CERCETARE
Scop:
Analizarea viziunilor legate de viata de familie la adolescentele institutionalizate.
Obiective:
O1. Sa analizez parerea pe care o au adolescentele din institutie cu privire la casatorie.
O2. Sa analizez procesul de relationare al adolescentelor institutionalizate cu sexul opus.
O3. Sa subliniez pachetul de cunostinte cu privire la relatiile sexuale la fetele
institutionalizate.
Ipoteze:
Ipoteza 1. Exista o corelatie īntre influenta mediul institutionalizat īn care adolescentele au crescut si interesul scazut pentru a avea copii.
Ipoteza 2. Lipsa unui model familial coreleaza cu acceptarea ideii de concubinaj, si nu cea a casatoriei.
Ipoteza 3. Cresterea separata a baietilor si fetelor īn cadrul institutiei coreleaza cu dificultatea relationarii cu partenerul de sex opus.
Metodologia Cercetarii
I. Nivelul constatativ:
Cotele obtinute de cele doua esantioane formate din adolescente la chestionar:
A. Esantion format din fete provenite din institutii:
1. Ce vārsta ai?
Mentiune: Vārsta fetelor este cuprinsa īntre 13-26 ani .
a. 13 ani-1 fata -3,33%
b. 16 ani - 4 fete-3,33%
c. 17 ani- 4 fete -13,33%
d. 18 ani -5 fete-16,66%
e. 19 ani -5 fete -16,66%
f. 20 ani - 1 fata -3,33%
g. 21 ani -3 fete -10%
h. 22 ani- 1 fata -3,33%
i. 24 ani -1 fata -3,33%
j. 25 ani -1 fata -3,33%
k. 26 ani- 1 fata -3,33%
Constatare: Majoritatea fetelor au 18-19 ani.
2. Ce parere ai despre casatorie?
a. Parere pozitiva- 21 fete-70%
b. Parere negativa- 7 fete-23,3%
c. Nu stiu- 2 fete - 6,66%
Constatare: Majoritatea au o parere pozitiva dar este destul de mare si procentul celor cu parere negativa.
3. Cāti copii īti doresti?
a. 1 copil -15 fete- 50%
b. 2 copii-5 fete-16,66%
c. 3 copii- 1 fata-3,33%
d. > 3 copii -2 fete-6,66%
e. nu doresc -6 fete-20%
f. Nu gtiu- 1 fata -3,33%
Constatare: Majoritatea īsi doresc un copil īnsa procentul celor care nu doresc este destul de ridicat.
4. Dintre urmatoarele calitati alege pe cea care ti se pare cea mai importanta pentru viitorul tau partener:
Are bani Respecta sentimentele
Inteligent Caracter de lider
Probabil bun parinte Simt al umorului
Grijuliu, plin decompasiune Onest,de īncredere
Romantic,iubitor Echilibru emolional
a. Inteligent-8 fete -26,66%
b. Onest,de īncredere -7 fete -23,33%
c. Respecta sentimentele-5 fete -l2%
d. Are bani - 3 fete-l0%
e. Grijuliu, plin de compasiune -2 fete - 6,66%
f. Romantic, iubitor-2 fete-6,66%
g. Probabil bun parinte-1 fata -3,33%
Constatare: Fetele doresc sa aiba alaturi persoane cu capacitati intelectuale. Onestitatea este de asemenea o calitate dorita la viitorul lor partener.
5. Intentionezi sa te casatoresti īn viitor?
a. Da- 14fete-46,66%
b. Nu- 8fete-26,66%
c. Nu stiu-8 fete -26,66%
Constatare: Procentul mare al celor care nu doresc sa se casatoreasca ar putea avea legatura cu lipsa modelului familial din copilarie.De asemenea procentul mare al celor indecise poate fi determinat de teama lor de viitor. Pentru ele a trai īntr-un mediu ostil a fost o experienta dureroasa care nu poate fi uitata. Neavānd un exemplu , tinerele nu stiu ca o casatorie poate fi o experienta de viata fericita.
6. Consideri ca mariajul nu este facut pentru toata lumea ?
a. Da-19fete-63,33%
b. Nu-10 fete -33,33%
c. Nu stiu-1 fata-3,33%
Constatare: Fetele percep faptul ca nu toata lumea trebuie sa se casatoreasca, īnsa este si o alta categorie care considera mariajul o obligativitate pentru toata lumea. Acest fapt se datoreaza mentalitatii gresite conform careia nu este bine ca fata sa ramāna necasatorita.
