SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei - teste grila

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei - teste grila

TRUE/FALSE

Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a

behaviorismului.    A

Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F

Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost

receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi.    A

MULTIPLE CHOICE

In "Despre vietile si doctrinele filosofilor", Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui :

1 Thales din Milet

2 Socrate

3 Platon

4 Epicur

5 Aristotel

Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :

(corect era 4)

Care este contingenta corecta:

A) Platon: "Elanul creativ este o inzestrare divina a omului"

B) Socrate: "Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea"

C) Aristotel: "Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi -

vedere"

D) Roger Bacon (1210 - 1294): patru "idoli", deformari generatoare de erori.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+C+D

In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un idealism

obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect - Obiect numita:

1 Dao

2 Atman

3 Brahman

Distinctia "constiinta obiectului" si "constiinta de sine" a fost o problema epistemologica

formulata pentru prima data la:

1 Freud

2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)

3 In "Rationamente critice", de Van-Ciun (17 - 97)

4 In papirusul egiptean "Memorialul teologiei memfiste" (sf.mileniului IV)

5 Sofistii greci.

Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia - insatisfactia si pasiunea, Spinoza

identifica si o baza generica a lor, "puterea sufleteasca", constand in

A) fermitate

B) generozitate

C) prezenta de spirit

D) sobrietate

1 A+B+C

2 A+B

3 B+C+D

Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului cu

responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in

Psihologia actuala?

1 Thomas d'Aquino

2 Augustinus

3 R.Bacon

4 R.Descartes

5 Enciclopedistii francezi

In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:

1 inima

2 creierul

3 epifiza

4 sistemul reflex

Opera lui Aristotel "De anima" este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si

vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste

functii vitale:

A) nutritiva

B) senzitiva

C) rationala.

1 A+B+C

2 A+B

3 B+C

Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:

A) Accentul pe metoda introspectiva

B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale

C) Metoda experimentala si formularea legilor generale

D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale

genezei, alcatuirii si functionarii sistemelor complexe

E) Invingerea "deformarilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli

(Fr.Bacon)

1 C+D+E

2 A+B+C

3 B+C+D+E

Celebrul tratat al lui Descartes "Discurs despre metoda" reprezinta o impotrivire fata de

cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei

acestui remarcabil tratat este:

Ideea de "om natural", cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se

dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:

1 Descartes

2 Epicur

3 Spinoza

4 Thomas d'Aquino

5 Francis Bacon.

Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani

(primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai

expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat

cerebrocentrismul?

1 Hipocrat

2 Galen

Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze gandirea

stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al

gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon

abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat

de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:

1 Idola tribus;

2 Idola specus;

3 Idola fori; (corect era 4)

4 Idola theatri;

Sintagma "organism care gandeste" este inlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu

conceptul:

1 Constiinta de sine

2 Subiectul

3 Adoratia divina

4 Suflet rational

5 Suflet vital

La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet - corp.

Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii

spirituale ca vointa?

1 Augustinus

2 Descartes (corect era 1)

In "De anima", Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

1 intuitie

2 gandire

3 intelectul activ

4 spirit

Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a

sufletului este considerata "demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la

fapte. Este denumita:

1 intelect activ;

2 gandire;

3 entelehie

4 categorizare.

La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a dorintelor

"naturale" si:

A) necesare

B) superflue

C) fara obiect

D) desarte

E) generatoare de fericire

1 B+C+D

2 A+B+C

3 C+D (atentie cei care aveti grilele de anul trecut - C+D+E!)

Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:

A) extaz;

B) ruperea blocajelor;

C) existenta plenara;

D) comuniunea cu divinul

1 A+B+C+D

2 B+C+D

3 A+B+C

In lucrarea "Marea restaurare", in prima parte referitoare la "Demnitatea si progresele

stiintelor", Francis Bacon (1561 - 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu

referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si

filosofia. Tot aici avea si o "inventica", o suma de procedee pentru crearea de produse noi,

originale si valoroase:

A) transferul

B) intuitia;

C) extinderea;

D) inversarea experientei

1 A+C+D

2 A+B+C

3 B+C+D

"Accentul pe intuitie" ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:

1 Aristotel

2 Plotin

3 Augustinus

4 Descartes

5 Fr.Bacon

In "Tratat despre pasiuni", R.Descartes defineste sase pasiuni primare:

Care dintre acestea este "surprinderea" sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu

calitati deosebite?

