TERITORII sI RUTE ALE DROGURILOR
În ultimele doua decenii, globalizarea economica, dezvoltarea mijloacelor de comunicatie si transport, precum si noile tehnologii informatice au permis organizatiilor criminale repurtarea unor succese notabile în desfasurarea activitatilor lor la scara internationala. Strategia obisnuita a acestor grupari infractionale consta în fixarea posturilor de management si productie în zone de risc redus, în care detin controlul asupra mediului institutional, si în concentrarea cautarii pietelor de desfacere în regiuni cu o cerere mare de droguri, zone caracterizate prin puterea ridicata de cumparare a monedelor nationale si a populatiei respective.
1. America
America de Nord
2. Africa
3. Australia
4. Asia
5. Europa
Continentul european, important consumator de droguri la nivel mondial, nu a reusit sa stopeze dezastrul produs de stupefiante nici prin actiunile guvernelor, nici prin întarirea fortelor de politie si nici prin cooperarea internationala, dupa cum o arata cresterea continua a numarului consumatorilor, a numarului deceselor datorate supradozarii si a cantitatilor de droguri capturate.
Se estimeaza ca în Europa sunt 22,1 milioane de consumatori de cannabis, 2,3 milioane de cocainomani, 1,51 milioane de heroinomani, 2,7 milioane de consumatori de opiacee (altele decât heroina), 4,1 milioane de de consumatori de amfetamina si 2,6 milioane de persoane care practica abuzul de ecstasy.
Cannabisul este drogul ale carui consum si trafic sunt cele mai raspândite în Europa. O mare parte a acestui stupefiant se cultiva local sub acoperire, fenomen favorizat de vânzarea libera a semintelor de cannabis în magazine specializate sau prin intermediul internet-ului. Albania este una din principalele surse de frunze de cannabis. Politica adoptata de Olanda în anii 1970, de tolerare a vânzarii si a consumului produselor pe baza de cannabis în "coffee-shops", a devenit mai restrictiva în ultimii ani, asa cum o dovedesc înasprirea sanctiunilor aplicabile cultivarii plantei respective si scaderea numarului "cafenelelor", dar este incompatibila cu tratatele internationale în materie; nici legile din Luxemburg si Portugalia - intrate în vigoare în 2001 si vizând nepedepsirea penala, ci sanctionarea administrativa a faptelor de consum si detinere de droguri în vederea consumului personal - nu se conformeaza obiectivelor fixate de Adunarea Generala a ONU, la cea de a XX-a sa sesiune extraordinara, în ceea ce priveste reducerea abuzului de droguri din prezent si pâna în 2008; la fel, legile Spaniei si Italiei.
Din ce în ce mai multe opiacee provenind din Asia sunt oferite pe piata europeana, aparând chiar locuri publice pentru consumul drogurilor. Majoritatea
tarilor Europei Centrale si de Est, care serveau ca puncte de tranzit, se confrunta astazi cu problemele grave ale abuzului de heroina si ale cresterii numarului cazurilor de infectare cu HIV si virusul hepatitei C în rândurile toxicomanilor care îsi injecteaza drogurile. Culturi de mac opiaceu au fost descoperite în Albania, pentru prima data în 2001 , si în alte tari ale Europei Centrale si de Est, dar la o scara mult mai mica. La începutul anilor 90, majoritatea toxicomanilor din tarile membre ale CSI consumau substante fabricate artizanal pornind de la paiele de mac ("compot" sau "heroina lichida"), trecând apoi, ca si toxicomanii din Republicile Baltice, la droguri mai puternice, în special la heroina, care devenise mai usor de procurat, dupa cum o atesta capturile mari de "zapada" provenind din Afganistan, realizate în Federatia Rusa, unde doar în perioada 1989-1990 vamesii au confiscat peste 10 tone de droguri.
Italia detine primul loc în rândul statelor vest-europene în ceea ce priveste numarul heroinomanilor, estimat în aceasta tara la 500 de mii de persoane, în majoritate tineri; principalul vinovat de actuala stare de fapt este Mafia siciliana (mult mai periculoasa decât vechea "Cosa Nostra", care avea reguli stricte, interzicând activitati de genul prostitutiei sau narcoticelor) ce a profitat de dezmembrarea retelei de traficanti "filiera franceza". Colaborarea initiala a acestor doua organizatii infractionale consta în recrutarea traficantilor marunti din Marsilia, care cumparau morfina din Turcia si o transportau prin Grecia si Iugoslavia în Italia, unde era transformata în heroina ce urma a fi distribuita pe pietele europeana si americana.
