« TRADIŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ »
TRADIŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ
Gradinita este a doua casa a copilului, dar si terenul unde īsi desfasoara o educatie timpurie, teren adaptat ritmului sau de dezvoltare pentru ca el se joaca - īnvatānd si īnvata jucāndu-se, satisfacāndu-si nevoia de cunoastere.
Din multiplele aspecte pe care le ridica educatia īn gradinita, un rol important ar trebui sa-l aiba formarea si consolidarea reprezentarilor si educarii sentimentelor pentru specificul zonei īn care traieste copilul, a traditiei, obiceiurilor, dansul, ceramica, portul popular, muzica populara reprezentativa pentru fiecare parte a tarii.
Fac referire la aceasta vārsta pentru ca perioada prescolara este prima īn care copiii īsi 10510u201k manifesta aptitudinile, iar domeniul muzicii, desenului, dansului, ceramicii, colajului, pirogravurii, sunt primele lucruri abordate cu succes de copii. Sa nu uitam de Mozart sau Enescu īn muzica la vārste prescolare, Tatarescu un desenator deosebit la 6-7 ani, pictorul rus Uricov descoperit tot la vārsta prescolara si multi, multi altii.
Asa cum spunea Lowenfeld: "Niciodata nu este prea devreme pentru īnceperea educatiei, creativitatii, activitatea creatoare nu trebuie īngradita īn nici un fel de interdictii, limitari, criterii, de aceea trebuie pus la dispozitia copiilor tot felul de materiale pentru ca ei sa se obisnuiasca cu ele, cu uneltele de lucru, sa le denumeasca si sa le foloseasca corespunzator".
Relatia educator-copil, se stabileste usor prin comunicare, dar are un rol determinant īn dezvoltarea prescolarului asa cum sublinia un buletin UNESCO: "experienta acumulata īn primii ani de viata, joaca un rol capital īn reusita ulterioara a copilului pe planurile: scolar, social si profesional.
La vārsta prescolara posibilitatile de exprimare sunt limitate de īnsasi limitele gāndirii, de experienta de viata a copiilor, activitatea pe arii de stimulare bazāndu-se pe comunicare, completānd informatiile, educatoarea fiind un emitator, iar prescolarul cel ce receptioneaza.
Organizarea activitatii copiilor pe arii de stimulare īn special īn activitatea didactica desfasurata dimineata, realizeaza eficient obiectivele prevazute de programa, dar mai ales sunt atinse o serie de obiective particulare īn cazul nostru prin comunicarea - educarea sentimentelor de dragoste fata de tot ce īnseamna zona olteneasca.
Exista o comunicare īn afara de cuvinte care vizeaza muzica, limbajul plastic, cinematograful, gestul si expresia, dar la om comunicarea verbala se bazeaza pe dialog si presupune transmiterea de informatii, vocabular, replici, mesaje. Functia primordiala a unei comunicarii este de a-l influenta pe celalalt, de aceea menirea educatoarei este cu atāt mai mare cu cāt stim ca alaturi de ea copilul īncepe sa vorbeasca, sa se exprime, sa gāndeasca, sa emita judecati si rationamente. Educatoarea prin vorbire expresiva, gestica, expunere semnificativa, dialog antrenant, contānd īn acelasi timp pe activitatea mentala a copilului poate sa-i transmita orice informatie reusind adaptarea, integrarea si socializarea īn colectivitate.
Sentimentele de dragoste si atasament fata de anumite lucruri abstracte ca: tara, popor, judet, oras, iau nastere mai greu la prescolari, dar īn mod treptat, plecānd de la lucruri concrete ca cele amintite, aceste reprezentari se formeaza, se adāncesc si se īnteleg.
De aceea am pornit de la activitati simple de colorat harta tarii īn culorile tricolorului, vorbind de hotare, amintind de stefan Cel Mare īn "Stejarul din Borzesti", de turci, de tatari, am explicat semnificatia celor trei culori. Am trecut apoi la un joc din bucatele conceput de mine , prin care pe conturul hotarelor tarii asezam judetele, īnvatāndu-i sa-l recunoasca pe al nostru dupa asezare, forma, culoare si initiale. Tot prin reconstituire din bucatele am īnvatat zonele mari ale tarii: Moldova, Ardealul, Dobrogea si Ţara Romāneasca.
Pastrānd traditia locala am experimentat īn activitati pe lut moale, pregatit īnainte de mine pentru a fi mai usor de mānuit.
Pe tot parcursul acestor activitati le-am povestit despre īndeletnicirile, ocupatiile, mestesugurile traditionale si uneltele care se foloseau si spre exemplificare am adus o ulcica si o vaza pentru flori din ceramica neagra legānd ceva concret de cunostintele dobāndite. Le-am explicat despre poporul nostru, deci si despre olteni, se spune ca printre multe calitati pe care le poseda: harnicie, perseverenta, devotament, curaj, cinste modestie, ospitalitate - o are si pe aceea de a fi adevarati faurari de frumuseti fiind un popor cu multa fantezie, imaginatie si spirit creator.
De aceea am stimulat creativitatea la prescolari prin multiple cai si mjloace variate, dāndu-le posibilitatea copiilor de a se manifesta liber, formānd si consolidānd īn paralel sentimentele necunoscute pāna atunci de cunoastere si recunoastere a valorilor locale.
Toate acestea au avut un rol deosebit nu numai, īn educarea sentimentelor patriotice, obiectivul pe care īl propusesem initial, dar si īn educarea gustului estetic, al spiritului artistic al harniciei, cooperarii activitatilor īn grup, spiritul de īntrecere, initieri si aprecierea rezultatelor muncii.
Foarte usor am trecut la zona Olteniei unde am legat denumirea judetului cu orasul nostru localizāndu-l pe harta judetului. Am adus apoi la grupa o oala, o strachina, o carpeta cu desene oltenesti si īn urmatoarele activitati pe arii de stimulare am modelat, am desenat, am decorat obiecte aemanatoare cu cele afisate.
Acest tip de activitate a stimulat interesul si dorinta copiilor de a munci, de a realiza ceva prin stradania lor, dezvoltāndu-se creativitatea si imaginatia, iar pe tot parcursul lucrului convorbirea s-a purtat pe tema caracteristicilor obiectivelor de artizanat oltenesti, pe stilizarea florilor, a pasarilor, a fluturilor, pe culorile cu multe nuante de rosu , īncercānd īn permanenta sa scot īn evidenta aceste obiceiuri care constituie o traditie populara locala cu o importanta deosebita pentru pastrarea specificului zonei.
Acest gen de activitati a stimulat creativitatea dāndu-le posibilitatea de a-si manifesta personalitatea, integrarea īn colectiv, socializarea, dar si cunoasterea folclorului, asezarii, graiului, fapte care ramān ca o amprenta īntreaga viata a individului.
Am folosit aceste activitati pentru a dezvolta copiilor sentimentele de māndrie locala, de dragoste si respect pentru valorile acestui popor, el, copilul, fiind un continuator al lor, pentru ca daca va dori sa stie cine este, trebuie sa-si cunoasca radacinile.
Aceste activitati, pe arii de stimulare au dat posibilitatea de a completa īn volumul de activitati ale copiilor, ceva cu ce ei vor ramāne īn suflet toata viata, pentru ca locurile natale indiferent daca īl influenteaza pe om sau o periada mai scurta de timp, pot cotribui la impresii puternice asupra sentimentelor si emotivitatii prescolarului, nebanuind din care se va putea naste un Rebreanu, Creanga, Arghezi sau Eminescu.
|
