, acesta încearca sa se retraga în scoala si-i urmareste pe doi dintre agresori, care reusisera, între timp, sa intre în institutie.

"A avut mare noroc"

Paza scolii îsi face aparitia. Agresorii încearca sa se retraga, însa drumul le este barat de jandarm. Unul dintre indivizi scoate un cutit si-l taie pe abdomen. Cei patru reusesc sa fuga. Între timp, jandarmul solicita ajutorul unui echipaj mobil. În mai putin de zece minute, doi dintre infractori sunt prinsi în zona magazinului Bucur-Obor. Sunt dusi imediat la Sectia 6 Politie, iar acum sunt cercetati de procurori pentru ultraj, loviri si alte violente.

Cât despre jandarmul înjunghiat, acesta se afla în acest moment în afara oricarui pericol. Colegii sai spun ca a avut mare noroc. "A fost o întâmplare fericita. La acel moment purta haine groase si vestonul. În aceste conditii, lama cutitului nu a intrat adânc în piele", a declarat Gabriel Neagu, de la Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei "Vlad Ţepes", din Bucuresti.

Educatie civica la dirigentie

Paloma Petrescu, secretar de stat pentru învatamântul preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei, a declarat ca este multumita de faptul ca, de aceasta data, violenta a fost oprita la poarta scolii. "Atitudinea jandarmului de la scoala nr. 307 este un prim-exemplu de reactie prompta", a precizat Paloma Petrescu. În plus, ea sustine ca violenta în sine nu poate fi prevenita numai prin instituirea unor masuri speciale de siguranta în scoli, ci si printr-o educatie civica adecvata. "De altfel, suntem în plin proces de revizuire a tematicii orelor de dirigentie, care este depasita sub unele aspecte", a mai adaugat secretarul de stat.

Sursa: Evenimentul Zilei

A.     Concepte fundamentale utilizate:

Modelul cultural

Comportamentul

Motivatia

Tânara generatie

B.     Obiective:

cunoasterea problematicii actuale a violentei;

• determinarea impactului real al acestui fenomen asupra tinerilor;
• identificarea masurilor necesare pentru controlul violentei.

C.     Ipoteze

v     Cu cât violenta din viata societatii este mai des popularizata de mass media, cu atât violenta si agresivitatea tinerilor va creste

v     Daca formele si continuturile activitatilor educationale corespund cerintelor actuale ale tinerilor atunci acestia sunt mai disponibili în preluarea si adaptarea comportamentului lor la unele dintre acestea   

v     Gradul de organizare informala a tinerilor determina modul de raportare a acestora la sistemul de norme si modele comportamentale specifice comunitatii

D.     Metodologie

Dimensiuni

Modul de perceptie a normelor si regulilor institutionale scolare

Variabile:

cunoasterea normelor din scoala;

acceptarea respectarii stricte a normelor;

acceptarea încalcarii ocazionale a normelor;

acceptarea încalcarii frecvente a normelor;

dezacord total fata de norme.

Controlul exercitat de catre grup

Variabile:

recunoasterea sistemului de norme si cerinte ale grupului;

cunoasterea sistemului de sanctiuni specifice grupului;

cunoasterea sistemului de recompense specifice grupului;

acceptarea acestui sistem de sanctiuni;

limitele de acceptare ale comportamentului de catre grup.

Participarea la activitatile grupurilor informale

Variabile:

adeziunea la grup;

atasament fata de grup;

acceptarea sistemului de norme al grupului;

adeziune la cerintele grupului;

acceptarea locului în grup;

satisfacerea nevoii de securitate;

imitatia unor roluri ale colegilor.

Controlul exercitat de catre scoala

Variabile:

recunoasterea sistemului de norme din scoala dupa care se realizeaza evaluarea;

evaluari pozitive din partea profesorilor;

evaluari negative din partea profesorilor;

cunoasterea si acceptarea sistemului de sanctiuni;

cunoasterea si acceptarea sistemului de recompense;

nivelul de delimitare si neacceptare a violentei de catre profesori.

Limbajul utilizat de catre tineri

Variabile:

cunoasterea limbajului specific grupului;

utilizarea acestui limbaj în diverse situatii;

recunoasterea gradului de raspândire a limbajului specific;

recunoasterea gradului de acceptare de catre societate a limbajului;

Participarea la activitati distractive - balul bobocilor

Variabile:

Urmariti stirile de la ora 17⁰⁰? Ce informatii transmit ele? Va plac? De ce?

Cum va simtiti dupa ce ati urmarit un film "horror"? De ce?

Ce fel de reviste cititi? Ce articole preferati. De ce?

Pe internet, care sunt site-urile pe care le preferati? De ce?