7. Relatiile sexuale premarital pot īntari si mai mult relatia dintre cei doi?
a. Da - 13 fete -43,33%
b. Nu stiu-7 fete-23,33%
c. Nu-10fete-33.33%
Constatare: La acest capitol parerile sunt īmpartite. Īngrijorator este totusi procentul celor care nu sunt sigure.
8. Relatiile sexuale premarital sunt de necondamnat atāta timp cāt ambii parteneri sunt de acord?
a. Da-14 fete- 46.66%
b. Nu stiu-5 fete -l6,66%
c. Nu- 11 fete -36.66%
Constatare: La fel ca la īntrebarea precedenta se pastreaza aproximativ procentele. Procentul celor indecise totusi a scazut.
9. Oamenii care au relatii sexuale premaritale savārsesc o greseala?
a. Da-15 fete -50%
b. Nu stiu-9 fete -30%
c. Nu-6 fete-20%
Constatare: Procentul mare al celor care considera o greseala comparative cu procentul celor care nu condamna acest lucru demonstreaza īn situatie si pe de alta parte instabilitate. De asemenea raspunsurile lor arata faptul ca nu au cunostinte suficiente īn domeniul sexual
B. Esantion format din fete care nu provin din institutii:
1. Ce vārsta ai?
Vārsta 17-24 ani
a. l7 ani- 2 fete-6,66%
b. 18 ani-1 fata-3,33%
c. 19 ani - 10 fete -33,33%
d. 20 ani- 8 fete -26,66%
e. 21 ani- 3 fete -10%
f. 22 ani-4 fete -l3,33%
g. 24 ani -2 fete -6,66%
Constatare: Majoritatea fetelor au 19-20 ani.
2. Ce parere ai despre casatorie?
a. Parere pozitiva-26 fete -86,66%
b. Parere negativa-2 fete -6,66%
c. Nu stiu-2 fete-6,66%
Constatare: Majoritatea au o parere pozitiva. Se observa o foarte mare diferenta .A fi casatorit reprezinta ceva dezirabil,o īmplinire, un tel īn viata.
3. Cāti copii īti doresti?
a. 1 copil -5 fete - 16,66%
b. 2 copii -20 fete-60,66%
c. 3 copii-3fete-10%
d. nu doresc - 1 fata- 3,33%
e. Nu stiu- 1 fata-3,33%
f. > 3 copii -nici o fata
Constatare: Majoritatea īsi doresc doi copii. A avea privilegiul de a trai īntr-un climat familial fericit le-a determinat sa-si doreasca sa-si īntemeieze o familie si sa aiba copii. Procentul este mult mai ridicat deoarece au avut modele, au frati si surori cu care pastreaza legatura, stiu ce īnseamna sa spui cuiva frate sau sora.
4. Dintre urmatoarele calitati alege pe cea care ti se pare cea mai importanta pentru
viitorul tau partener:
Are bani Respecta sentimentele
Inteligent Caracter de lider
Probabil bun parinte Simt al umorului
Grijuliu, plin decompasiune Onest,de īncredere
Romantic,iubitor Echilibru emotional
a. Inteligent -2fete- 6,66%
b. Onest, de īncredere -15fete-50%
c. Respecta sentimentele - 1 fata-3,33%
d. Are bani -2 fete- 6,66%
e. Grijuliu, plin de compasiune-1fata-3,33%
f. Romantic, iubitor-6 fete -20%
g. Echilibru emotional -3 fete - l0%
Constatare : Fetele doresc sa aiba alaturi persoane oneste si de īncredere iar romantismul este o calitate dorita la viitorul lor partener. Nevoia oricarei persoane dea fi alaturi de cineva de īncredere se observa si la tinerele din centre de ocrotire dar si la cele care nu au avut experienta institutionalizarii. Romantismul este ales si datorita exemplului din familie.
5. Intentionezi sa te casatoresti īn viitor?
a. Da-29 fete-96,66%
b. Nu-1 fata-3,33%
Constatare: Comparativ cu fetele din institutii, aceste fete nu resping ideea casatoriei. A fi
casatorit, a avea copii reprezinta bucurie si īmplinire.
6. Consideri ca mariajul nu este facut pentru toata lumea ?
a) Da -23 fete - 76.66%
b. Nu - 7fete - 23,33%
Constatare: Fetele percep faptul ca nu toata lumea trebuie sa se casatoreasca, īnsa este si o
alta categorie care considera casatoria o obligativitate pentru toata lumea.
