TRADITII RROME

TRADITII RROME

(Impactul benefic pe care il prezinta in prestatia cadrului didactic cunoasterea traditiilor, a obiceiurilor, a cutumelor si tabuurilor, a superstitiilor, a mentalitatilor si practicilor rrome)

A. RROMANIPEN - FUNDAMENTE ALE IDENTITATII RROME

a. RROMANIPEN-UL este dharma rromilor, in sens apropiat de acela al conceptului hindus, este legea fundamentala a rromilor sau Constitutia traditiei rrome, sistem de norme, valori si concepte intra-comunitare, care graviteaza in jurul modelului de identitate al culturii traditionale rrome: familia comunitara, acel tip de familie extinsa la nivel de comunitate, care se afla intr-o relatie de dependenta normativa si structurala de comunitatea careia ii apartine. Familia rroma este o famile-rizom, care isi unifica radacinile intr-o tulpina comuna si, in spiritul unei filosofii epicureice a existentei, orientata exclusiv spre prezent, dezinteresata de istorie sau de experienta trecutului, singura istorie care o preocupa este istoria de familie, fiecare individ fiind dator sa-si cunoasca genealogia, nu ca pe o obligatie de studiu, ci in mod firesc, natural, prin relatia cotidiana cu memoria familiala conservata in cutume si tabu-uri.

Un rol important in familia traditionala rroma il joaca "amare phure" ("batranii nostri" sau "bunicii nostri"). Primul lucru de remarcat este acela ca denumirea se refera in aceeasi masura la rudele de sange - bunicii - si la toti batranii din comunitate, respectul si grija fiind la fel de mari pentru ambele categorii: "Oun le phuren, on hale maj but manro sar tute. ("Asculta-i pe batrani, ei au mancat mai multa paine decat tine."). Niciodata o familie traditionala de rromi nu-si va da batranii la azil, oricat de saraci ar fi si oricat de luxos azilul. Batranii sunt elemente de referinta ale familiei extinse, au statutul cel mai inalt in comunitatea traditionala rroma, ei sunt judecatori (rr. krisinitorǎ), daca sunt barbati si vrajitoare / vindecatoare, cu recunoscute puteri magice premonitorii, inductive si taumaturgice, daca sunt femei. Statusul ridicat al barbatului batran tine de intelepciune, onoare, experienta, echilibru si responsabilitate. Statusul ridicat al femeii batrane tine de curatenia rituala, aceasta devenind "uji" (curata) abia dupa menopauza, cand se considera ca ii inceteaza relatiile sexuale care o spurcasera pana atunci.

In comunitatile traditionale, conflictele se rezolva in interior - "maokar e phralenqe" (intre frati), prin judecata de pace - i kris, precedata de dezbaterea cazului intre rude - o divano; hotararea kris-ului se ia prin consens si justitia este distributiva: ambele parti au partea lor de dreptate si trebuie sa li se dea satisfactie; de vreme ce nu exista adevar absolut, increderea si respectul reciproc sunt bazele comunicarii si ale comuniunii.

b. RROMII SI ROMANII - PERCEPTII RECIPROCE IN MENTALUL COLECTIV

Autoare: dr. Delia Grigore

Fata de boier si Tiganul vindut, O tiganca cu pruncul stau la Statua Libertatii"), Gheorghe Sion ("Emanciparea tiganilor"), Ion Heliade Radulescu ("Tiganiada", "Jupan Ion"), Gheorghe Asachi ("Tiganii"). Aceasta literatura cu scop deschis militant, indreptata programatic catre abolirea sclaviei, este populata de rromi natural-simpatici si nativ-isteti, victime ale unor teribile persecutii ale stapanilor lor si de femei rrome de o frumusete tulburatoare, peste masura de patimase, deseori indragostite de stapanii lor tineri, acestia din urma, nu de putine ori, animati de idei abolitioniste. Plasati uneori in posturi histrionic marete, ca monumente ale durerii sau ale revolutiei pasoptiste, rromii raman totusi perceputi din perspectiva unei amabile condescendente, ca dinspre un boier natural-superior, dar patruns de idei inovatoare, inspre un om natural-inferior, dar animat de aspiratii posibil mai inalte. "Desi din cea mai frageda copilarie traise in murdaria cea mai cumplita, desi ochii si urechile ei fusesera marturi ai celei mai desavarsit lipse de moralitate si ai celei mai mari vulgaritati, curatenia mintii ei parea tot atat de desavarsita ca aceea a trupului. Din gura ei nu iesea nici minciuna, nici vorba vulgara, graiul ei era acela simplu, al oamenilor de la tara, dar totdeauna cuviincios, miscarile ei erau totdeauna gratioase, chiar elegante, dezmierdarile ei cele mai fierbinti nu deveneau niciodata vulgare."

Bibliografie

Hasdeu, B.P., 1867, Archiva istorica a Romaniei, sub auspiciile Ministerului Instructiunii Publice, Bucuresci, Imprimeria Statului

Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes - Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997

"O mie de ani de singuratate. Rromii in proza romaneasca", Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza", Bucuresti, 2000

Facaoaru, Iordache, Amestecul rasial si etnic in Romania, in "Buletinul eugenic si biopolitic", IX, 1938

Facaoaru, Gheorghe, Cateva date in jurul familiei si statului biopolitic, Bucuresti, [1941]

B. TRADITII SI OBICEIURI LA RROMII URSARI

Autor - formator: prof. insp. Anghel Nastase, ISJ Bacau

TIPUL DE PROGRAM : Avizat prin oferta C.C.D

PUBLIC TINTA : Cadre didactice, inspectori, mediatori scolari, consilieri scolari

Justificare

PLANIFICAREA PE MODULE

MODULUL I : Limba si literature rromani -DIALECTE: ursaresc; caldararesc; carpatin; spoitoresc. ½ ore

MODULUL I I : Rromii popor indian . Rromii pe teritoriul Romaniei ½ ore

-primele atestari ale rromilor in lume si in Romania

-neamurile de rromi

-straturi dialectale particularitati

-ocupatii traditionalae ale rromilor

MODULUL III: Traditii si obiceiuri la rromi 2 ½ ore

OBIECTIVE :

La sfarsitul sesiunilor de formare formabilii vor fi capabili sa :

O.1 - inteleaga care sunt elementele care stau la baza unor comportamente si atitudini ale comunitatii rrome;

O.2 - dobandeasaca un minim de cunostinte despre limba, cultura, istoria si traditiile minoritatii rrome

O.3- identifice modurile de implicare a comunitatii rrome in societate ;

ACTIVITATI :

comentarea unor fapte, atitudini, com­por­tamente si abordarea lor critica;

Jocuri de rol

Vizionare de materiale audio-video

Prezentare din suportul de curs.

Sesiunea IV  Socializarea rromilor prin scolarizare, incluziune scolara

1 ½ ore

1. Rolul scolii in atragerea parintilor si a comunitatii in educatie 
• .Indici de compatibilitate cu comportamentul specific etnicilor rromi « - liste cu recomandari si prezentare din suportul de curs »
2. Principiile invatamantului incluziv, metode activ participative
3. Segregare, desegregare
4. Participare activa a elevilor rromi la viata scolii, diminuarea sentimentului de autoexcludere si formarea respectului de sine la elevii rromi
5. Feed-back; Evaluare

Metode utilizate : brainstorming, jocul de rol, prelegerea interactiva, dezbaterea, povestirea .

Modalitati de organizarea a activitatii; individual si in grup

Modalitati de evaluare :

Evaluarea se va realiza pe tot parcursul sesiunilor,urmarind cum lucreaza cursantii, cum se angajeaza in activitate ,cum se incadreaza in timp, ce atitudine au fata de sarcinile primite si fata de temele abordate, deasemenea cum raspund concret la sarcini cat si printr-o fisa de evaluare.

C. Schema cursului de traditii si obiceiuri la rromi (Autor: dr. Lucian Cherata)

Observatie: Cursul se deruleaza preponderent in maniera "expunere" marcata de momente interactive raportate strict la ceea ce se discuta. Se urmareste transmiterea unei cantitati considerabile de informatii intr-un timp relativ restrans (2 ore) urmata de intrebari si comentarii referitoare la cele expuse in prima parte a cursului.

1. Despre importanta cunoasterii istoriei si traditiilor unei etnii, in general. De ce expunerea se refera la rromi (particularitati rasiale, culturale, sociale, prejudecati, necesitatea unor solutii de integrare scolar-educationala etc.);

2. Atentionare privind neomogenitatea comunitatilor de rromi (grad de integrare, traditionalism, nomadism-sedentarism, ocupatii etc.) - rasfrangerea acestei situatii asupra traditiilor;

3.Expunere a principalelor traditii a urmatoarelor categorii de rromi*:

• caldararii - ca cei mai traditionalisti rromi
• ursarii-lautarii - ca rromi traditionalisti dar cu capacitate de adaptare la mersul istoriei
• vatrasii - ca rromi exponenti ai unor traditii combinate cu cele ale populatiei majoritare
• rudarii - ca posibili rromi ca origine antropologica, exponenti ai unor traditii complet imprumutate de la majoritari sau alte populatii

* La fiecare dintre categoriile de rromi enumerate mai sus se vor urmari urmatoarele aspecte:

- conceptia despre Dumnezeu, relatia magic-profan (puritate, juraminte, blesteme etc.)

- familia traditionala (ierarhizare, rolul indivizilor, relatii traditionale)

- relatiile in cadrul comunitatii

- relatia cu alte comunitati de rromi, relatia cu majoritarii;

4. Discutii in maniera intrebare-raspuns despre cele expuse cu convertirea comentariilor spre sublinierea ideilor principale de la punctele 2) si 3);

5. Concluzii care justifica principalele idei de la punctul 1);