Femeia - victima conflictului conjugal

SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

Femeia - victima conflictului conjugal

In declaratia principiilor de baza privind justitia in cazul victimelor crimelor si abuzului de putere adoptata de Adunarea Generala a O.N.U victima este " acea persoana care, individual sau in colectiv, a suferit o vatamare constand intr-o atingere adusa integritatii sale fizice sau psihice, o suferinta morala, o pierdere materiala sau o incalcare grava a drepturilor ei fundamentale din cauza unor activitati sau omisiuni care contravin legilor penale in vigoare ori reprezinta incalcari ale normelor nationale in materia drepturilor omului." De curand in cercetarea criminologica a inceput sa se cerceteze in relatia infractor - fapta - victima din ce in ce mai mult ca factor major despre victima. Studiul academic poate fi datat in studiile empirice si teoretice ale lu Hans von Hentig (1948) si Mendelhson(1963) dar problema a fost studiata mai intens dupa anii 1970 datorita faptului ca specialistii se concentrau mai ales catre infractor si fapta reprosandu-se astfel criminologiei ca si-a indreptat toata atentia catre problematica criminalului neglijand in totalitate studiul victimologic. Astfel a aparut o noua preocupare de studiu a relatiei infractor - victima denumita " victimologie ". Din punct de vedere etimologic termenul acesta deriva din cuvantul latinesc " victima " si cel grecesc " logos " care inseamna discurs sau " stiinta despre ". Luarea in calculul cercetarii criminologice a victimei infractiunii nu poate decat sa aduca un plus de date in stabilirea dimensiunii fenomenului.

Ca orice disciplina si victimo 848e43i logia opereaza cu concepte si teorii aparand astfel inevitabil si incercari de clasificare a victimelor.

Prima astfel de tipologie ii apartine lui Hans von Hentig care a publicat in 1948 cartea " Criminalul si victima sa " moment care potrivit cercetatorilor a pus bazele acestei discipline. El a elaborat aceasta tipologie folosindu-se de factorii psihologici, biologici si sociali in stabilirea categoriilor. Distinge victimele innascute (born victims) de victimele societatii (society made victims). Aceasta tipologie contine 13 categorii fundamentale. Prima categorie se refera la victimele nevarstnice, cea de-a doaua categorie se refera la femeia ca victima apoi varstnicii, consumatorii de alcool si stupefiante, imigrantii, minoritatile entice, indivizii normali dar cu o inteligenta redusa, indivizii temporar deprimati, indivizii desfranati si destrabalati, singuraticii si cei cu inima franta, chinuitorii, indivizii blocati sai nesupusi.

Alte clasificari precum cea a lui Thorsten Sellin si Marvin Wolfgang contin cinci tipuri de victimizare si anume victimizarea primara, victimizarea secundara, victimizarea tertiara , victimizarea mentala si victimizarea ca urmare a statutului juvenil.

Voi incerca sa abordez o categorie a tipologiei lui Hentig si anume femeia ca victima si mai précis femeia ca victima a agresiunii familiale. S-a constatat de pilda , in S.U.A pe baza unor statistici , ca o femeie are mai multe sanse ca fie victima unui viol, crima sau alte abuzuri decat in orice alt mediu si mai mult de catre cineva cunoscut.

