SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Statistica 
MULTIPLE CHOICE
Cand adunam doua variabile aleatoare, probabilitatile :
evenimentelor elementare:
1 se aduna;
2 se scad;
3 se inmultesc.
Cand inmultim doua variabile aleatoare, probabilitatile evenimentelor elementare
1 se aduna;
2 se scad;
3 se inmultesc.
3) Media sumei a doua variabile aleatoare este egala cu :
1 suma mediilor variabilelor aleatoare;
2 produsul mediilor variabilelor aleatoare;
3 diferenta mediilor variabilelor aleatoare.
4) Media unei variabile aleatoare este:
1 egala cu cea mai mica valoare a variabilei aleatoare;
2 egala cu cea mai mare valoare a variabilei aleatoare;
3 cuprinsa intre acestea.
Media produsului a doua variabile aleatoare este:
1 egala cu suma mediilor celor doua variabile aleatoare;
2 egala cu produsul mediilor celor doua variabile aleatoare;
3 egala cu radical din suma patratelor mediilor;
4 nici unul din punctele a) b) c) nu este adevarat.
Statistica descriptiva se ocupa cu :
a) prelucrarea datelor statistice
b) culegerea datelor despre un fenomen social
c) inregistrarea datelor despre un fenomen social
d) nici unul din raspunsurile a) b) c) nu este adevarat
1 a+b+c
2 b+c
3 d
Variabilele X si Y sunt independente daca :
1 pentru o pereche de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt
independente;
2 pentru mai multe perechi de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt
independente;
3 pentru toate perechile (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt independente.
Momentul de ordinal 2 al variabilei aleatoare X este:
1 patratul valorii medii a variabilei aleatoare X;
2 valoarea medie a patratului variabilei aleatoare X;
3 alta expresie.
Variabila aleatoare X-M(X) se numeste :
1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;
2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;
3 abaterea medie patratica a variabilei aleatoare X.
10) Abaterea medie caracterizeaza :
1 imprastierea variabilei aleatoare X;
2 boltirea variabilei aleatoare X;
3 concentrarea variabilei aleatoare X.
11) Momentul centrat de ordinal II al variabilei aleatare X este:
1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;
2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;
3 dispersia variabilei aleatoare X;
4 abaterea medie patratica a variabilei aleatoare X.
Dispersia unei constante este egala cu :
3 alta constanta.
Dispersia sumei dintre o constanta si variabila aleatoare X este :
1 acea constanta ;
2 egala cu 0;
3 egala cu dispersia constantei;
4 egala cu dispersia variabilei aleatoare X.
Dispersia produsului dintre o constanta si variabila aleatoare X este egala cu :
1 acea constanta;
2 dispersia lui X;
3 a D(X);
4 nici unul din raspunsurile a) b) c) nu este adevarat.
Dispersia variabilei aleatoare X este egala cu :
1 patratul abaterii medii patratice;
2 radical din abaterea medie patratica;
3 raspunsurile a) si b) nu sunt adevarate.
Coeficientul de covarianta a doua variabile aleatoare este egal cu :
1 media produsului variabilelor minus produsul mediilor variabilelor;
2 media sumei variabilelor;
3 suma patratelor mediilor variabilelor aleatoare.
Amplitudinea unei variabile aleatoare este:
1 un indicator de dispersie;
2 un indicator al tendintei centrale de grupare;
3 ambele la un loc;
4 nici una din situatiile de mai sus.
Amplitudinea unei variabile aleatoare este egala cu :
1 suma dintre valoarea maxima si valoarea minima a variabilei aleatoare;
2 media aritmetica a valorilor;
3 diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima.
Cuantilele de ordinal 10 ale unei variabile aleatoare se numesc:
1 cuartile;
2 centile;
3 decile.
Cuartila este o cuantila de ordinul :
1 cinci;
2 zece;
3 patru;
4 o suta.
Mediana unei variabile aleatoare este egala cu :
1 prima cuartila;
2 a doua cuartila;
3 a treia cuartila.
Coeficientul de variatie este un indicator :
1 al formei distributiei;
2 de dispersie;
3 al tendintei centrale de grupare.
Oblicitatea este un indicator :
1 al formei distributiei;
2 de dispersie;
3 al tendintei centrale de grupare.
