Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Sursele istorico-antropologice ale interculturalitatii interactive din Banat

sociologie


Sursele istorico-antropologice ale interculturalitatii interactive din Banat


I. Argument




Bulgarii din Banat reprezinta o comunitate foarte mica. Asezati în localitatile Vinga si Dudestii Vechi, ei sunt originari din tinutul Vidinului. În anul 1738, pe timpul guvernarii Banatului de catre Austria, prinde contur si se întemeiaza în partea de est a imperiului, lânga Sânnicolaul Mare, satul de bulgari - pavlicheni, numit Besenova Veche (azi Dudestii Vechi).

Germani

Sârbi


Ţigani


Ucraineni


Bulgari


Slovaci


Evrei


Cehi


Croati


Rusi lipoveni


Polonezi


Greci


Turci


Armeni


Tatari


Alte nationalitati


Nationalitati nedeclarate



Folosirea a doua, trei si chiar a patru limbi în Banat e un aspect rar întâlnit în alte regiuni ale Europei. Plurilingvismul (bilingvism si, în multe cazuri, trilingvism) care este specific unei parti însemnate a populatiei din aceasta zona dateaza de secole. Necesitatea comunicarii, interesele economice, întelegerea valorilor celuilalt au presupus însusirea si practicarea atât a limbii materne, cât si a limbilor comunitatilor învecinate. Multilingvismul din Banat a fost înteles ca o bogatie care apartine fiecarui locuitor; a fost perceput ca un mijloc de apropiere între oameni.


"(.) Scopul acestor organizatii este de a milita pentru întarirea armoniei în relatiile dintre familiile etnic mixte, pentru respectul reciproc între etnii, pentru dezvoltarea spiritului de toleranta si prieteniei între cetatenii apartinând diferitelor rase si popoare" .

Modul în care reprezentantii populatiei majoritare interactioneaza, pe aceasta componenta a casatoriilor interetnice, cu celelalte etnii, poate fi observat din cele ce urmeaza[24]:


Din situatia prezentata mai sus, se poate observa ca cele mai multe casatorii interetnice se încheie între minoritatile etnice (13.979), urmate de familiile mixte de români-maghiari (94.413), români-germani (23.836) si români-tigani (7.073). Din punctul de vedere al mediului de provenienta, procentual 76,4% din familiile etnic mixte provin din mediul urban, iar 23,6% din mediul rural[25].

Pentru Banat (compus din punct de vedere administrativ din judetele Timis, Arad si Caras-Severin), existenta familiilor etnic mixte se prezinta astfel[26]:


Caracterul intercultural al Banatului este o certitudine care, la ora actuala, cu greu mai poate fi contestata. Spatiu de convergenta atât între etnii, cât si între confesiuni, aceasta zona gazduieste convergenta dintre mentalitatea de tip occidental, sustinuta deopotriva de traditia austriaca si de Catolicism si pe de alta parte, mentalitatea rasariteana, reprezentata de Ortodoxie. Cu toate acestea, în aceasta zona "tampon" nu sunt cunoscute conflicte interetnice si interconfesionale de-a lungul timpului. Mai mult, ca o particularitate, este de sesizat interculturalitatea interactiva, ca model optim al convietuirii pasnice. Acest tip de interculturalitate are ca suport multilingvismul specific banatean precum si gradul sporit de toleranta fata de convingerile celuilalt. Fenomenul se manifesta pe larg în viata cotidiana a individului, prin participarea reciproca la diferitele sarbatori atât laice cât si bisericesti, pornind de la principiile ecumenismului, în ultimul caz. Un alt aspect, care nu trebuie neglijat, este certitudinea existentei casatoriilor interetnice, acestea constituind dovada vie a interculturalitatii si totodata un factor al dezvoltarii multilingvismului.

Pe aceste considerente, existând deja o platforma compusa din acceptarea reciproca a valorilor si toleranta, Banatul poate oferi un model de solutii viabile pentru evitarea unor conflicte sau neîntelegeri generate de perceperea celuilalt ca fiind diferit. A fi diferit si a fi acceptat ca atare atrage dupa sine libera dezvoltare a creativitatii si în acest sens, populatia Banatului, indiferent de etnie sau de convingeri religioase poate oferi un model demn de urmat.




Termen preferat de americani si anglofoni, spre deosebire de francezi si francofoni care prefera termenul de mondializare.

J. Binde, Les cles du XXIe siecle, Unesco, Ed. SEUIL, 2000

J. Binde, op.cit., passim

J.J. Ehrler, Banatul de la origini pâna acum - 1774, Ed. Facla, Timisoara, 1982, p. 27-28

V. V. Muntean, Contributii la Istoria Banatului, Timisoara, 1990, p. 18

E. F. Bergman, Human Geography. Cultures, Connections, and Landscapes, Ed. Prentice Hall, New Jersey, 1995, p. 72-84

J. Wolf, Raumbewertung, Verkehr und Verkehrspolitik im Banat des 18. Jahrhunderts im Lichte der Landesbeschreibungen, în Kulturraum Mittlere und Untere Donau. Traditionen und Perspektiven des Zusammenlebens, Resita, 1995, p. 211 sqq.

D. Ţeicu, Banatul montan în evul mediu, Ed. Banatica, Timisoara, 1998, passim

M. Moga, N. Gudea, Contributii la repertoriul arheologic al Banatului, în Tibiscus, 1975, 4, p. 129-146

P. Niedermaier, Banater Siedlungen im Lichte der Josephinischen Landesaufnahme, în Forschungen zur Volks und Landeskunde, Sibiu, 24,2, 1981, p. 52

C. Fenesan, Cnezi si obercnezi în Banatul Imperial. 1716-1778, Ed. Academiei Române, Bucuresti, 1996, p. 15-16

J. Dengel, Geschichte der Gemeinde Orzidorf mit Rückblick auf die Vorgeschichte des Banates und der Gemeinde, Tipografia Victoria, Timisoara, f.a., p. 31

C. Fenesan, Administratie si fiscalitate în Banatul Imperial. 1716-1778, Ed. de Vest, Timisoara, 1997, p. 19-23

N. Iorga, Pagini alese din însemnarile de calatorie prin Ardeal si Banat, II, Bucuresti, Ed. Minerva, 1977, p. 125.

C. Fenesan, Administratie si fiscalitate ., p. 5.

A. Ţinta, Colonizarile habsburgice în Banat. 1716 - 1740, Ed. Facla, Timisoara, 1972, p. 18-20

E. Frecôt, Les français du Banat, Timisoara, 1945, p. 2

Informatii oferite de Uniunea Sârbilor din România, filiala Timisoara.

Adela Lungu, Crasovenii între traditie si noutate, în Timisiensis, nr. 1, anul VII, 2000

Gratiana Golâmba, Comunitatea cehilor din Valea Almajului. O experienta personala, în Timisiensis, nr. 1, anul VII, 2000.

*** Population. Demographical Structure, în Romanian Statistical Yearbook, 1994, Vol.1

st. Rab, Din viata si activitatea Fundatiei "Armonia", în Familia interetnica în societatea civila din România (studii psihosociologice), Bucuresti, 1998, p. 22

Ibidem, p. 24

Anca Tomescu, Dimensiuni si distributii ale casatoriilor etnic mixte pe teritoriul României, în Familia interetnica în societatea civila din România, Bucuresti, 1988, p. 32-33

Ibidem, p. 34

Ibidem, p. 35

Document Info


Accesari: 3573
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.



eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )