INSTITUTUL TEOLOGIC ADVENTIST
FACULTATE DE TEOLOGIE - ASISTENŢĂ SOCIALĂ
ANTECEDENTELE PERSONALE
sI STAREA DE NUTRIŢIE
Sanatatea este o importanta valoare si resursa socio-umană 24124u207y ;, care trebuie protejata atât de medici, biologi ori psihologi cat si de specilistii apartinând diveselor domenii ale stiintelor sociale. Este o dimensiune esentiala a calitatii vietii comunitatilor umane care nu semnifica simpla absenta a bolii.
Boala nu este numai o problema de biologie umana ci si o problema sociala, dependenta , pe de-oparte de factorii si conditiile mediului social, iar pe de alta parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile si stilurile de viata practicate de grupurile componente.
Din punct de vedere sociologic, boala constituie un veritabil rol social care inplica o conduita dinstincta si are numeroase consecinte asupra vietii individului si a colectivitatii.
Un rol foarte important în pastrarea sanatatii îl are nutritia.
Dictionarul de medicina, defineste nutritia ca fiind "totalitatea proceselor de asimilare si degradare a alimentelor care au loc într-un organism, permitându-i acestuia sa-si asigure functiile esentiale si sa creasca." Pe lânga cel de procurare a substantelor nutritive, alimentatia are rol social si psihologic.
Alimentatia, este obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Doctorul Osler , renumitul medic canadian, spunea ca 90 % din toate afectiunile cu exceptia infectiilor si accidentelor sunt strâns legate de alimentatie. Nutritia este involuntara si inconstienta . Ea include toate procesele si transformarile pe care alimentele le sufera în organism pâna la completa lor asimilare.
În timpul ultimelor decade nutritionistii s-au preocupat de trei aspecte de baza ale alimentelor: igiena alimentara, caloriile si proteinele. Problemele cu care se confrunta majoritatea populatiei în ceea ce priveste alimentatia, sunt: excesul de grasimi, aportul excesiv de calorii, excesul de sare si condimente iuti. Apoi, oamemii consuma prea multe proteine. Sursele de proteine vegetale pot face fata în mod corespunzator necesitatii oganismului , fara sa fie nevoie de o suplimentare a grasimilor. Folosirea din belsug a alimentelor vegetale va asigura necesarul de vitamine, fibre alimentare si minerale. Alimentele bogate în fibra ajuta la prevenirea bolilor cardiace, cancerul digestiv, obezitatii, diabetul si diverticulitei..
Bolile cardiovasculare constituie cauza princeps de mortalitate în cea mai mare parte a lumii, inclusiv în România. Exista o asociere clara între grasimile consumate si riscul de a contracta o boala cardiovasculara. Cancerul este ucigasul numarul 2 si se apreciaza ca 40% dintre toate cancerele au la baza o alimentatie nesanatoasa. Este indicata o dieta variata deoarce ea poate satisface mai bine necesitatile de substante nutritive pentru a mentine starea de sanatate a organismului.
Alimentele ingerate furnizeaza sapte componente necesare: glucide, proteine, lipide, vitamine, substante minerale, apa si fibre. Aceste substante nutritive îndeplinesc urmatoarele functii: întretinerea si refacerea tesuturilor, reglarea reactiilor chimice complexe, energia pentru contractia musculara, conducerea impulsului nervos, secretia glandelor, crestere si dezvoltare, reproducere. Glucidele sunt utilizate ca furnizori de energie. Daca organismul primeste mai multa energie decât are nevoie, surplusul este transformat în grasimi si depozitat în tesutul adipos de sub piele. Fibrele sunt formate din glucide care nu pot fi digerate ce se gasesc în cerealele integrale, leguminoase uscate, legume si fructe. Ele scad nivelul colesterolului din sânge .Sursele de fibre sunt: pâinea din cereale integrale, fructele, legumele si zarzavaturile, cartofii, orezul nedecorticat, porumbul si leguminoasele.
"Proteinele sunt necesare pentru crestere si dezvoltare precum si pentru refacerea tesuturilor uzate. Ele ajuta la formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor care lupta împotriva infectiilor. Hemoglobina care transporta oxigenul este formata în cea mai mare parte din proteine. Un aport prea mare de proteine, suprasolicita functionarea renala si induc o pierdere accentuata de calciu, din organism."