7. Relatiile sexuale premaritale pot īntari si mai mult relatia dintre cei doi?
a. Da-6 fete-20%
b. Nu stiu-13fete-43,33%
c. Nu-11 fete -36,33%
Constatare: Privind acest subiect parerile sunt īmpartite. Īngrijorator este totusi procentul celor care nu sunt sigure.
8. Relatiile sexuale premaritale sunt de necondamnat atāta timp cāt ambii parteneri sunt de
acord?
a. Da -19 fete - 63,33%
b. Nu stiu-2 fete -6,66%
c. Nu- 9 fete-30%
Constare: Majoritatea considera ca acest tip de relatii nu sunt de condamnat, iar procentul
celor nesigure a scazut.
9. Oamenii care au relatii sexuale premaritale savārsesc o greseala?
a. Da-13fete-43,33%
b. Nu stiu-9 fete-30%
c. Nu-8fete-26.66%
Constare: Procentul mare al celor care considera o greseala comparativ cu procentul celor care nu condamna acest lucru demonstreaza complacerea īn situatie si pe dealta parte instabilitate. De asemenea raspunsurile lor arata faptul canu au cunostinte suficiente īn domeniul sexual. Din pacate la aceasta īntrebare raspunsurile coincid cu cele ale tinerelor provenite din centre de ocrotire.
II. Nivelul comparativ:
Fetele care provin din institutii īsi doresc mai putini copii decat fetele care nu au avut
experienta institutiei:
1 copil -50% fata de l6,66%
2 copii- l6,66% fata de 60,66%
Avānd īn vedere ca nu au avut un mediu familial la care sa se raporteze, au repulsie fata de ideea de a avea copii, un numar foarte mare fata de fetele care nu au fost īn institutie:
Nu doresc -20% fata de 3,33%
Nefacānd parte dintr-o familie, fara sustinere si fara un model de relationare parinte-copil, nu au o motivatie solida de a avea la rāndul lor copii, datorita lipsei de educatie īn cresterea unui copil.
Fetele care au un trecut institutional īsi doresc un partener care sa aiba urmatoarele calitati, īn ordinea preferintelor: inteligent; onest si de īncredere; sa aiba bani; sa le respecte sentimentele; sa fie un bun parinte, sa fie romantic si iubitor, dar si grijuliu si plin de compasiune. Am cunoscut o fata care a acceptat o relatie doar din dorinta de a avea pe cineva aproape de ea. Cineva care sa aibe grija de ea. Barbatul avea īn jur de 40 de ani, iar ea 20. Pentru ea, el era tatal pe care nu l-a avut.
Fetele simt nevoia de a avea aproape de ele pe cineva cu calitati intelectuale, pe care sa se poata baza, care sa aiba capacitatea de a sesiza ceea ce este esential, de a rezova situatii si probleme noi.
Totodata ele doresc sa nu le fie īnselata īncrederea pe care o acorda partenerului. Investind foarte greu īntr-o relatie, ele au nevoie ca īncrederea sa nu le fie tradata.
Datorita mediului īn care traiesc, aspectele legate de romantism, grija si compasiune ajung sa ocupe ultimul loc īn asteptarile lor. Pentru adolecentele institutionalizate toate acestea nu au reprezentare. Nu au vazut cum se poarta un barbat cu o femeie īn cadrul unui camin fericit.
Parerea pe care o au cu privire la casatorie este o consecinta a institutionalizarii -faptul ca majoritatea personalului este feminin si lipsa modelului familial de convietuire īntre doua persoane de sex opus. Aceasta parere se mai poate datora unei relatii conflictuale cu tatal sau chiar necunoasterea lui. Totodata au o anumita teama de a nu se repeta istoria familiei si īn cazul lor.
Se remarca o diferenta īntre raspunsurile īn legaturacu dorinta de a se casatori si cele legate de copii. Aceasta demonstreaza acceptarea de catre unele din ele a ideii de concubinaj.
Īn institutie au fost crescuti separat,baieti si fete, iar acum le este foarte greu sa relationeze cu sexul opus.
Īn legatura cu aportul benefic al relatiilor sexuale premaritale īntr-un cuplu, nesiguranta este mai mare īn rāndul celor fara trecut institutional fata de cele din institutii, īn schimb acordul aportului benefic este mai mare la cele din institutii, ceea ce dovedeste ca fetele din institutii ar accepta mai usor ideea concubinajului decāt a casatoriei.
