URBANISMUL SOCIAL SI ORASUL VIITORULUI
Termenul de oras al viitorului face trimitere in primul rand la un oras in care problemele actuale si-ar gasi rezolvare: existenta unor spatii sigure, placute, a unui mediu ospitalier si agreabil, insumand totalul activitatilor, valorilor si aspiratiilor legate de locuinta si prelungirilor sale.
Calitatea spatiilor urba 454f58e ne se bazeaza pe un echilibru instabil intre spontaneitate si regularitate, pe o combinatie intre controlul public si initiativa privata, care se poate dovedi corecta sau gresita, stimulanta sau paralizanta.
Conceptul de "dezvoltare
Alte probleme cu care se confrunta urbanismul in ziua de azi: cresterea numarului de locuinte, nu atat datorata cresterii populatiei cat a impartirii acesteia in familii din ce in ce mai mici, ideea ca circulatia informatiei va elimina in cele din urma nevoia de orase: invatamant, comert, medicina la disanta - atata vreme cat ar exista conexiunea informationala necesara, interventia nejustificat de mare a politicului in sfera de activitate a urbanistilor si arhitectilor.
Urbanismul viitorului este prins intre (cel putin) trei directii distincte: cea a dezvoltarii tehnologice, cea sociala si cea politica. Conlucrarea acestor directii este esentiala pentru crearea unui mediu social prielnic.
Conceptul: "low-rise - high-density", locuirea intermediara, o cooperare intre urbanisti, arhitecti si sociologi ar fi o posibila varianta pentru un orasul viitorului.
Constientizarea nevoilor si tendintelor fundamentale ale omului, constientizarea mediului inconjurator: reducerea poluarii, evitarea consumarii de resurse nereciclabile; constientizarea importantei vecinatatilor si promovarea acestora (crearea unui mediu cu utilitate polivalenta, dar si o asociere diversificata pe varste, rase, venituri ale locuitorilor), ar fi cateva dintre imperativele urbanismului modern.
Cercetari efectuate in Franta, Anglia, Germania, arata ca nevoile sociologice privind orasul viitorului sunt legate de: realizarea orasului ca spatiu social in care sa se inscrie viata sociala si asigurarea unei plenitudini a vietii bazata pe o corespunzatoare ierarhie a valorilor umane. Orasul ar urma astfel sa faciliteze o sociabilitate optima a omului, realizata prin contacte, schimburi, concurenta, control. Fr. Choay propune o analiza a constantelor si a variabilelor in dezvoltarea oraselor.
In prezent ne confruntam cu o dezintegrare a asezarilor si o tendinta spre fenomenul de "oras mondial"- invadarea orasului in teritoriu, prin trimiterea in avangarda a semnalelor (benzinarii, moteluri) - intr-un fel se ajunge la ,dezurbanizare' prin aceasta foame de spatiu. Intrebarea: se va continua aceasta directie sau se vor concretiza (mai mult sau mai putin fidel) proiecte utopice - "urbanism science-fiction" (Fr. Choay): orasele vericale - P. Maymont, orasul-pod - J. Fitzgibbon, asezarea tridimensionala - Y. Friedman, Marina City - K. Kikutake? Si daca da, acest lucru se va intampla acum, sau dupa ce intreg teritoriul ca fi deja urbanizat ?
Bibliografie:
|