Proteinele de origine animala pot fi combinate cu cantitati destul de mari de lipide, ceea ce face sa creasca riscul hipercolesterolemiei si ateromatozei, HTA, IMA, AVC. Sursele de proteine pot fi: leguminoasele uscate, nuci, pâine din cereale integrale, lapte, oua, carne, peste.
Grasimile reprezinta o forma foarte concentrata de energie. Sunt necesare pentru transportul, unor vitamine, pentru protectia organelor vitale, intra în compozitia unor homoni si au multe alte functii. Sursele de grasime sunt: margarina, unt, smântâna, grasimi, sosuri pentru salate, lapte, nuci, seminte si carne. Lipidele ar trebui sa furnizeze 20 - 30% din caloriile ratiei alimentare.
"Vitaminele si substantele minerale sunt necesare în cantitati foarte mici. Ele au rol de catalizatori ce grabesc viteza de desfasurare a reactiilor din organism. Calciul si fosforul sunt necesare pentru dinti. Fierul e incorporat în structura hemoglobinei care transporta oxigenul în organism. Sodiul si potasiul au rol în echilibrul hidroelectrolitic si pompele ionice de membranare. Sursele de vitamine sunt: fructe, legume, cereale integrale, lapte, oua, drojdie de bere, leguminoase."
Apa este mediul în care au loc toate reactiile chimice din organism. Organismul are nevoie de apa ca sa-si poata mentine temperatura cât si pentru curatenie. Surse de apa avem în: diverse bauturi, apa, legume si în cea mai mare parte a alimentelor.
Lipsa fibrelor alimentare sta la baza unor boli cum ar fi cancerul, de colon si rect, diabetul zaharat, diverticuloza, constipatia. Ar trebui consumate zilnic 16 - 24g fibre. Fibrele alimentare sunt acea parte a plantelor pe care enzimele digestive ale corpului nu o pot descompune. Functia principala a fibrelor este aceea de a da consistenta bolului alimentar si a-i asigura un tranzit usor prin tubul digestiv. Ele mentin sanatatea tubului digestiv prin curatarea lui ca un burete. Cresc volumul hranei, accelerând tranzitul ei de la gura la anus. Fibrele reduc constipatia, diverticuloza, hemoroizii. Încetinesc absorbtia substantelor nutrtitive, ceea ce face ca glicemia sa aiba variatii mai mici.
Alimentatia vegetariana
Alimentatia vegetariana este dieta data de Dumnezeu si a fost adoptata de multi oameni înca din vremurile stravechi.
Ea este formata din fructe, legume, zarzavaturi, leguminoase, nuci, semninte, dar nu include nici un aliment de origine animala. Vegan, se numeste acea persoana care e total vegetariana si nu consuma alimente care au fost preparate cu ajutorul produselor de origine animala, chiar daca acestea nu sunt cuprinse în compozitia lor. O dieta ovo-lacto-vegetariana poate furniza cu usurinta toate substantele nutrivite necesare unei vietuiri sanatoase. Avantajele longevitatii si sanatatii fac din ea o alternativa atractiva a alimentatiei cu carne. Aceasta cuprinde cereale nerafinate, fructe, legume, zarzavaturi, leguminoase, nuci, precum si cantitati moderate de produse lactate si oua care vor satisface cu brio toate necesitatile organismului.
Vegetarienii totali, trebuie sa includa cel putin doua portii de alimente bogate în calciu zilnic, cum ar fi o cana lapte vegetal îmbogatit cu vitamina D, B12 , o cana tofu, o cana broccoli gatit, o cana zarvaturi gatite( papadie, conopida).
"Oamenii ar trebui învatati cum sa gateasca fara lapte si oua. Aceasta nu înseamna ca niciodata nu vei mai putea mânca. Pregatirea zarzavaturilor numai cu apa nu este reforma sanatatii. Sa folosesti putin lapte la pregatirea lor. Anumite forme de cancer sunt mai rare între consumatorii de lapte. Consumul laptelui va preveni lipsa vitaminei B12. "
În lumea de astazi, oamenii pot face pentru sanatatea lor mai mult decât orice medic, spital sau progres al stiintei medicale.
Datele stiintifice confirma ca deciziile pe care le luam ora de ora, zi de zi, determina în mare masura starea sanatatii noastre, bolile de care suferim si deseori chiar momentul în care vom muri.
Sanatatea este bunul cel mai de pret de care toti am vrea sa ne bucuram pâna în ultima clipa a vietii.
Bibliografie:
|