Ce institutii de cultura va influenteaza pozitiv? Cum anume?

Ghid de interviu pentru profesori diriginti privind comportamentul tinerilor.

Discuta

pe rând

mai multi odata

se cearta

injura

normal

tare

încet

alterat

iritat

zeflemitor

Se împing

unul pe altul

mai multi

se alearga

Asculta si privesc

cu interes

fara interes

se amuza

întrerup vorbitorul

râd

Danseaza

Anexa

Colegiul Tehnic Forestier Râmnicu Vâlcea

Vârsta

Chestionar

Raspunde, te rog, cu sinceritate, FĂRĂ SĂ TE SEMNEZI.

Marcheaza cu X în dreptul raspunsului corect.

Comentarii si interpretari

scolile se îndreapta tot mai mult catre fenomene care, pâna de curând, se aflau tot mai mult în afara experientei lor zilnice - fenomene grupate acum împreuna la rubrica "violenta". Studiile privind violenta în scoli în ultimii zece ani nu ne permit sa facem generalizari grabite. Înca o data, este important sa evaluam gama de situatii si varietatea de activitati pe care le include termenul "violenta". Este absolut esential sa luam în calcul aceasta diversitate pentru a evita impunerea de planuri gresit concepute si luarea de masuri si decizii care nu vor face decât sa înrautateasca problema. Desi scoala nu poate face totul, nu poate remedia singura bolile sociale si desi este afectata de conflictele si contradictiile societatii noastre, are o contributie vitala la abordarea si rezolvarea problemelor legate de violenta

Ca si în alte contexte si în mod aproape arhetipal, toate studiile referitoare la violenta

conchid ca eforturile privind abordarea problemei violentei trebuie sa se concentreze îndeaproape pe situatii concrete si ca este nevoie de un angajament clar din partea adultilor, de cooperare între acestia, de discutii frecvente purtate cu rabdare cu elevii si cu tinerii, de construirea unor modalitati de comunicare si de utilizare a metodelor de solutionare a conflictelor bazate fie pe mediere sau, în cazurile mai serioase, pe sistemul juridic. O asemenea actiune se bazeaza întotdeauna pe principiile si valorile drepturilor umane. Spre exemplu, solutionarea conflictelor implica chemarea unei terte parti si desfasurarea unei dezbateri în contradictie. Aceasta înseamna ca adultii trebuie sa adopte atitudini si comportamente responsabile; nu putem cere mai multa responsabilitate din partea tinerilor si apoi sa ne comportam ca si cum aceste situatii nu ar fi importante. În cele din urma, trebuie acordata o atentie aparte victimelor. Legea pedepseste, protejeaza si compenseaza; mai exact, le cere celor aflati în pozitii de autoritate si care au responsabilitatea sa se asigure ca încalcarile si delictele sunt pedepsite, ca victimele sunt despagubite si îngrijite si ca oamenii sunt protejati împotriva actelor de violenta si a altor încalcari ale drepturilor lor.

Indivizii se construiesc pe ei însisi si relatiile lor cu ceilalti în conformitate cu anumite valori.Aspectele afective si emotionale sunt întotdeauna prezente atunci când cineva se considera ca individ în relatie cu altii si cu lumea. De aceea este necesara multa munca în privinta acestor aspecte. Oricât de numeroase ar parea, valorile pentru care este necesara munca de constructie si reflectie sunt orientate pe libertate, egalitate si solidaritate. Ele implica recunoasterea si respectarea de sine si a celorlalti, capacitatea de a asculta, reflectii asupra locului pe care îl ocupa violenta în societate si cum poate fi controlata în vederea rezolvarii conflictelor. Aceste valori necesita acceptarea pozitiva a diferentelor si a diversitatii si necesita încrederea în ceilalti. În acest sens, este necesar sa mergem dincolo de conceptul îngust de toleranta, la care se face apel prea adesea. Adevarul este ca toleranta nu se reduce la acceptarea diferentei, acceptare care uneori înseamna indiferenta; toleranta necesita recunoasterea propriilor limite si acceptarea celuilalt ca fiind persoana în care sa ai încredere; fiecare individ are nevoie de ceilalti pentru a se construi ca subiect uman; aceasta trimitere la valori fiind extrem de importanta pentru a se preveni instrumentalizarea legii.

Atitudinea societatii cu privire la actele de violenta difera, atât din punct de vedere legislativ, cât si al opiniei publice, în functie de anumiti factori culturali. Unele sunt incriminate, în diverse forme, în toate culturile si chiar în toate epocile istorice, în timp ce altele sunt considerate infractiuni sau crime doar în anumite culturi, în celelalte fiind luate ca atare, atât de femei, cât si de barbati, atât de victime cât si de catre agresori, ca parte integranta a vietii de zi cu zi.

