|
ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
|
Tinerii, Sanatatea si Sexualitatea
In Romānia sanatatea are inca multe minusuri, in ultima decada numeroasele reforme si revocari de ministrii neavānd inca nici un efect vizibil. Cu toate ca statisticile spun ca este un medic la 558 de locuitori, comparabil cu Marea Britanie, unul la 710, deficienta este la nivelul cheltuielilor pentru sanatate, 2.6% din PIB mult mai mic decāt a altor tari ( ex. Marea Britanie 6.1% PIB ) (sursa: "Mica enciclopedie de geografie" editura Lider ). In judetul Bistrita Nasaud este un medic la 785 de locuitori, mai mult decāt la nivel national ceea ce īnseamna ca serviciile medicale in zona noastra au numeroase slabiciuni.
In judetul nostru, Bistrita Nasaud, in ultimii 6 ani este o tendinta de scadere a paturilor din spitale si a personalului 15115y2420p medico-sanitar ( vezi tabel 1 ) . Numarul spitalelor si al policlinicilor a ramas acelasi, in schimb s-au īnchis dispensarele medicale din zonele rurale ( vezi tabel 2), fapt ce sporeste afluxul de pacienti din satele din judet, in special tineri, care sunt mai predispusi la īmbolnaviri. Unitatile sanitare din proprietatea statului acopera aproape tot domeniul sanatatii, īntrucāt oamenii, dar mai ales tinerii, nu sunt dispusi sa plateasca pentru serviciile medicale. In ultima perioada se observa ca apar tot mai multe cabinete particulare ( vezi tabel 3 ), dar tendinta de renuntare la serviciile medicale oferite de stat este stopata de un factor evident: banii. Cu toate ca nivelul calitatii este mai ridicat, tinerii nu dispun de resursele financiare pentru a acoperii costurile, iar salariatii au deja o contributie pentru sanatate retinuta prin stopaj din veniturile salariilor brute, care este in procent de 6.5 % din acesta.
Tabel 1
|
|
|
|
|
- numar - |
|
Judetul
Bistrita-Nasaud |
Paturi īn spitale |
Medici |
Stomatologi |
Farmacisti |
Personal |
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel 2
Judetul Bistrita-Nasaud Anii |
Spitale |
Policlinici |
Dispensare medicale |
Centre de sanatate |
Crese |
Farmacii | ||
Total |
Teritoriale |
|||||||
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel 3
Principalele unitati sanitare cu proprietate privata, īn anul 2004 |
Judetul Bistrita-Nasaud |
|
|
Spitale |
|
Policlinici |
|
Cabinete medicale de familie |
|
Cabinete medicale de medicina generala |
|
Cabinete medicale de specialitate |
|
Cabinete stomatologice |
|
Laboratoare medicale |
|
Laboratoare de tehnica dentara |
|
Farmacii (inclusiv puncte farmaceutice) |
|
Depozite farmaceutice |
|
Centre medicale |
|
Pentru a pune bazele unei societati puternice, avem nevoie de resursele umane necesare si pentru o schimbare benefica avem nevoie de noua generatie, de tineri care trebuie sa fie capabili si apti de lucru. Pe langa educatie si pregatire profesionala, acestia au nevoie de o stare fizica si fiziologica normala, adica trebuie sa fie sanatosi.
Starea de sanatate a tinerilor e influentata de doi factori: conditiile de mediu si stilul de viata.
Bistrita nu este foarte poluat comparativ cu restul oraselor din Romānia, datorita faptului ca in aceasta zona nu este dezvoltata o structura industriala complexa. Cu toate acestea reteaua de monitorizare a poluarii de impact in municipiul Bistrita, in calitatea aerulu, a īnregistrat 10 depasiri dintr-un numar de 37 de determinari in punctul de prelevare, frecventa depasirilor fiind de 26.3 %. Valoarea medie īnregistrata in 2003 a fost de 0.4313 % mg/mc, observāndu-se o usoara depasire fata de valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane care este, ( conform ordinului 592/2002 ), de 0.04 % mg/mc.
Poluarea fonica este inca un factor ce poate influenta negativ sanatatea. S-au efectuat, īn 2003 un numar de 14 determinari la limita unor zone functionale din municipiul Bistrita, observāndu-se ca exista depasiri fata de nivelul de zgomot echivalent, populatia fiind expusa nivelului de zgomot superior valorii de 65
db (media pe 24h). Majoritatea unitatilor pentru care s-au efectuat determinari se gasesc īn zona industriala, iar acestea fiind relativ departe de zona locuita a orasului s-a concluzionat ca depasirile īnregistrate nu reprezinta o sursa de poluare fonica a populatiei. De asemenea in urma monitorizarii calitatii apei prin prelevarea si analiza unor probe, apa furnizata prin reteaua de distributie a municipiului Bistrita apare ca sigura. De altfel, nici o epidemie hidrica nu s-a īnregistrat.
Amplasamentul geografic al orasului, in Depresiunea Bistritei, o zona cu grad mare de umiditate, favorizeaza producerea bolilor reumatice inca de la o vārsta frageda.
Īn prezent, aproape 40% din totalul deceselor care se īnregistreaza īn Romānia sunt produse de boli legate de stres, deci de boli evitabile sau care pot fi amānate prin modificari īn stilul de viata al populatiei. Dintre grupurile cele mai vulnerabile la actiunea componentelor negative ale stilului de viata, dar care īn acelasi timp mai pot sa-si ajusteze comportamentele spre cele favorabile sanatatii, fac parte copiii si tinerii. Cele mai frecvente vicii ale tinerilor, care degradeaza statrea de sanatate, sunt fumatul si alcoolul. Statisticile despre fumat indica lucruri īngrijoratoare, mai ales īn rāndul tinerilor,
care, din ce īn ce mai multi, īncep sa fumeze de la vārste fragede. An de an, numarul celor ce fumeaza creste procentual, iar vārsta de debut scade. Un studiu facut arata, contrar asteptarilor, ca mai bine de 70% din tinerii bistriteni investigati nu sunt fumatori. O problema este faptul ca orice adolescent nefumator care la finalul saptamanii iese cu amicii intr-un pub sau o cafenea, trebuie sa inhaleze fumul, care ticseste barurile din oras, iar fumatul pasiv este un factor ce creste riscul aparitiilor bolilor cardiace, a cancerului pulmonar si a agravarii astmului alergic si a alergiilor respiratorii ( doar 15 % din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza, restul de 85% este inhalat de restul persoanelor ) . In timp ce fumatul nu pare sa fie la moda, consumul de alcool face parte din viata tinerilor bistriteni (numai 42,1% dintre subiecti au declarat ca nu consuma alcool deloc). Cred ca profesorii si cadrele medico-sanitare din pacate nu au influenta care ar trebui sa o aiba, nu ajung sa fie modele pentru tineri, atat timp cat si profesorul si medicul fumeaza nu l-as putea considera un exemplu pozitiv pentru tineri.
Alcoolul are un effect puternic asupra organisumui, care nu are neaparat efecte imediate, bolile produse de acesta apar la vārste mai īnaintate, de aceia tinerii nu par a fi īngrijorati de consumul bauturilor alcoolice. Efectele alcoolului asupra organismului sunt numeroase si apar atāt la nivelul sistemului digestiv ( ciroza hepatica, pancreatita, hepatita cronica, gastrita cronica) , cat si la nivelul sistemului circulator ( cresterea tensiunii arteriale si a lipidelor din sānge ) si cel mai grav la nivelul sistemului nervos ( distrugerea neuronilor - crize convulsive ).
In ultimul deceniu societatea se confrunta cu o noua problema, mai ales in rāndul tinerilor: consumul de droguri. Judetul Bistrita-Nasaud, din pacate, nu a ramas īn afara efectelor acestui flagel, daca īn urma cu cātiva ani cazurile de consum erau foarte rare, iar despre trafic nici nu putea fi vorba, īn prezent situatia este aproape scapata de sub control. Realitatea demonstreaza ca īn special īn rāndul tinerilor, cei care sunt tinta traficantilor, consumul de droguri s-a generalizat. Fenomenul este īngrijorator, daca nu grav in Bistrita. In ciuda unei pozitii majoritare ferme īmpotriva consumului de droguri, razbat ecouri nefavorabile: 11,84% au dat raspunsuri evazive, au refuzat sa raspunda sau au recunoscut ca au consumat).
De asemenea alimentatia nesanatoasa, cu noile tentatii de fast-food, deterioreaza starea de sanatate. In Bistrita au aparut numeroase fast-food-uri iar tinerii nu ezita sa se hraneasca in acest mod, favorabil aparitiei de boli cronice.
O problema pentru adolescentii bistriteni este lipsa de miscare. Nu faptul ca acestia aleg sa fumeze sau sa consume alcool in locul miscarii este adevaratul motiv, ci acela ca in Bistrita nu exista locuri de practicare libera a sportului. Cu toate ca in actele primariei orasul figureaza cu numeroase baze sportive dintre care 80 % sunt terenurile si salile de sport de apartin scolilor generale si liceelor, iar restul sunt in numar de 4 sunt inexistente pentru ca au fost vāndute pentru construirea unor terenuri sintetice. Adolescentii au de ales intre plata unei sume deloc modice pentru o ora de sport pe un teren sintetic si negocierea cu gardienii liceelor. Astfel lipsa miscarii fizice duce la sedentarism si la aparitia bolilor cauzate de acesta.
In "Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala a judetului Bistrita - Nasaud" pe anul 2006 sunt mentionate masuri pentru promovarea stilului de viata sanatos prin campanii de educare conform calendarului sanatatii, materiale de informare pentru prevenirea consumului de tutun, alcool si alte droguri, īmbunatatirea starii de sanatate a copilului si totodata apropierea indicatorilor de sanatate si demografici de cei ai tarilor civilizate.