Faptul ca nu condamni relatiile sexuale premaritale, atāta timp cāt ambii parteneri sunt de acord, lasa o usa deschisa unei eventuale prostituari īn urma parasirii institutiei si a lipsei de sprijin.
Acceptarea ideii ca relatiile sexuale premaritale sunt o greseala, dar totodata acceptarea lor, denota instabilitate si o oarecare indiferenta legata de statutul lor social, precum si o slaba viziune asupra acestui aspect al vietii.
Procentul mare de raspunsuri arata ca aceste fete nu poseda o cunoastere bine definita a vietii sexuale, datorita faptului ca īn institutii nu exista personal calificat care sa le īndrume sau sa le sfatuiasca.
III.Nivelul corelational:
Ipoteza 1. Exista o corelatie īntre influenta mediul institutionalizat īn care adolescentele au crescut si interesul scazut pentru a avea copii.
Datele au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS si a fost aplicat coeficientul de corelatie r.
Corelatie
Nr.copii Fete institutionaliate |
Nr.copii Fete neinstitutionalizate |
|
Nr.copii Pearson Corelation Fete institutionaliate Sig.(2-tailed) N | ||
Nr.copii Pearson Corelation Fete neinstitutionalizate Sig.(2-tailed) N |
Corelatia este semnificativa la nivelul 0.01(2-tailed)
Ipoteza este una bidirectionala deorece nu se precizeza directia.
Din tabelul de mai sus observam : r(28) = . 70 (.691), p < .01. ,unde r este simbolul coeficientului de corelatie liniara simpla, iar īntre paranteze sunt trecute gradele de libertate ale testului.Valoarea 28 indica gradele de liberate care se calculeaza cu formula N-2,unde N reprezinta numarul de persoane dintr-un lot.
Observam ca p <.01, deci este semnificativ, ,rezulta ca exista o asociere semnificativa īntre numarul de copii si mediul de provenienta.Coeficientul de corelatie r = .70,este o corelatie foarte puternica deoarece se apropie de valoarea 1,ceea ce īnseamna ca este o corelatie pozitiva puternic semnificativa.
Conform analizei statistice, datele sprijina ipoteza , conform careia exista o corelatie īntre numarul scazut de copii si mediul de provenienta institutionalizat.
Concluzie: IPOTEZA 1 SE CONFIRMĂ
Ipoteza 2. Lipsa unui model familial la fetele institutionalizate ,coreleaza cu acceptarea ideii de concubinaj ,si nu cea a casatoriei.
Fetele atāt cele institutionalizate cāt si cele neinstitutionalizate au fost īntrebate daca intentioneaza sa se casatoreasca.
Īn tabelul de mai jos raspunsurile obtinute au fost prelucrate statistic īn programul SPSS.
Corelatie
Fara casatorie Fete institutionaliate |
Cu casatorie Fete neinstitutionalizate |
|
Fara casatorie Pearson Corelation Fete institutionaliate Sig.(1-tailed) N | ||
Cu casatorie Pearson Corelation Fete neinstitutionalizate Sig.(1-tailed) N |
Corelatia este semnificativa la nivelul 0.05(1-tailed)
Ipoteza este una unidirectionala deorece se precizeza directia.
Din tabelul de mai sus observam : r(28) = . 40 (.392), p < .05. ,unde r este simbolul coeficientului de corelatie liniara simpla, iar īntre paranteze sunt trecute gradele de libertate ale testului.Valoarea 28 indica gradele de liberate care se calculeaza cu formula N-2,unde N reprezinta numarul de persoane dintr-un lot.
Observam ca p <.05, deci este semnificativ, ,rezulta ca exista o asociere semnificativa īntre lipsa casatoriei si mediul de provenienta institutionalizat.Coeficientul de corelatie r = .40, o corelatie puternica deoarece se apropie de valoarea 1,ceea ce īnseamna ca este o corelatie pozitiva puternic semnificativa.
Conform analizei statistice, datele sprijina ipoteza , conform careia exista o corelatie īntre ideea de concubinaj,respectiv lipsa actelor,a casatoriei si mediul de provenienta institutionalizat.
Concluzie: IPOTEZA 2 SE CONFIRMĂ
Ipoteza 3. Cresterea separata a baietilor si fetelor īn cadrul institutiei coreleaza cu dificultatea relationarii cu partenerul de sex opus.
Fetele atāt cele institutionalizate cāt si cele neinstitutionalizate au fost īntrebate daca relationeaza greu cu baietii,respectiv daca reusesc sa comunice cāt mai deschis cu partenerul lor de relatie.
