Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




OCROTIREA ȘI EDUCATIA COPILULUI IN LEAGAN SAU IN CASA DE COPII

Asistenta sociala


OCROTIREA I EDUCATIA COPILULUI ÎN LEAGĂN SAU  ÎN CASA DE COPII



Ocrotirea special a copilului privat sau dezavantajat de familie se realizeaza prin

diferite forme de tutela: plasamentul familial, încredintarea spre crestere a copilului unei

familii sau unei persoane, încredintarea copilului institutiilor de ocrotire, aceasta din

urma fiind tutela de institutie, asigurata prin leagan si casa de copii.

Masurile de ocotire a copilului în astfel de situatii trebuie sa corespunda situatiei

reale, trebuie sa fie operative si cu spirit de discernamânt. Operativitatea si obiectivitatea

deciziei de ocrotire speciala a copilului prin plasarea în casa de copii,  pe baza anchetelor

sociale documentate, asigura suportul solutionarii corespunzatoare a cazurilor care

necesita o crotire speciala: orfani, abandonati, copii pentru care mediul familial este nociv.

În acest din urma caz, de separare a copilului de familie, apar situatii complicate

ce trebuie rezolvate cu responsabilitate. Aprecierea conditiilor familiale ca fiind

nefavorabile cresterii si educarii copilului, pe baza anchetelor superficial întocmite,

creeaza riscul deciziilor pripite. Incovenientele deciziilor pripite de internare în leagan si

în casa de copii sunt, printre altele:

Încurajarea atitudinii lejer motivate a parintilor care accepta separarea

temporara sau definitiva de copil în schimbul platii contributiei

Diminuarea raspunderii morale a parintilor fata de cresterea si educarea

copiilor în familie;

Supraaglomerarea institutiei de ocrotire si fluctuatia internare-externare

care creeaza dtficultati administrative si educative;

Traumatizarea afectiva a copilului lipsit de intimitatea ocrotirii si

dragostei parintesti.

Oricum separarea copilului de familia sa este osituatie stresanta generatoare de

frustrare afectiva, cu consecinte negative asupra adaptarii si integrarii copilului in regimul

de viata al institutiei de ocrotire si asupra maturizarii lui psihosociale.

Situatiile de desertism familial, foarte variate sub aspectul manifestarilor lor, sunt

nefavorabile cresterii si educarii copiilor. Unele situatii sunt însa rezolvabile (redresarea

familiei dupa deces, divort, abandon etc). Facilitarea rezolvarii acestora este posibila prin

actiunile de terapie sociala,urmirindu-se corectarea atitudinilor de neglijare si violentare

a copilului, prevenirea abandonari si neglijirii lui. Situatiile nerezolvabile în limitele

mentinerii relatiilor de familie vor constitui obiectul deciziilor de separare a copilului de

familia sa si institulionalizarea în leagan. Când mediul familial este nociv, singura solutie

este separarea copilului de famile si ,,salvarea lui" prin plasament familial, încredintare

spre crestere, tutela de institutie.

Leaganul este o institutie de stat care asigura ocrotirea si educatia copilului privat

sau dezavantajat de familie, mai precis copilul orfan, abandonat, neglijat, a copilului cu

parintii decazuti din drepturile parintesti, a copilului orfan a carui familie nu-i poate

asigura conditii de crestere si educatie, a copilului pentru care familia reprezinta un

pericol pentru dezvoltarea fizica si morala. Aceste institutii solutioneaza suplinirea

familiei, devenind familie substituta prin preluarea obligatiilor familiei de provenienta,

obligatiilor de educatie si cresterea copilului. Activitatea acestor institutii se desfasoara

pe baza unor regulamente ce se impun a fi revizuite.

Dificultatile educative în casa de copii se creeaza, în principal din cauza

provenientei eterogene a copiilor. Separarea copiilor în primii ani de viata constituie una

dintre cauzele retardului de dezvoltare biopsihica, retard recuperabil în timp. Transferul

dintr-o institutie în alta creeaza fondul crizelor de adaptare care, de asemene

prejuduciaza dezvoltarea si maturizarea copilului. Practica a dovedit ca cele mai mari

probleme educative sub aspectul integrarii in regimul vietii casei de copii si al

performantelor invatarii ridica copiii proveniti din familii dezorganizate si din relatii de

concubinaj. Pentru cei care sesizeaza si mai târziu constientizeaza ca apartin familiei,

absenta conditiilor materiale fiind pretextul abandonarii în fapt, raportarea la familie este

o dominanta ce determina structurarea complexelor de provenienta cu efecte negative

asupra echilibrului biopsihic general al maturizarii psihosociale.

