Sociologie Romaneasca
Licenta Sociologie-Psihologie iulie 2008
TRUE/FALSE
1. D. Gusti sustinea ca vointa sociala are capacitatea de a crea unitatea sociala in virtutea constitutiei sale intime, a morfologiei sale.
2. Motivarea rationala a vointei, afirma D.Gusti, este, in esenta, o succesiune progresiva de reprezentari ale scopului si a mijloacelor necesare pentru atingerea lui.
3. In conceptia lui D.Gusti manifestarile economice si spirituale sunt constitutive 545e43f
vietii sociale.
4. D.Gusti considera ca manifestarile etico-juridice si politico-administrative, reglative sau functionale sunt "valori scopuri", adica "in sine si pentru sine".
5. Paralelismul sociologic gustian semnifica ideea ca "nici una din imprejurarile care conditioneaza faptele sociale" nu constituie insa, luate in parte, o cauza a vietii unitatii (sociale) investigate, ci numai o conditie a ei.
MULTIPLE CHOICE
1. Coordonatele generale ale conceptiei lui Spiru Haret asupra esentei societatii sunt:
a. societatea omeneasca este un corp social constituit din indivizi reali, vii, concreti
b. indivizii se reunesc in grupuri sociale, fiind "produsi" ai acestora
c. membrii individuali ai societatii sunt adevarati "agenti" ai activitatii sociale
d. societatea reprezinta o realitate ontologica in sine si pentru sine
e. viata sociala este nu numai statica, ci si dinamica
a. d+e
b. c+d
c. b+c+d
d. a+c+e
e. a+b+c+d+e
2. In sociologia haretiana sensul general si scopul final al dinamicii sociale il constituie:
a. realizarea echilibrului si a "civilizatiei interioare"
b. cresterea continua a bogatiei sociale
c. asigurarea "binelui social"
d. transformarea naturii intime a omului, "in sensul debarasarii sale totale de salbaticia primitiva"
a. a+c+d
b. c+d
c. b+c
d. a+b+c+d
3. In domeniul metodologiei sociologice, Spiru Haret are o contributie originala concretizata in:
a. incercarea de aplicare a metodei stiintifice la problemele sociale
b. aplicarea matematicii in sociologie
c. conceperea aceleiasi scheme metodologice de investigare sociologica ca si reprezentantii mecanicismului sociologic
a. b+c
b. a+b
c. a+b+c
4. Domeniul fundamental de activitate al lui Spiru Haret l-a constituit educatia si invatamantul. In acest domeniu el a sustinut ca:
a. educatia si instructia trebuie sa transforme personalitatea umana astfel incat aceasta sa asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea
b. educatia sa scoata omul din starea de "violenta primitiva" si sa-l conduca la "civilizatia integrala"
c. sa se realizeze numai in institutii scolare specializate
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
5. Sistemul sociologic gustian este format din:
a. teoria vointei sociale
b. teoria cadrelor si manifestarilor sociale
c. conceptul disciplinaritatii
d. conceptele de unitate, relatii si procese sociale
e. legea dialecticii sociologice
a. d+e
b. b+d+e
c. a+b+c
d. a+b+d
e. c+d+e
6. Tezele de baza ale teoriei vointei sociale a lui D. Gusti, sunt:
a. vointa sociala constituie esenta vietii sociale
b. vointa sociala constituie principiul explicativ al societatii intrucat are o morfologie simpla
c. vointa sociala are o determinare dubla - una afectiva si alta rationala
d. in evolutia sa vointa sociala parcurge doua trepte: vointa scurta si vointa lunga
e. vointa sociala este causa causans a vietii sociale
a. a+c+e
b. b+d
c. c+c+d
d. c+d+e
e. a+b+c+e
7. In viziunea lui Gusti, unitatile sociale sunt:
a. ansambluri de cadre sociale
b. ansambluri de manifestari cu oarecare stabilitate si consistenta
c. comunitati care prezinta un grad maxim de integrare
d. unitati de stari si functiuni ale membrilor societatii
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b
d. b+c
8. D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune intre:
a. membrii familiei
b. familii
c. grupuri sociale
d. generatii
a. a+b+c
b. c+d
c. b+c+d
d. a+c+d
9. Monografia sociologica a fost conceputa de D. Gusti ca:
a. sistem sociologic
b. instrument de lucru
c. mijloc de cunoastere integrala si amanuntita a realitatii
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c
10. In conceptia lui D.Gusti, motivarea afectiva a vointei se exprima prin urmatoarele afecte:
a. altruism
b. iubire de sine
c. antipatie
d. religiozitate
e. simpatie
a. c+d+e
b. b+d+e
c. a+d+e
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
11. D.Gusti afirma ca, in functie de reprezentarea scopului si mijloacelor exista urmatoarele trepte de evolutie a vointei sociale:
a. vointa scurta sau embrionara
b. vointa dezvoltata
c. vointa slab dezvoltata
d. vointa lunga
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. b+c
12. In conceptia lui D.Gusti "cadrele naturale, asociate ale devenirii vietii sociale sunt:
a. "Timpul sau cadrul istoric"
b. viata sau cadrul biologic
c. natura sau cadrul cosmic
d. constiinta sau cadrul psihic
a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
d. b+c+d
13. In conceptia lui D.Gusti "cadrele imanente sociale" sunt:
a. cadrul cosmic
b. cadrul istoric
c. cadrul biologic
d. cadrul psihic
a. a+b+d
b. b+d
c. c+d
d. a+b+c
14. Potrivit legii paralelismului sociologic a lui D.Gusti, raporturile dintre cadre, manifestari si vointa sunt:
a. raporturi de dependenta
b. raporturi de interdependenta
c. raporturi de coexistenta
d. raporturi de subordonare logica
a. a+b+d
b. c+d
c. a+c
d. b+c
15. In viziunea lui D.Gusti, dupa gradul de consistenta, obiectivare si durabilitate, unitatile sociale se clasifica in:
a. agregate
b. grupari
c. comunitati
d. institutii
a. c+d
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b
|