1 admiratia;

2 dragostea;

3 ura;

4 dorinta

5 bucuria

Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?

1 Platon

2 Thomas d'Aquino

3 R.Descartes

4 R.Bacon

5 B.Spinoza

In "Etica" lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:

Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea

necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.

1 pasiune

2 voluptate

3 dorinta

4 satisfactie

5 generozitate

Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,

A) Terminologie,

B) Obiectul de studiu,

C) Scopul gandirii psihologice,

D) Metodologie,

care au facut un salt in 1879?

1 B+D

2 A+C+D

3 A+B+C

Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna

A) Biologic,

B) Sociologic,

C) Actiune,

D) Dezvoltare,

E) Functionarea sistemica.

Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?

1 C+D+E

2 A+B+C

3 A+D+E

Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este

cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:

1 R. Goclenius;

2 Chr. Wolf

3 E. Condillac

4 J. Cabbanis

"Istoria Psihologiei" si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil "The Journal

of History of the Behavioral Sciences" si asociatia stiintifica "International Society for History

of Psychology".

Anii aparitiei acestora au fost, respectiv

A) 1928

B) 1970

C) 1964

D) 1969

1 C,D

2 A,B

3 B,C

Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,

amintim de "Upanisade", elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.;

intr-una dintre acestea, "Vedanta", se vorbeste de

Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?

1 constiinta cosmica ("baza a lumii"),

2 Brahman

3 Atman.

Filosoful chinez Confucius (551 - 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului innascut

- dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu

atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii

acestui fond al unitatii cu ordinea divina?

A) imprejurarile de viata,

B) vieta interioara nedesavarsita,

C) lipsa disciplinei morale

D) impulsurile senzoriale.

1 A+C

2 B+C+D

3 C+D

In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor

de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si

etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de

contact Subiect - Obiect:

A) senzorialitate;

B) contemplare;

C) asociatie;

D) receptarea verbala

E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)

1 B+C+E

2 B+D+E

3 A+C+D

Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

A) conditionarea sufletului

B) sufletul ca unica realitate divina

C) cheia universului

D) antropologie impregnata de cult

E) suflet universal

1 B+C+D

2 A+D+E

3 A+B+C

Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca

natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma". Denumiti filosofii

celor doua interpretari extreme.

A) Democrit;

B) Epicur

C) Platon

D) Aristotel;

E) Thales

1 A+C

2 B+D+E

3 D+E

Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce incerca explicarea lumii

printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului,

Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:

A) miscare spontana si eterna;

B) unitate cu materia;

C) material;

D) incorporal;

E) numar.

1 A+C+D

2 B+C+D

3 A+B

O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o intalnim la cel care a completat

categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a explicat unitatea

lumii prin "atomi in miscare continua". Numele acestui filosof care a conceput educatia ca

factor de progres pentru om si societate, este:

1 Aristotel

2 Pitagora

3 Socrate

4 Democrit

Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei,

virtutii morale si raportului cu sine a fost:

1 Pitagora

2 Platon

3 Socrate

4 Epicur

Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:

1 Aristotel

2 Parmenide

3 Platon

4 Plotin

Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se

actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare". Platon defineste

continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la

functionarea

1 memoriei

2 conceptelor

3 opiniilor

4 imaginatiei

5 credintelor

Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au

inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in

act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii

atribuie trei functii necesare vietii:

A) orientare in mediu

B) comunicare

C) nutritiva

D) senzitiva

E) rationala

1 C+D+E

2 A+B+C

3 A+D+E

Citatul "Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate" fara

insa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre" apartine lui:

1 Socrate

2 Platon

3 Protagoras

4 Aristotel

5 Democrit

Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore

edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este "batranetea ne vine nu

prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in"

A) extaz

B) contemplare

C) imbatare

D) senzorialitate

E) imbolnavire

1 A+B+C

2 C+E

3 C+D+E

Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

A) potential psihic de concepere si gandire;

B) parte a sufletului;

C) operare in timp;

D) unitate a doua componente, activa si pasiva;

E) entitate nemuritoare.