Actiunea comuna a autoritatilor italiene, franceze si americane a condus la destramarea acestei retele. De fapt, prima "filiera franceza" aparuse în anii si trafica opiul din Turcia prin Marsilia - unde era transformat în heroina -, pe cale maritima pâna în SUA, sub patronajul "Uniunii Corsicane". Intinerariul cel mai frecvent folosit pentru introducerea heroinei în Europa este "ruta balcanica" Turcia - Bulgaria - România - Serbia - Bosnia-Hertegovina - Croatia - state ale Europei Occidentale, traseu ce nu este decât o prelungire a "rutei afro-asiatice" Egipt - Irak - Iran - Turcia. "Ruta balcanica" serveste si traficului de cannabis, cocaina si stupefiante sintetice.
În toate cele 15 state membre ale Uniunii Europene, peste 300 de mii de heroinomani urmeaza un tratament cu droguri de substitutie, prescris de medici, centre curative si centre de distributie a metadonei.
Cea mai mare parte a cocainei ce patrunde în Europa trece prin tarile de tranzit situate în America de Sud si zona Caraibelor. Principalele puncte de intrare în Europa a transporturilor de cocaina sunt Spania, Olanda si Portugalia. Organizatiile traficantilor folosesc si statele central si est-europene pentru a trimite cocaina în Europa Occidentala, dar consumul acestui drog este limitat din cauza pretului relativ ridicat, desi Europa reprezinta a doua piata ilicita de pe mapamond pentru cocaina, dupa America de Nord.Europa este o importanta sursa de stupefiante sintetice, destinate consumului local - în special de catre tineri - sau exportului. În ultimii ani au fost realizate capturi importante de ecstasy în Franta, Marea Britanie si Germania, consumul acestei substante crescând considerabil si în România, Bulgaria, Republica Ceha, Ucraina, Federatia Rusa si Estonia. Majoritatea comprimatelor de ecstasy exportate în lume sunt fabricate ilicit în Europa Occidentala.Amfetamina este produsa mai ales în Olanda, laboratoare clandestine functionând însa si în Europa de Est, spre exemplu în Polonia.
În anul 2000 au fost descoperite si distruse în Cehia 14 laboratoare ce fabricau metamfetamina pentru piata locala sau pentru exportul în Germania; un singur astfel de laborator a fost descoperit în Bulgaria, iar în Elvetia a fost distrusa în august 2001 o importanta retea a traficantilor de metamfetamina provenind din Asia de Sud - Est.
Dintre toate cele 44 de state europene, 43 au aderat la Conventia din 1961, 42 la Conventia din 1971 si 41 la Conventia din 1988, neratificata de Elvetia, Liechtenstein si Vatican.
În ceea ce priveste cooperarea regionala, în cadrul procesului de integrare în Uniunea Europeana, mai multe tari central- si est - europene beneficiaza de asistenta institutiilor Uniunii, concretizata - spre exemplu - în ajutorul oferit prin programele PHARE de dezvoltare a capacitatilor serviciilor de depistare si combatere a criminalitatii legate de droguri si a crimei organizate transnationale.
Importanta este si activitatea Centrului de lupta împotriva criminalitatii transfrontaliere - creat la Bucuresti în cadrul "Initiativei de cooperare pentru Europa de Sud -Est " - care coordoneaza schimburile de informatii între tarile din aceasta zona cu privire la traficul de droguri, în special.
Grupul Pompidou reprezinta o retea de cooperare regionala ce s-a extins si asupra statelor din centrul si estul Europei, cu scopul de a facilita dezvoltarea sistemelor de informatii privind drogurile în regiune, prin asocierea crearii unei retele de experti cu adoptarea unor metode eficiente de colectare a datelor.La toate acestea se adauga numeroase acorduri bi - sau multilaterale încheiate între diferite tari europene.
Actiunile luptei împotriva consumului si traficului ilicit de stupefiante întreprinse la nivel national si regional se subordoneaza ierarhic, din punctul de vedere al importantei si eficientei lor, "Planului de actiune antidrog al Uniunii Europene" (2000 - 2004) - ce se constituie într-un ansamblu de principii directoare ale activitatilor Uniunii Europene în materia controlului drogurilor - si obiectivelor Organizatiei Natiunilor Unite în acest domeniu.
|