La vārstele tinere sunt mai putine cazuri de boli cronice, cancere, dar cu toate acestea majoritatea persoanelor bolnave au o vārsta frageda. Acestia sunt mai predispusi decāt adultii, in specia la bolile infectioase ( varicela, scarlatina, rujeola, oreionul, gripa ), ce le includ si cele de sezon, care nu au o gravitate mare, nefiind nevoie de o internare daca acestea sunt tratate la timp. Spre exemplu, conform Compartimentul Statistica din cadrul DSP Bistrita - Nasaud, numarul de infectii acute ale cailor respiratorii superioare in saptamana 30 octombrie-5 noiembrie 2006, la īnceputul sezonului racelilor si a virozelor din numarul de 1600 de persoane bolnave doar 1.62 % au fost internate.
Numar bolnavi:
Total : 1600 din care internati: 26
Repartitia pe grupe de vārsta este reflectata de urmatorul tabel:
Grupe de vārsta |
0-1 an |
1-4 ani |
5-14 ani |
15-44 ani |
45-64 ani |
65 si peste |
TOTAL |
bolnavi |
|
|
|
|
|
|
|
internati |
|
|
|
|
|
|
|
Cu toate acestea ponderea cea mai mare la afectiunile tinerilor o detin accidentele prin gravitatea pe care o au. Multi tineri conduc masini fara a avea carnet si rezultatul unor asemenea acte de teribilism si inconstienta nu poate fi altul decāt accidentul si, bineīnteles, moartea. Politia rutiera īncearca diminuarea numarului de accidente rutiere si mai ales a numarului de victime umane, prin campanii cu slogane gen "Stop accidentelor, viata are prioritate!".
Tinerii sunt foarte predispusi la bolile transmisibile sexual( sifilis, gonoree, SIDA), unde putem include si sarcinile nedorite care apar. Statisticile arata ca vārsta de īncepere a vietii sexuale este in scadere, intr-adevar vārsta la care adolescentii fac acest pas este din ce in ce mai joasa. Īntrebarea pe care o pun destul de des tinerii este "la ce vārsta ar trebui sa-si īnceapa viata sexuala?". Nu se poate vorbii de o vārsta recomandata, dar totul este sa fi pregatit din punct de vedere fizic, psihic, sa fi responsabil. Este important ca tinerii in momentul actului sexual sa foloseasca metode de contraceptie. Consecinte ale īnceputului unei vieti sexuale la o vārsta timpurie ar putea fi. De exemplu daca apare o sarcina la o vārsta frageda este clar ca este o problema, apare un copil la un copil aproape si cu cat esti mai mic cu atāt esti mai imatur, abilitati mai putine in a lua decizii corecte si de aici toate celelalte urmari.
Tinerii isi manifesta azi sexualitatea cu mai multa indecenta, afirmatie rezultata in urma chestionarului ( vezi graficul 1) . Pe de alta parte acestia devin mai responsabili si manifestarile lor sunt o parte a sexualitatii, dar daca ne referim la cat de atenti sunt, la cat de constienti sunt, pot lua masuri sa evite riscurile unui act sexual neprotejat.
Graficul 1
Suntem intr-o etapa in care informatiile circula destul de bine, deci nivelul de informatii este din ce in ce mai bun. Au existat campanii de informare asupra riscurilor bolilor cu transmitere sexuala, domeniu in care Societatea de Educatie si Contraceptie Sexuala din Bistrita a īntreprins o serie de programe in acest sens. Specialistii spun ca mai dureaza putin pana cānd se si constientizeaza riscurile. S-a constatat ca tinerii stiu cum se transmit bolile transmisibile sexual, stiu ce-ar putea face sa evite o sarcina nedorita, dar de aici pana la a folosii metode de prevenire ( prezervativ si celelalte ), mai dureaza un timp, inca persistānd atitudini de genul: "mie nu mi se īntāmpla", "SIDA e pentru altii". In orasul Bistrita cazurile de SIDA sunt infime, fapt ce duce la lipsa unor cabinete pentru persoanele seropozitive sau a unor centre de consiliere si testare HIV (date puse la dispozitie de Dr. Corina Ernst, DSP). O situatie diferita este in comunitatile rrome, grup etnic foarte traditionalist si conservator. Fetele sunt "vāndute" in casatorie la vārste fragede, 12/13 ani motiv pentru care numarul sarcinilor printre fetele rrome este ridicat. Datorita vārstelor scazute ale mamelor, exista o rata ridicata a mortalitatii infantile.
Campanii anti fumat, anti alcool, anti droguri si pro contraceptie s-au demarat atāt la nivel national cat si la nivel local, deci tinerii au fost informati asupra riscurilor si a factorilor ce le influenteaza in mod negativ sanatatea. Dar efectul acestora nu este cel asteptat, ceea ce denota faptul ca problema este la nivelul individului, ce nu da dovada de vigilenta necesara, deci trebuie lucrat la educatia tanarului, la formarea personalitatii acestuia.Situatia sanatatii tinerilor rromi este īngrijoratoare, fiind necesare schimbari īn strategiile institutiilor publice si īn mentalitati.
Politica de confidentialitate |