1 A+B+C+D

2 B+C+D

3 A+B+C

"Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:

A) poseda cunostinte;

B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;

C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;

D) se confunda cu corpul;

E) este independent de simtire si nemuritor

1 B+C+E

2 A+B+C

3 B+C+D

Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al

saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?

A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;

B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca

Subiect

C) o simtire deosebita

D) cugetare rationala

E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare

1 A+B

2 C+D+E

3 B+C+E

In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru

ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?

1 Aristotel

2 Hipocrate

3 Galen

4 Epicur

Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri

relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,

cultura sau gen:

A) gandirea

B) vointa

C) stiinta

D) placerea

E) prietenia

1 C+E

2 A+B+D

3 C+D+E

La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta

din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face

1 vazul

2 mirosul

3 gustul

4 pipaitul

5 senzatia vestibulara

In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:

1 senzatia

2 ratiunea

3 opinia

4 scopul

5 actiunea

Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa,

bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de

progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:

A) superflue

B) desarte

C) naturale

D) fara obiect

E) volitive

1 B+C+E

2 A+B+C+D

3 A+D+E

Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19

ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale

lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:

A) veneratie;

B) eliberare de corp;

C) extazul;

D) marturisirea;

E) logica.

1 A+B+C

2 B+C

3 C+D+E

Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal,

spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:

A) asteptarea;

B) veneratia

C) introspectia

D) memoria

E) extazul

1 A+C+D

2 B+C+D (corect era 1)

3 A+B+C

Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

1 ratiunea

2 memoria

3 vointa sau libertatea

4 credinta

5 potentialul creativ.

Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia "Subiect - Obiect".

Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie

este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet

- spirit. El este:

1 Augustinus;

2 Thomas d'Aquino

3 R. Bacon

4 Avicena.

Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de

ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este

primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de

erori?

1 R.Bacon

2 Plotin

3 Descartes

4 Fr.Bacon

5 J.Locke

In "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:

memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv

stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon

defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii

psihologice pentru clasificarea stiintelor?

A) ratiunea;

B) conceptualizarea;

C) memoria;

D) imaginatia;

E) transferul

1 C+D+E

2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)

3 A+B+E

Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de

Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,

pentru cunoasterea ei, apeleaza la:

A) concept;

B) ratiune;

C) observatie;

D) comunicare

E) experiment.

1 C+E

2 A+B+C

3 C+D+E

Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:

A) intuitie;

B) ratiune;

C) scepticism;

D) gandire metodica;

E) matematizare.

1 A+D+E

2 A+C+D

3 B+C+D

In dualismul cartezian, Subiectul este "substanta spirituala pura". El este intr-o unitate perfecta

cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de

relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:

1 gandirea

2 imaginatia

3 reflexul

4 ratiunea

Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea

nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare

ca "observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii.

Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este

1 reflexul;

2 ratiunea;

3 gandirea;

4 intuitia;

5 constiinta de sine.

La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu

1 gandirea

2 pasiunea

3 intelectul

4 sinele

In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate; ea

poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea

necesitatii si prin onorarea poruncilor:

1 divine;

2 intuitiei;

3 afectului;

4 ratiunii.

Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:

1 socius-ului;

2 energiei;

3 materiei superior organizate;

4 activitatii.

Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care

dintre acestea are functie de control?

1 observatia,

2 reflectia

3 experienta.

Orice fapt psihic este o senzatie transformata" - este principala teza a lui Condillac. El respinge

atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la

asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:

1 senzatie

2 idee

3 conexiune

4 "prima experienta", acceptata neconditionat de toti.

"Experienta ca unica sursa a cunostintelor" este o teza generala a gandirii lui

1 R.Bacon

2 Fr.Bacon

3 B.Spinoza

4 J.Locke

5 D.Hume

Genul de asociere prin contiguitate "cauza - efect" este introdus de catre:

1 David Hume

2 J.Locke

3 Aristotel

4 I.P.Pavlov

La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si

1 idee;

2 afect primar;

3 scop;

4 valoare;

5 dorinte sau sentimente.

Gandind la "ceea ce este mai util si frumos", Herbert Spencer (1820 - 1903) a elaborat o teorie

evolutionista; in "Principii de psihologie" defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si

transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea

ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:

1 senzatii;

2 emotii;

3 senzatia starilor interioare;

4 conexiuni;

"Reflexele creierului" a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare ce

a definit experienta ca "motor al dezvoltarii psihic" sau "intalnire biologica cu realitatea". Ea

apartine lui:

1 R.Descartes

2 J.P.Pavlov

3 I.M.Secenov

4 B.F.Skinner.

In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se

dovedeste a fi:

1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;

2 explicarea temperamentului;

3 reflexul conditionat respondent;

4 reflexul de orientare;

5 mecanismul nevrozelor.

V.M.Bechterev (1857 - 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov

are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex

conditionat

1 salivar

2 respondent

3 motric

4 operant sau instrumental

5 de orientare

Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 - 1949) este legea:

1 starii de pregatire

2 efectului

3 exercitiului

4 intaririi

5 asocierii

In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:

A) recompensa;

B) pedeapsa;

C) instinctul

D) asociatia

1 A+C+D

2 A+B

3 C+D

Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.

1 intarit

2 adaptativ

3 operant

4 instinctiv

B.F.Skinner, psihologul care a creat un "spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un

cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat

(respondent), ci cel

1 intarit

2 adaptativ

3 operant

4 emis

5 instinctiv

S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 - 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza a

psihicului, stimul - raspuns, cu "problema - rezolvare"; Subiectul s-a transformat, din sistem

reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala

lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?

1 exercitiului

2 starii de pregatire

3 gradientului motivational

4 efectului

Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:

A) legea motivatiei

B) legea intaririi

C) legea exercitiului

D) legea starii de pregatire

1 B+D

2 A+B

3 C+D

Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic,

asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de

"act", demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele

unui act?

A) motivatie;

B) scop;

C) mod de actiune;

D) continut;

E) orientare valorica

1 A+B

2 C+D

3 B+C

In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o "stiinta a

experientei", ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui

W.Wundt avea ca obiective:

A) analiza comportamentului

B) analiza proceselor constiente ca elemente;

C) relevarea conexiunilor acestor elemente;

D) determinarea mecanismelor fiziologice

E) analiza produselor activitatii.

1 A+B

2 B+C+D

3 D+E

Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 - 1910),

cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale

functionalismului?

A) Elemente continute?

B) Ce?

C) Cum?

D) De ce?

E) Ce conexiuni?

1 A+B+E

2 B+C+E

3 B+C+D

Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare

permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme "tranzitive" si "stabile".

Functia majora a constiintei este:

1 orientare

2 integritate

3 eficienta

4 supravietuire, cand problemele sunt noi

Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:

1 comportamentului;

2 adaptarii;

3 constientizarii;

4 supravietuirii.

Psihologul ce a continuat pe J.Locke in "despresurarea" educatiei punitive a fost americanul

J.Dewey. promoveaza "educatia progresiva": educatia este viata, a invata inseamna "a face";

invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:

1 socius;

2 practica;

3 viitor;

4 elev;

5 didactica.

Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:

strict determinism;

comportamentul se defineste muscular si glandular;

toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;

constiinta nu poate fi studiata stiintific;

cum se selecteaza datele:

1 instinctiv;

2 afectiv;

3 reflex;

4 invatarea si ereditatea

Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara

1 gandire

2 reglaj social

3 starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia,

gratitudinea)

4 comunicare

Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:

1 M.Wertheimer

2 K.Duncker

3 K.Lewin

4 K.Koffka

Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?

1 proximitate

2 similaritate

3 directie

4 set-ul obiectiv

5 organizarea campului

Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune "principiului realitatii"?

1 Id

2 Ego

3 Superego

Dintre postulatele psihanalizei,

A) determinism cert;

B) inconstientul - determinat;

C) "dinamica" - instrumenteaza comportamentul;

D) istoria organismului -

factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici?

1 A+D

2 B+D

3 B+C

'Vectorii' dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:

1 actualizare

2 autoevaluare

3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in "piramida lui

Maslow'?

Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:

A) fenomenologie naiva;

B) ponderea nedefinita a inconstientului;

C) empirism;

D) concepte vagi.

Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?

1 A+B

2 A+B+C+D

3 B+C

Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?