Violenta poate fi definita drept utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala in scopul impunerii vointei asupra altora. Din perspective psihologica violenta se exprima prin comportament agresiv manifestat, cel mai adesea ca urmare a unor frustrari care nu pot fi defulate pe cai dezirabile social. Cand ea este exercitata in interiorul familiei ea capata numele de violenta familiala si conjugala. Intr-un cuplu exista un parteneriat intre cei doi indivizi care are fiecare personalitatea si trasaturi diferite unice de comportament. Exista si o clasificare a femeii pe baza acestor trasaturi. Astfel prima categorie o reprezinta femeia izolata care are dificultati destul de mari in a se regasi pe sine prin celalalt, nu vrea sa cedeze si sa accepte compromisuri, ajunge destul de greu sa cunoasca iubirea si fericirea preferand mai degraba iluzii si utopii, considera ca partenerul trebuie sa o accepte asa cum este si sa o inteleaga. Femeia agresiva este mult mai deschisa la compromisuri si dialog decat femeia izolata. Frustrari interioare ale femeii materializate in revolte si revendicari. Incearca sa aplaneze disensiunile pentru ca valorizeaza mai mult relatia de cuplu decat ambitiile ei feministe. Poate descoperi mai usor dragostea si fericirea alternand momentele de iubire cu cele de ura si dispret si cele de euforie cu cele de monotonie. Femeia docila este tipul de femeie ce creeaza barbatului cele mai putine probleme. Ajunge sa fie fericita pentru ca ea reduce fericirea la confortul ei psihic care este asigurat de un numar de pretentii minime. Datorita acestor diferente dintre cei doi apar conflicte latente cat si explozive carora le cade victima in special femeia. Un conflict conjugal incepe cu aparitia unei situatii tensionate unde in aceasta etapa agresorul umileste victima, adresandu-i injurii si acuzand-o pentru diferite fapte prezente sau trecute. Cu aceasta ocazie sunt utilizate de catre agresor diferite tehnici de control, intimidare si interogare iar victima incearca sa-l calmeze. In masura in care situatia tensionata se amplifica, persoana abuzata devine tot mai pasiva iar agresorul devine din ce in ce mai violent. In multe cazuri, victima se invinovateste pentru ca nu a fost capabila sa controleze situatia de tensiune, simtindu-se vinovata si complet lipsita de ajutor. Tensiunea devine insa oricum insuportabila facandu-se trecerea la urmatoarea etapa si anume maltratarea ca atare. In aceasta etapa situatia tensionata existenta in etapa precedenta devine exploziva pentru a se transforma intr-un act efectiv violent. Un asemenea act este amplificat de un eveniment extern sau de propria stare a victimei si nu conduita ei. Cu aceasta ocazie se produc cele mai frecvente acte de ranire, omor, agresiune sexuala. Etapa " lunii de miere " reprezinta o etapa de calm in cadrul caruia agresorul are remuscari si incearca sa repare ceea ce a facut purtandu-se tandru cu victima si fiind plin de solicitudine. El poate sa ceara iertare, ii poate promite ca nu o va mai agresa niciodata si ii poate face cadouri scumpe sau extravagante. Ulterior o alta situatie tensionata care intervine produce un nou act de agresiune si reincepe un nou ciclu de violenta. In acest nou ciclu perioada acestei ultime etape devine tot mai scurta sau chiar dispare pentru a fi inlocuita de indiferenta, lipsa de afectiune si chiar adversitate. Cu aceasta ocazie, momentele de tensiune se amplifica la fel ca si amenintarile si insultele adresate victimei. Fiecare episod de violenta face sa creasca probabilitatea de aparitie a unei noi agresiuni din ce in ce mai dure si mai severe mergand chiar pana la uciderea victimei. Potrivit unor experti ai Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Romania " violenta conjugala nu este un incident izolat. Ea este repetitiva si urmeaza un ciclu caracteristic : tensiune, agresiune, determinare.Tendinta spre violenta o data ce a fost utilizata ca o cale de satisfacere a nevoilor, exacerbeaza vulnerabilitatilor existente, ceea ce contribuie la perpetuarea ei ".

In cadrul violentei conjugale femeia poate suporta mai multe forme de abuzuri asftel intalnim abuzul fizic care poate aparea sub forma de palme, picioare, strangulare, crime etc ; neglijarea care vizeaza in special refuzul satisfacerii trebuintelor fundamentale ; abuzul psihic manifestat prin ridiculizare, intimidare, santaj, amenintari ; abuzul economic (financiar) ce reprezinta refuzul ca victima sa aiba proprii bani sau surse de castig, controlul strict exercitat asupra bugetului familial prin acest lucru impunand dependenta totala a partenerului, furtul acestuia, inselatorie sau deturnare de bani ; abuzul emotional poate fi exercitat prin folosirea excesiva a unor prerogative, respingerea, degradarea, terorizarea, izolarea, comportament exploatator, aici putand fi intalniti si indicatori care pot determina daca o femeie este supusa unui astfel de abuz prezentand simptome ca depresie, retragere in sine, stima de sine scazuta, anxietate acuta, frica, sentimente de teama sau de vina, plange frecvent, autodepreciere, prea ascultatoare, pasiva, izolata social, intarzie sau refuza tratamentul medical, tentative de suicid, abuz de substante, evita contactul vizual.

Agresiunea asupra femeii poate fi analizata prin prisma multor teorii cum ar fi cele de natura bilogica prin faptul ca barbatii pot fi vazuti ca natural mai agresivi prin instinct, teritorialitate, statura fizica, diferente cromozomiale si hormonale sau din punct de vedere social ce priveste acest comportament ca unul preluat de agresor din social faptul ca violenta poate fi produsa si reprodusa prin invatare, socializare, invatare prin intermediul relatiilor sociale a rudeniei ce are ca efect crearea unei culturi a violentei a unei traditii familiale . Explicatiile psihanalitice si psihanaliza potrivit carora violenta barbatilor asupra unor femei pe care le cunosc pornesc de la notiuni precum conflict interpsihic, narcisism, copilarie traumatica, masochism. Abordarile psihanalitice se centreaza pe idea dorintei barbatilor din dezvoltarea unui ego rigid, radacina dependentei provocata de ruperea dintre sine si celalalt " eu nu sunt tu ", incercarea barbatilor de a-si asuma o masculinitate exagerata ; teorii ale reactivitatii ca frustrarea, stresul si blocarea rolurilor sociale bazandu-se pe explicarea violentei ca raspuns la conditii externe. Factorii precum venitul mic, somajul, numarul mare de copii sunt pusi in relatie cu violenta asupra femeilor precum si alte explicate multicauzale precum abuzul de substante, caracteristici personale, variabile demografice si norme culturale.

Multi dintre agresori sunt caracterizati de trasaturi sociopate sau antisociale. Ei nu recunosc ca au probleme in solutionarea unui conflict familial sau ca propria lor conduita constituie o problema pentru ceilalti. Multi dintre ei considera ca au dreptul si chiar datoria sa foloseasca abuzul emotional pentru a-si controla sotiile si copii. In absenta acestor mijloace de intimidare se simt vulnerabili. Unii exercita control slab asupra tendintelor agresive nefiind constienti de consecintele grave pe care le pot produce actele lor. Altii in schimb exercita un control rigid excesiv asupra impulsurilor care-i domina, planificand in mod constient agresivitatea stiind dinainte unde sa loveasca victima si cata forta trebuie sa foloseasca. Dincolo de aceste deosebiri, majoritatea agresorilor se confrunta cu dificultati in exprimarea manifesta a emotiilor lor, altfel decat prin explozii de furie si violenta spontana sau calculate. In urma unor studii sociologice si caracteristice clinice au fost identificate cateva caracteristici tipice agresorilor cum ar fi din punct de vedere demografic agresorii fiind someri cu un nivel slab de educatie de 30 de ani sau mai tineri sau din punct de vedere psihologic ostilitate, deprimare, sentimente de furie, rigiditate cognitiva, posesivitate, gelozie exagerata ; din punct de vedere atitudinal fiind caracteristic blamarea vicimei, minimalizarea frecventei si a gradului de severitate a agresiunii, folosirea unor definitii rigide cu privire la rolurile femeii si ale barbatului, lipsa de interes pentru schimbarea personala si pentru sccopuri educationale ; din punct de vedere comportamental se remarca folosirea alcoolului si a drogurilor, comportament abuziv fata de sotie si copil, amenintari cu moartea si suicid ; precum si multi alti indicatori temperamental coleric, impulsivitatea, lipsa de sensibilitate emotionala, lipsa de empatie prin incapacitatea de a se pune in locul victimei, agresorii nerealizand teama pe care o induc victimei, nu constientizeaza caracterul nociv al actului de agresiune, nu accepta asumarea responsabilitatii pentru consecintele acestui act si chiar blameaza victima pentru acesta.