Boltirea este un indicator :
1 al tendintei centrale de grupare;
2 al formei distributiei;
3 de dispersie.
Media variabilei abaterea de la medie este egala cu :
26) Media produsului a 2 variabile aleatoare este egala cu :
1 Suma mediilor v.a.;
2 Produsul mediilor var.aleat.;
3 punctul b)are loc cu conditia ca variabilele aleatoare sa fie independente.
27) Scalele nominale permit :
1 O masurare a distantei dintre termenii scalei;
2 O ierarhizare a valorilor;
3 O enumerare de posibilitati.
Scalele ordinale permit :
1 O ierarhizare a valorilor;
2 Posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala;
3 O masurare a distantei dintre termenii scalei.
Scalele proportionale :
1 permit o ierarhizare a valorilor;
2 exprima posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala;
3 permit o enumerare de posibilitati.
Scalele cu intervale permit :
1 Masurarea distantelor dintre diferitele trepte;
2 O enumerare de posibilitati;
3 Posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala.
31) O variabila aleatoare se numeste discreta atunci cand :
1 numerele care corespund modalitatilor ei sunt intregi;
2 numerele care corespund modalitatiolor ei sunt rationale;
3 numerele care corespund modalitatilor ei sunt reale.
Grupele de varsta constituie un exemplu de :
1 scala de intervale;
2 scala nominala;
3 scala ordinala.
Scalele care caracterizeaza variabilele ale caror modalitati nu au decat un scop descriptiv sunt :
1 scale ordinale;
2 scale nominale;
3 scale de intervale.
Raspunsurile de tip : « deloc/putin/mult/foarte mult », dintr-un chestionar, reprezinta un exemplu de scala :
1 de raport;
2 ordinala;
3 nominala;
4 de intervale.
Scalele al caror statut se bazeaza pe faptul ca intervalele care separa doua modalitati succesive sunt intotdeauna egale intre ele sunt :
1 scale ordinale;
2 scale nominale;
3 scale de interva.
Intr-un chestionar, intrebarile de opinie vizeaza :
1 preocuparile intelectoale ale indivizilor;
2 aspecte de comportament ale indivizilor;
3 parerile, atitudinile subiectilor.
Intr-un chestionar, intrebarile factuale privesc :
1 aspectele de comportament ale subiectilor;
2 parerile, latitudinile;
3 preocuparile intelectuale.
38) Esantionarea care are la baza principiul loteriei este :
1 esantionare prin stratificare;
2 esantionare multistadiala;
3 esantionare simplu aleatoare.
Esantionarea care presupune o grupare a populatiei pe arii geografice, culturale etc. este o esantionare :
1 multifazica;
2 prin stratificare;
3 multistadiara ( grupala).
Esantionarea care se efectueaza in populatii neomogene alcatuite din straturi, este o
esantionare :
1 simplu aleatoare;
2 multistadiala;
3 multifazica;
4 prin stratificare.
41) Esantionarea care presupune gruparea populatiei dupa cateva caracteristici, apoi determinarea subesantioanelor, este o esantionare :
1 panel;
2 pe cote;
3 simplu aleatoare;
4 prin stratificare.
Erorile sistematice sunt erori de :
1 reprezentativitate;
2 de inregistrare;
3 altele.
Erorile intamplatoare sunt erori de :
1 inregistrare;
2 reprezentativitate;
3 altele.
Universul de esantionare este format din :
1 populatia intrata in esantion;
2 populatia intrata in studiu;
3 toata populatia tarii.
Procesul statistic prin care concluziile obtinute din studiul esantionului se pot extinde la intreaga populatie studiata se numeste :
1 reprezentativitate;
2 inferenta;
3 analiza statistica.
O ipoteza a modelului recursiv este ca :
1 relatiile dintre variabile sa fie neliniare;
2 relatiile dintre variabile sa fie liniare;
3 sa nu existe astfel de relatii.
Indicatorul concordantei pozitive ajuta la construirea :
1 coeficientului de corelatie a doua variabile aleatoare;
2 coeficientului de regresie;
3 coeficientului de corelatie a rangurilor al lui Kendall.
Intre indicatorul concordantei negative si coeficientul lui Kendall exista urmatoarea legatura :
1 cresc in acelasi timp;
2 unul creste in timp ce celalalt descreste;
3 descresc in acelasi timp.