Īn tabelul de mai jos raspunsurile obtinute au fost prelucrate statistic īn programul SPSS.
Corelatie
Relationare slaba Fete institutionaliate |
Relationare buna Fete neinstitutionalizate |
|
Relationare slaba Pearson Corelation Fete institutionaliate Sig.(1-tailed) N | ||
Relationare buna Pearson Corelation Fete neinstitutionalizate Sig.(1-tailed) N |
Corelatia este semnificativa la nivelul 0.05(1-tailed)
Ipoteza este una unidirectionala deorece se precizeza directia.
Din tabelul de mai sus observam : r(28) = .60 (.567), p < .05. ,unde r este simbolul coeficientului de corelatie liniara simpla, iar īntre paranteze sunt trecute gradele de libertate ale testului.Valoarea 28 indica gradele de liberate care se calculeaza cu formula N-2,unde N reprezinta numarul de persoane dintr-un lot.
Observam ca p <.05, deci este semnificativ, ,rezulta ca exista o asociere semnificativa īntre lipsa casatoriei si mediul de provenienta institutionalizat.Coeficientul de corelatie r = .60, o corelatie destul de puternica deoarece se apropie de valoarea 1,ceea ce īnseamna ca este o corelatie pozitiva puternic semnificativa.
Conform analizei statistice, datele sprijina ipoteza , conform careia exista o corelatie īntre relationarea slaba cu partenerul sex opus,respectiv cu partenerii, si mediul de provenienta institutionalizat.
Concluzie: IPOTEZA 3 SE CONFIRMĂ
Analiza calitativa pentru cele tei ipoteze:
Fetele institutionalizate datorita lipsei unei familii si slabei informari cu ceea ce īnseamna o famile, ele nu doresc sa se casatoreasca,conform studiilor ele se tem de ceea ce ar putea īnsemna mariajul, nu stiu cum sa procedeze ,cum sa se comporte īnt-o famile, si din teama de a nu gresi prefera sa nu se casatoresca, ci cel mai bine sa traiasca n concubinaj.
Fetele institutionalizate nu vor sa aiba mai mult de un copil, an primul rand pentru a le putea oferi tot ceea ce pot mai bun copiilor, si toate aceste4a din lipsa materiala si financiara cu care se confrunta.Ele vor sa asigure copiilor lor ceea ce ele nu au putut avea si considera ca daca au mai multi copii nu pot sa mai faca acest lucru.
Adevarul este īnsa crud,si de mule ori aceste fete nu reusesc acest lucru , deoarece lipsa educatiei sexuale, le transforma īn mame cu mai multi de doi copii,astfel ca totul devine un cerc vicios, īn care aceste mame īsi vor parasi si ele copii ,atunci cand numarul lor creste, pentru ca nu-i mai pot īntretine.si astfel chiar daca ele nu vor multi copii,ajung sa faca multi copii, pe care la rāndul lor īi vor parasi asemeni parintilor lor.
Din lipsa comunicarii cu baietii ,de timpuriu,fetele institutionalizate fiind crescute separat de acestia ,ajung sa aiba o proasta relationare cu ei,nu stiu cum sa comunice cu ei,astfel ca, atunci cand ajung ītntr-o relatie comunicarea este una slaba, lucru ce poate duce la ruperea relatiei, la despartire, deci cu alte cuvinte la esec pe plan sentimental.
CONCLUZII
Copilul chiar daca se afla īn institutie, are nevoie de o permanenta īngrijire, are nevoie de dragoste. Cei care lucreaza cu acesti copii trebuie sa aiba notiuni de terapie, sa existe īn cadrul institutiei un psihoterapeut, cu norma īntreaga. De asemenea este nevoie de prezenta a doi logopezi. Toti acesti specialisti trebuie sa-si dea interesul pentru bunastarea copilului.
Īn ceea ce priveste perioada de dezinstitutionalizare se simte o acuta nevoie de o mai mare pregitire pentru tinerii care urmeaza sa plece din cadrul institutiei. Ei trebuie īnvatati sa duca o viata sociala fara infractiuni, sa stie sa se descurce singuri.
Se simte nevoia tot mai acuta a implementarii modelului familial īn institutie, astfel īncāt copii sa aiba un cadru complet de dezvoltare psiho-sociala.