In dimensiunea conjugala Jamie Turndorf indenitfica mai multe cauze a conflinctelor, conflicte afective legate de dezacorduri legate de manifestarile de afectivitate, conflicte sexuale privind stiulul, frecventa, tehnica, probleme intime privind dezacorduri legate de gradul de intimidate emotionala si distanta fizica, conflincte privind timpul liber, conflincte generate de gelozie astfel unul din parteneri crede ca adesea ca celalalt flirteaza cu altcineva, dispute privind treburile casnice se refera in special la inechitatea distribuirii treburilor casnice, certuri legate de nerespectarea indatoririlor, dispute privind lipsa de initiativa, certuri legate de responsabilitatile parintesti referitoare la gradul de permisivitate/severitate, dispute referitoare la rude, dispute referitoare prieteni, alegerea acestora timpul care trebuie petrecut in prezenta lor si in absenta partenerului, conflicte privitoare la valori referitoare la dezacorduri cu privire la idealuri, valori si diferente culturale, religioase, sexuale, alcool, fumat, dezacorduri privitoare la comportamentul adecvat in diferite situatii in societate, dispute privind egoismul sau lipsa de cooperare, dispute privind atitudinile dictatoriale, in astfel de dispute unul dintre parteneri are sentimental ca celalalt incearca sa-l manipuleze sau sa il domine, dispute referitoare la bani care genereaza si cele mai multe conflincte in viata conjugala apar dezacorduri legate de chitante, cati bani trebuie economisiti, chletuieli exaggerate, conflictul pentru putere, dispute privind impunerea distantei. Oricare ar fi disputele, acestea degenereaza in diferite forme de abuz si violenta carora le cade victima femeia. Pentru a evita acest lucru si pentru a imbunatati relatia dintre parteneri autoarea a propus mai multe tehnici prin care sa se poata evita aceste conflicte. Aceste tehnici cuprind pastarea calmului in voce sincronizarea discutiilor, umorul, acceptarea diferentelor, respectarea promisiunilor, folosirea tehnicilor de negociere.

In Romania in urma unor cercetari efectuate de niste specialisti independenti s-a constatat ca violenta este prezenta nu numai in familiile cu situatie economica dificila sau in familii cu nivel de educatie scazut. Multe dintre femeile bine pregatite profesional, cu studii superioare au fost victime ale violentei casnice. Violenta casnica a fost si va ramane un fenomen social destul de prezent in societatea noastra. Principalul motiv pentru care a permis generalizarea fenomenului il reprezinta in primul rand nerespectarea legislatiei si normelor, atat a celor proprii cat si a documentelor internationale in domeniu. Legislatia care se refera la ocrotirea vietii conjugale a membrilor ce o compun cade sub incidenta Legii 217/2003 care precizeaza la alineatul 1 ca ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei constituie un obiectiv de interes national. Aceasta lege realizata in scopul prevenirii si combaterii violentei familiale infiinteaza Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, elaboreaza masuri de prevenire si de combatere a violentei in familie, norme pentru functionarea unitatilor pentru adapostirea victimelor violentei in familie, alte unitati de asistenta sociala, masuri de protejare a victimelor acestor violente si sanctiuni. Codul Penal din Romania pot include unele forme de vioenta asupra femeilor in articolul 180, art 18, art182, art 183, art 184. Pentru a depune plangerea sau pentru a incepe actiunea in instanta o femeie victima trebuie sa obtina un certificate medico-legal, care este considerat principala dovada a comportamentului violent dar nici acesta nu este de ajuns trebuind sa probeze si cu martori. In general violenta conjugala este considerata domestica astfel ca si politia are mari ezitari in a intervene in astfel de incidente ei de obicei sfatuiesc cuplul respective si mai ales agresorul pe care eventual il si amendeaza. Acesta nu este arestat sin u este indepartat din mediul conjugal cea care pleaca chiar si pentru scurte perioade fiind tot femeia .

BIBLIOGRAFIE :

Ciuperca Cristian - Cuplul modern

Radulescu Sorin M - Sociologia violentei intrafamiliale, Ed Lumina Lex 2001,Bucuresti

Iolanda Mitrofan - Cuplul conjugal Armonie si dizarmonie, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1989,Bucuresti

Pavel Abraham - Introducere in probatiune, Ed.National 2001,Bucuresti

Amza Tudor - Criminologie Tratat de teorie si politica criminologica

Jamie Turndorf - Arena conjugala