Indicele lui Gini este un indicator :
1 de dispersie;
2 al formei distributiei;
3 al tendintei centrale de grupare.
In modelele dexplicative gradul de variabilitate al unui fenomen poate fi masurat de :
1 indicatorii de dispersie;
2 indicatorii formei distributiei;
3 indicatorii tendintei centrale de grupare.
Suma frecventelor relative ale unei serii de date este:
a) 1;
b) 50;
c) 100%
1 a+c
2 a+b+c
3 a+b
52) Variabila abatere medie caracterizeaza :
1 imprastierea;
2 concentrarea;
3 forma distributiei.
Daca X si Y sunt 2 variabile aleatoare,atunci: D(X+Y) = D(X) + D(Y)
1 intotdeauna;
2 cand X si Y sunt independente;
3 Cand X si Y sunt dependente
Coeficientul de corelatie r(X,Y) a doua variabile aleatoare este egal cu zero cand:
A) X si Y sunt independente;
B) X si Y sunt dependente
1 A
2 B
3 nici una.
Coeficientul lui Kendall masoara :
1 corelatia a doua variabile cantitative;
2 corelatia rangurilor a doua v.a. oarecare;
3 corelatia rangurilor a 2 v.a. calitative
Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde numai de:
1 caracteristicile populatiei;
2 marimea esantionului;
3 procedura de esantionare folosita;
4 oricare din ele;
5 de toate trei.
Tipul de esantionare probabilist are caracter:
1 aleator;
2 nealeator;
3 oricare din ele;
4 niciunul dintre acestea.
Testul "hi patrat" reprezinta:
1 un test de cunoastere;
2 un test de semnificatie;
3 un test de reprezentativitate.
Modelul lui Blalock reprezinta:
A) un model de analiza cauzala;
B) un model de analiza de dependenta
C) un model de comportament
1 A+B
2 A+B+C
3 B+C
60) Abaterea intercuartila este o caracteristica:
1 standardizata;
2 nestandardizata.
61) Frecventele relative sunt:
1 numere intregi;
2 valori negative;
3 valori pozitive subunitare.
Doua variabile aleatoare X si Y sunt independente daca:
1 doua evenimente elementare sunt independente;
2 anumite evenimente elementare sunt independente;
3 toate evenimentele elementare sunt independente doua cate doua.
Cuartila este un indicator care caracterizeaza :
1 tendinta centrala de grupare;
2 imprastierea variabilei;
3 forma distributiei unei v.a;
Corelatia rangurilor a 2 v.a. se exprima cu ajutorul
A) coeficientului lui Kendall;
B) coeficientului lui Spearmann;
C) coeficientului lui Pearson
1 A+B
2 A+B+C
3 A+C
Modelul recursiv este un model de:
A) analiza de dependenta;
B) analiza cauzala;
C) analiza de regresie.
1 A+B
2 A+B+C
3 A+C
Gradul de reprezentativitate al unui esantion este masurat de:
A) coeficientul de corelatie;
B) coeficientul de varianta;
C) eroarea maxima admisa;
D) nivelul de incredere
1 C+B
2 A+B+C+D
3 C+D
Testul "hi patrat" se aplica:
1 esantioanelor mici
2 esantioanelor mijlocii
3 esantioanelor mari
Non-raspunsuri intr-un chestionar de opinie inseamna:
A) raspunsuri negative;
B) lipsa raspunsurilor la unele intrebari;
C) lipsa raspunsurilor la intregul chestionar
1 B+C
2 A+B+C
3 A+B
Cate tipuri de scale intalnim in stiintele sociale:
1 2 tipuri
2 3 tipuri
3 4 tipuri
Pentru analiza seriilor interdependente se foloseste care din urmatoarele metode statistice:
A) regresia;
B) indicatorul concordantei pozitive;
C) corelatia.
1 A+C
2 A+B+C
3 A+B
Coeficientul de variatie este un indicator:
1 de pozitie;
2 de imprastiere;
3 al formei distributiei v.a.
Abaterea intercuartila relativa este un indicator :
1 standardizat;
2 nestandardizat.
Indicatorul de boltire masoara :
1 forma distributiei unei v.a;
2 oblicitatea distributiei;
3 dispersia v.a.
Care afirmatie este adevarata :
1 Daca variabilele X si Y sunt independente atunci coeficientul lor de corelatie este nul;
2 Daca coeficientul de corelatie a 2 v.a. este nul atunci variabilele X si Y sunt
independente;
3 Amandoua sunt adevarate.
Intr-un chestionar de opinie ,intrebarile factuale sunt intrebari care privesc:
1 continutul acestora;
2 forma de inregistrare a raspunsurilor.
O procedura de esantionare in care fiecare individ din populatie are o sansa reala,calculabila si nenula de a fi ales in esantion,se va numi:
1 aleatoare;
2 nealeatoare.
Daca coeficientul de corelatie a doua v.a. este 1 atunci intre cele doua variabile exista o dependenta:
1 neliniara;
2 liniara;
3 logaritmica.
Erorile statistice in realizarea unui esantion apar:
1 cand nu se respecta principiile de baza ale teoriei esantionarii;
2 in timpul derularii sondajului in teren.
Esantionarea care presupune gruparea populatiei dupa cateva caracteristici este specifica:
1 esantionarii panel;
2 esantionarii multifazice;
3 esantionarii pe cote.
In cazul acceptarii ipotezei nule care varianta este posibila:
A) ipoteza facuta este adevarata si urmeaza sa fie acceptata;
B) ipoteza facuta este falsa;
1 A
2 B
3 A+ B
Indicele lui Gini este un indicator:
1 de pozitie;
2 de imprastiere;
3 al formei distributiei variabilei aleatoare.
Coeficientul de corelatie a doua variabile aleatoare este:
1 standardizat si ia valori in intervalul [-2;2];
2 standardizat si ia valori in intervalul [-1;1];
3 nestandardizat si ia valori pozitive.
83) Afectarea caracterului aleator in realizarea unui esantion este o eroare:
1 sistematica;
2 intamplatoare;
3 de alta natura.
Cresterea in volum a esantionului asigura intotdeauna cresterea gradului de reprezentativitate?
1 da;
2 nu;
3 depinde de alti parametri.
Indicatorul concordantei pozitive influenteaza marimea coeficientului de corelatie a rangurilor a lui Kendall?
1 da;
2 nu;
3 nu intotdeauna.
Intr-un model recursiv relatiile dintre variabile trebuie sa fie, prin ipoteza:
1 liniare;
2 neliniare;
3 oricum.
87) O caracteristica se numeste continua atunci cand numarul valorilor este:
1 finit;
2 infinit;
3 cand valorile sunt pozitive.
88) Daca M(X) este media v.a. X atunci proprietatea M(XY)=M(X)M(Y) are loc cand:
1 X si Y sunt dependente;
2 X si Y sunt independente;
3 oricand.
89) Stabilirea gradelor de libertate este importanta in:
1 utilizarea testului "hi patrat";
2 realizarea unui model recursiv;
3 aplicarea ipotezei nule.
90) Mediana este
1 prima cuartila;
2 a doua cuartila;
3 a treia cuartila.
Raspunsuri grila Statistica Sociala sem. II, an univ 2006-2007
MULTIPLE CHOICE
Acestea sunt raspusurile mele1-3, 2-3, 3-1, 4-3, 5-2, 6-2, 7-3, 8-2, 9-2, 10-1, 11-3, 12-1, 13-4, 14-4, 15-2, 16-1, 17-1, 18-3, 19-3, 20-3, 21-2, 22-2, 23-1, 24-2, 25-1, 26-3, 27-3, 28-1, 29-2, 30-1, 31-1, 32-3, 33-2, 34-2, 35-3, 36-3, 37-1, 38-3, 39-3, 40-4, 41-4, 42-2, 43-2, 44-2, 45-2, 46-2, 47-3, 48-2, 49-1, 50-1, 51-1, 52-1, 53-2, 54-1, 55-3, 56-5, 57-1, 58-2, 59-1, 60-2, 61-3, 62-3, 63-2, 64-1, 65-1, 66-3, 67-3, 68-1, 69-3, 70-1, 71-2, 72-1, 73-1, 74-1, 75-1, 76-1, 77-2, 78-1, 79-3, 80-1, 81-2, 82-2, 83-1, 84-1, 85-1, 86-1, 87-2, 88-2,89-1,90-2
|