Rolul asistentului social este de a acompania copilul pe toata perioada institutionalizarii dar mai ales urmarirea lui dupa plecarea din institutie. Trebuie sa se īncerce minimalizarea efectelor institutionalizarii asupra copilului si o cāt mai buna dezvoltare din toate punctele de vedere.
Sarcina fundamentala a personalului de īngijire apartinānd oricarui sector de activitate din centre de activitate este īn principal actiunea de a-l ajuta pe copil sa-si redobandeasca respectul fata de sine, el trebuie sa creasca stiind ca este cineva, o persoana cu o anumita identitate, valoare si istorie, o persoana capabila sa-si proiecteze un viitor imaginar si unul concret, practic.
Centrele de sprijinire al copilului aflat īn dificultate, trebuie sa devina, atat cāt este posibil, un īnlocuitor al relatiilor afective, daca nu ale familiei, dar cel putin sursa de relatii umane,de empatie. Adolescentul trebuie sa fie el īnsusi, si nu un element care trebuie numarat pentru a iesi la socoteala. A lucra cu adolescentii din institutii, este o provocare foarte mare care de multe ori nu este recompensata pozitiv de catre tineri. Dar peste ani, multumirea sufleteasca este foarte mare, mai ales cānd tinerii de odinioara īsi manifesta respectul fata de ajutorul dat la nevoie. A recupera astfel de tineri este o perforrnanta la fel de mare ca si lucrul cu olimpicii.
BIBLIOGRAFIE
Teodor Mircea Alexiu (2001)-Parinti care īsi abandoneaza copii-
Luciana Biana (2002) Revista Īn interesul copilului, nr 1, an 2002
Rolul educatorului īn pregatirea integrari/reintegrariifamiliale a
copilului din centrul de plasament
Ross Campbell (l994)-Adolescentul- copilul meu-cluj, Editura Logos
Cristina Manuela Cernat (2003) Revista Īn interesul copilului, nr1, an
2003-Apartamente pentru tineri
Magdalena Dumitrana (1998)- Copilul institutionalizat - Bucuresti, Editura
Didactica si Pedagogica
Maria Haseganu (1973)- Copii fara copilarie - Bucuresti, Editura Didacticā si Pedagogica
David
Lynn (2001)- Schite de discutie
-
Speranta
Ana Munteanu (2002) -Psihologia dezvoltarii umane -Timisoara,
Editura First
George Neamtu, Laurentiu-Contiu oitu (2003) - Tratat de asistenta sociala-
Nancy L. Van Pelt (2002)-Curtenie completa-Bucuresti, Casa de
Editura Viata si Sanatate
Nancy L. van Pelt (1999)-Secretele comunicarii -Tārgu Mures,
Editura Pioneer
Sorin Sandulache (2003)-26 de īntrebari pentru tineri,cap. Cum sa īnteleg adolescenta?- Tārgu Mures, Editura Prisma
Tim Stafford (1999) - O poveste de dragoste, Timisoara Editura Agape
Ellen G.White (1996)- Scrisori catre tinerii īndragostiti -Regin,
EdituraProteios
ANEXE
Relatiile sexuale premaritale īntaresc relatia dintre cei doi
Relatiile sexuale premaritale nu sunt condamnabile
Casatoria nu e pentru toti
Dorinta de a avea copii
Dorinta de casatorie
Trecutul institutional si parerea despre sexul premarital
Trecutul institutional si parerea despre casatorie
Caracteristicile viitorului partener si trecutul institutional
Rata de vārsta a esantionului
Parerea despre casatorie si dorinta de a avea un copil
Relatiile sexuale premaritale īntre greseala si necondamnare
CHESTIONAR
1. Ce vārsta ai?
2. Care este parerea ta despre casatorie?
3. Cāti copii īti doresti?
4. Dintre urmatoarele calitati alege pe cea care ti se pare cea mai importanta pentru viitorul tau partener:
Are bani Respecta sentimentele
Inteligent Caracter de lider
Probabil bun parinte Simt al umorului
Grijuliu, plin decompasiune Onest,de īncredere
Romantic,iubitor Echilibru emotional
5. Intentionezi sa te casatoresti īn viitor?
6. Crezi ca mariajul nu este facut pentru toata lumea?
a. Da
b. Nu
7. Relatiile sexuale premaritale pot īntari si mai mult relatia dintre cei doi?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
8. Relatiile sexuale premaritale sunt de necondamnat atāta timp cāt ambii parteneri sunt de acord?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
9. Oamenii care au relatii sexuale premaritale savārsesc o greseala?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Va multumesc pentru participare!
|