Având în vedere responsabilitatea o crotirii speciale a copilului privat sau

dezavantajat de familia sa, strategia acestei activitati trebuie sa cuprinda doua directii:

Prima directie este profilaxia neglijarii, abandonarii copilului prin actiuni

sistematice de terapie sociala în cadrul asistentei sociale. Internarea în casa

de copii sa fie solutia de excepfie, dupa ce se încearca redresarea relatiilor

de familie, plasamentul familial, încredintarea spre crestere. Cu toate

conditiile de crestere si educare oferite, institutia de ocrotire nu

echivaleaza calitatea relatiilor umane în intimitatea unei vieti de familie;

familia va constitui si constituie mediul firesc, natural de crestere si

dezvoltare a copilului.

A doua directie a strategiei de ocrotire speciala a copilului o constituie

optimizarea educatiei în leagan si în casa de copii prin masuri

organizatorice generale, valorificarea potentialului educativ al jocului,

învatarii si muncii fizice, formarea si perfectionarea cadrelor.

Un studiu realizat între anii 1976-1986 în unele leagane si case de copii din

diverse judete din tara noastra s-a concluzionat:

-constientizarea venirii în casa de copii este traumatizanta pentru unii dintre

subiecti investigati, dupa cum a reiesit din raspunsurile obsinute în urma aplicarii testelor

corespunzatoare tipului de cercetare:

,,... Am ajuns în casa de copii pentru ca mi-au murit parintii...pentru ca tata ne-a

parasit si nu aveam conditii acasa...pentru ca mama era mereu bolnava...pentru ca

parintii mei sunt despartiti..pentru ca suntem trei frati si tata nu ne poate tine pe

toti...nu stiu cum am ajuns la casa de copii...cred ca m-a gasit cineva pe strada..."

-prin intermediul probelor proiective: testul completarea frazelor, testul povestirea

dupa imagine, testul desenul familiei si al covorbirilor cu elevii si educatorii, s-au

investigat atitudinile subiectilor fata de separarea lor de familie si s-a constatat faptul ca

preocuparea pentru familia de provenienta este o dominanta frustranta, una dintre cauzele

generatoare ale dezechilibrului biopsihic al copiilor, cu consecinte severe asupra adaptarii

si integrarii sociale.

Dorinta de a reveni în famile:"...vreau sa plec acasa...ce mult imi doresc sa fiu

împreuna cu fratii mei.s-o ajut pe mama bonava...sa fim iar o famile unita ca

odinioara.". Dorinta de a-si revedea parintii, fratii, locul natal;,,...vreau sa vina mama

mai des la mine...este mult timp de când nu i-am vazut pe ai mei ... când voi fi liber o

voi cauta pe mama ... oare ce fac fratii mei mai mici... mama nu vine la mine, traieste

dar nu o cunosc. Tristetea ca nu-si cunosc parintii si ca au fost parasiti,,... ma gândesc la

parintii care nu ma cunosc... macar odata sa-mi fi vazut parintii... imi este rusine cu

parintii mei ... mama a plecat si nu s- a mai întors... ".

Ca si o concluzie la cele spuse mai sus separarea copilului de famile în conditiile

grave ale desertismului familial, ale abandonului real sau stimulat si internarea în

institutiile de ocrotire genereaza fenomenul de frustrare/stresare prin privarea acestuia de

satisfacerea, în familie,a trebuintelor primare si a trebuintelor psihosociale.

Frustrarea copilului de intimitatea relatiilor familiale determina dezechilibrari

biologice si psihice ce se vor compensa în climatul socioeducational al leaganului si al

casei de copii. Cu cât vârsta este mai mica, cu atât consecintele pe plan

psihocomportamental sunt mai severe.

Frustrarea este fenomenul de dezechilibru biologic si psihic cauzat de

întreruperea obstacolelor în calea satisfaceri trebuintelor, dezechilibru ce se manifesta

atât la nivelul pulsiunilor-instinctelor, cât si la nivelul trebuintelor psihosociale.(Macovei,Elena,

Familia si casa de copii, Editura Litera, Bucuresti,1989, pag.89-100;)


Document Info


Accesari: 1716
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )