Violenta in familie
Agresivitatea si formele ei de manifestare
Agresivitatea este, conform Dex-ului,insusirea de a fi agresiv, iar agresiv este considerat cel care ataca fara a fi provocat. Teoriile despre cauzele comportamentului agresiv se pierd intr-o polemica nefericita care cauta sa explice agresivitatea dintr-un unic punct de vedere. Personal, consideram ca teoriile respective nu se exclud reciproc, ci se completeaza .Oricare ar fi acestea, se contureaza trei modele de explicare a cauzelor si conditiilor unui comportament agres 222g624c iv.
Un prim punct de vedere ar fi acela al teoriei referitoare la instinct, conform careia agresivitatea ar fi congenitala.Dar comportamentul agresiv nu se manifesta decat sub influenta unor excitanti exteriori declansatori.Cu cat acest instinct ramane mai nesatisfacut, cu atat se pare ca organismul cauta un excitant declansator. Uneori, in cazuri extreme , instinctul se declanseaza fara un astfel de excitant exterior. Pentru a preveni astfel de descarcari spontane, exista, dupa unii cercetatori, posibilitatea de a le anihila pe cale sociala prin sport, prin entuziasmul fata de arta si stiinta. Un lucru este cert : agresivitatea este conditionata si biologic.Dar, despre un instinct clar, cu o excitatie proprie declansata de scoarta cerebrala nu poate fi vorba.
Un al doilea punct de vedere cuprinde teoria emisa de Dollard si modificata apoi de Berkowitz, care pune agresivitatea in relatie cu frustrarea. Aceasta din urma este considerata a fi o zadarnicire a unei actiuni deja existente si cu un anume scop. Frustrarea inseamna o intrerupere a unei actiuni si nu este vorba de evenimentul care urmeaza acesteia sau despre sentimentele ulterioare ale persoanei frustrate. Una dintre reactiile la frustrare este agresivitatea. Acuitatea tendintei de agresivitate depinde direct de violenta frustrarii premergatoare si de frecventa perturbarilor din cadrul unei perioade de timp. Agresivitatea se opune astfel cauzei care a generat-o. Prin aceasta teorie nu se raspunde la intrebarea de ce reactioneaza individul agresiv si nu se ia in considerare o agresiune aplicata in mod constient si planificat pentru realizarea propriilor teluri, o actiune care nu deriva neaparat dintr-o frustrare.
O alta teorie este aceea a agresivitatii ca trasatura dobandita, insusita.Conform acestei teorii, agresivitatea este o atitudine sociala, cauzata de conditiile mediului inconjurator, care se invata si se dezvolta din activitatea continua a omului, din succesele si insuccesele sale si din ocaziile de a imita comportamentul agresiv.Cu cat un individ cu comportament agresiv are mai mult succes , cu atat va exista o probabilitate mai mare ca el sa repete agresiunea mai ales daca este implicata si presupunerea personala ca printr-o astfel de actiune va obtine un succes. De asemeni, comportamentul agresiv poate aparea si prin observarea unui model agresiv care serveste astfel drept stimulent pentru a crea o asemanare si mai mare intre model si observator. Imitarea modelului depinde si de urmatorii factori : starea sociala a modelului, varsta si sexul acestuia, consecintele comportamentului sau, valoarea pe care comportamentul o are pentru atingerea scopului personal, competenta care i se atribuie modelului, caracteristicile exterioare ale acestuia, relatiile personale cu acesta.
In concluzie, agresivitatea trebuie inteleasa intr-un context de interactiune sociala care presupune in mod obligatoriu vatamare. Ea este, deci, o actiune vatamatoare, orientata impotriva unui organism, iar a vatama inseamna a traumatiza, a leza, a distruge, componente care afecteaza, enerveaza si jignesc.
Putem considera actiuni agresive ; actiuni intentionat distructive( au ca scop distrugerea, traumatizarea unei persoane), actiuni explicit intentionat negative (scopul lor este de a produce o stare neplacuta unei persoane), actiuni implicit intentionat distructive (scopul lor nu este tocmai de a distruge cealalta persoana, dar agresorul asteapta ca tentativa sa sa duca la afectarea victimei),actiuni implicit negativ intentionate(scopul lor nu este neaparat crearea unei stari neplacute, dar agresorul asteapta ca din cauza actiunilor sale , aceasta stare sa se instaleze la cel agresat).
Fara a avea pretentia de a fi epuizat subiectul,cocluzionam ca agresivitatea este o insusire la dobandirea careia contribuie mai multi factori, incepand cu cei biologici , continuind cu mediul social si valorile morale si sociale ale fiecarui individ, si nu in ultimul rand cu influienta pe care o au asupra acestuia chiar si sistemele moderne de comunicare ca televiziunea si internetul.
Bibliografie :
Alder , A-Cunoasterea omului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991
Cretie, C-Psihopedagogia succesului, Editura Polirom , Iasi, 1997
Golu, M- Dinamica personalitatii, Editura Geneze, Bucuresti, 1993
Dragu, M-Comportamentul agresiv in activitatea sportiva, https://www.fefs.ugal.ro/mgt/art%20dragu.htm
|