Cresterea cazurilor de violenta în mediul scolar este confirmat si de chestionarul aplicat unui esantion de 48 de elevi , 24 fete si 24 baieti, de 17 ani.

Concluziile sunt destul de îngrijoratoare. În 50% din cazuri se manifesta violenta între elevi, în 30% elevii sunt violenti fata de profesori, în 20% profesorii fiind cei violenti fata de elevi. si rezultatele referitoare asupra cui se îndreapta violenta trebuie sa ne dea de gândit: asupra parintilor 10% în foarte mare masura si 15% în mare masura, asupra profesorilor 14% în foarte mare masura si 8% în mare masura, asupra prietenilor si colegilor 29% în foarte mare masura si 21% în mare masura, asupra obiectelor 27% în foarte mare masura si 25% în mare masura. 35% dintre elevii intervievati spun ca strada este locul în care violenta se manifesta în cea mai mare masura, iar 29% spun ca violenta se manifesta în cea mai mare masura în apropierea scolii. Astfel ne putem explica sentimentul insecuritatii pe care îl au unii tineri, dar si actele actele de vandalism si consumul de bauturi alcoolice.

Cei mai multi dintre elevii intervievati considera ca scoala are cea mai mare influenta în ceea ce priveste însusirea unor valori civice si socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competitie, formarea culturala, succesul, eroismul sau patriotismul. Faptul ca aceste valori sunt atribuite cu precadere de catre elevi scolii ma determina sa cred ca diversele atacuri din mass media cu privire la rolul învatamântului din perspectiva valorilor însusite de elevi nu sunt îndreptatite. scoala se mentine, astfel, pe primul loc între institutii în ceea ce priveste influenta pozitiva asupra tinerilor. Deci sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valorile pe care le promoveaza institutiile de învatamânt sau în modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor ci, mai degraba, scoala este spatiul de manifestare a unor acte de violenta care îsi au originea în alta parte.

Analizând raspunsurile de la întrebarea 14 din chestionar s-au identificat urmatoarele masuri pentru controlul violentei

v            antrenarea elevilor în mai multe activitati extrascolare (stiintifice, artistice, sportive, turistice etc.)

27% în foarte mare masura

20% în mare masura

17% într-o oarecare masura

20% într-o mica masura

16% deloc

v            acordarea unei mai mari atentii (pregatire, modalitate de desfasurare etc.) orelor de dirigentie

25% în foarte mare masura

19% în mare masura

26% într-o oarecare masura

22% într-o mica masura

8% deloc

v            înfiintarea/popularizarea unor linii de telefon gratuite unde sa se poata întotdeauna cere sfat si consiliere

31% în foarte mare masura

20% în mare masura

22% într-o oarecare masura

15% într-o mica masura

12% deloc

v            lansarea unor programe de instruire a profesorilor pentru a învata sa solutioneze cazurile de conflicte

15% în foarte mare masura

23% în mare masura

31% într-o oarecare masura

20% într-o mica masura

11% deloc

v            lansarea unor programe în care parintii sa fie implicati în solutionarea diferitelor cazuri de violenta în scoala

15% în foarte mare masura

16% în mare masura

10% într-o oarecare masura

18% într-o mica masura

41% deloc

Aceasta generatie trebuie pregatita si formata pentru a se adapta rapid si eficient unei societati în schimbare pentru a putea face fata provocarilor viitorului. Elevii pun întrebari, creeaza probleme, iar scoala trebuie sa le ofere solutii credibile, eficiente si concrete. De aceea centrul de greutate al activitatii educative scolare si extrascolare se deplaseaza asupra consilierului pentru programe si activitati educative din unitatea de învatamânt. Totodata, având în vedere integrarea a tarii noastre în Uniunea Europeana, se impune renuntarea la evaluarea prin nota la purtare si introducerea unei caracterizari a comportamentului în scoala, inclusiv al mentionarii sanctiunilor, caracterizare ce se va înmâna elevului la finalizarea cursurilor, cu valoare de document oficial.

Anexa 1

2. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta fizica?

4. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta verbala si emotionala?

BIBLIOGRAFIE

BATÂR, Dumitru,     Sociologie, Ed. PSIHOMEDIA, Sibiu,2003

STĂCIULESCU, E, Teorii sociologice ale educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 1996

RĂDULESCU., Sorin M., Sociologia violentei (intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

s. IONESCU si colab., Copilul maltratat. Evaluare, prevenire, interventie, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2001

PĂUN, E, scoala - abordare sociopedagogica, Ed. Polirom, Iasi, 1999