1 1893, Ed.Gruber

2 1925, M.Ralea

3 1932, C.Radulescu-Motru

4 1919, Stefanescu-Goanga

Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?

1 1893, Ed.Gruber

2 1895, N.Vaschide

3 1956, V.Pavelcu

Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul

Din ce an incepe sa apara "Revista de Psihologie"?

In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?

Conceptul de "reflex" a fost prima data definit de :

R.Bacon

I.P.Pavlov

R.Descartes

I.M.Bechterev

B.F.Skinner

Cine a operat pentru prima data distinctia "suflet-spirit"?

Socrate

Platon

Thoma d'Aquino

Aristotel

Teoria afectelor la Spinoza este de factura :

Empirista

Naturalista

Intuitiva

Rationalista

Metafizica

Definirea psihicului ca "dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei", a

fost data de :

I.M.Secenov

Iluminismul francez

I.P.Pavlov

J.Piaget

In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas

d'Aquino (1227 - 1274) si R.Bacon (1210 - 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze

stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu

"provine", ci se construieste de catre :

organul de simt

intelect

sistemul reflex

intuitia organica

In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon - Aristotel care enunturi sunt

corecte?

a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)

b. Platon : observatia si experienta

c. Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului

d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine

e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic

1 a+e

2 a+b+c+d

3 d+e

4 a+c

5 c+e

Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :

a. sufletul este nemuritor

b. este o energie universala

c. o calitate intelectiva

d. o functie a unui organism

e. intelectul pasiv este muritor

1 a+e

2 a+b+c

3 d+e

4 c+d+e

5 a+d+e

Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

Hipocrate; interpretarea sa este :

intelectualista

umoralista

neurofiziologica

psihoecologica

La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :

a. persistenta unor senzatii da anticipatia

b. corectitudinea judecatilor este data de senzatii

c. combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie

d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale

e. opiniile nu pot fi adevarate sau false

1 a+b+d

a+b+c

3 b+c+d

4 a+c+e

5 a+b+c+d+e

Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :

M.Ralea

C.Radulescu - Motru

Ed Gruber

Simion Barnutiu

Fl.Stefanescu - Goanga

Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de

C.Radulescu-Motru in anul :

In "Elemente de psihofizica" (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei

si

asteptare

durata

marimea fizica a excitantului

acomodare

In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:

a) introspectia

b) atentia

c) vointa

d) sinteza creatoare

e) experienta

1 c+d

2 a+b

3 c+d+e

4 b+c+d

5 a+b+c

W.James, ("Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste

obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza

efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in

domeniul:

diagnozei psihice

industriei

raportului Psihologiei cu alte stiinte

educatiei

Psihofiziologiei

"Fenomenul Zeigarnik", descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al

comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?

motivate

dificile

morale

intrerupte

intarite

Distinctia intre "invatare" si "performanta" este operata de:

K.Lewin

Ed.C.Tolman

W.Köhler

Koffka

M.Wertheimer

Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a

psihologilor americani:

W.Köhler

K.Duncker

M.Wertheimer

K.Lewin

Corelatul Gestalt-ului este:

structura

camp

suma

set

Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:

noncontinuitate

trebuinta bazala

intuitiva

spontana

Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care

Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?

prin asemanare

simultaneitate

contrast

contiguitate

cauzalitate

Incepand cu John Locke (1632 - 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt

interpretate in doua alternative:

a) rationala

b) spontana

c) nativista (idei innascute)

d) empirist (din experienta si senzatie)

1 a+d

2 b+d

3 a+b+c

4 c+d

"Propria experienta" a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:

R.Descartes

G.Berkley

Th.Hobbes

J.Locke

D.Hume

J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie

insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de

senzatii, cat si de:

actiuni

refletii

motivatie

personalitate

Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si

dezvoltare

ratiune

actiune

cunoastere

Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul

placerii:

ID

EGO

SUPEREGO

Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:

a) invatare

b) situatie

c) fortele pulsionale

d) fortele represive

1 a+c

2 c+d

3 a+d

4 b+c+d

Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii

senzoriali. Intre acestia este o relatie de:

izofunctionalitate

izomorfism

contradictie

asociativa

Fondatorul "behaviorismului" a fost:

Descartes

A.Compte

J.B.Watson

B.F.Skinner

I.P.Pavlov