Structura sistemului de asistenta sociala (vezi sectiunea organizare a sistemului) nu permite o abordare globala si unitara a problemelor cu care se confrunta segmentele sociale in dificultate. Este posibila cel mult acoperirea unor nevoi punctuale prin masuri de sprijin preponderent pasive. Pe de alta parte, lipsa coerentei, colaborarea defectuoasa cu autoritatile publice locale si 131h78b institutiile care ofera prestatii de asistenta sociala (Consiliile Locale, DGASPC, DGMPS) favorizeaza pasarea responsabilitatii de la o institutie la alta sau poate determina aparitia unor blocaje chiar si in cazul unor activitati de rutina (de exemplu, transferul unor beneficiari de la o institutie la alta).
Practic, nu exista un serviciu de asistenta sociala primara ci doar servicii ale agentiilor guvernamentale descentralizate si ale consiliilor locale care au insa atributii restranse. Spre exemplu, activitatea serviciilor de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale consta, in cele mai multe cazuri, doar in verificarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea unor beneficii de asistenta sociala (ajutor social etc.) neinsotite de masuri active de depasire a situatiilor de dificultate. Situatia este mai grava in mediul rural unde, de regula, secretarul consiliului local indeplineste si atributiile unui asistent social.
In ceea ce priveste procesul de constituire formala a serviciilor de asistenta sociala datele ilustreaza interesul scazut al autoritatilor locale pentru activitatea de asistenta sociala. mai mult de doua treimi din totalul consiliilor locale nu au compartimente de asistenta sociala insa au desemnat una sau mai multe persoane cu atributii de asistenta sociala.
Tabel 6: Forma juridica a serviciilor de asistenta sociala la nivelul consiliilor locale din mediul rural
|
Tip de organizare juridica |
Nr. | |
|
Directie/ compartiment/ serviciu incadrat(a) in aparatul propriu | ||
|
Institutie publica de interes local, cu personalitate juridica | ||
|
Nu este infiintat serviciul de asistenta sociala, dar atributiile sunt delegate uneia sau mai multor persoane | ||
|
Atat compartiment in aparatul propriu cat si institutie cu personalitate juridica proprie | ||
|
Consilii locale cu departament dar si institutie publica, ambele cu personalitate juridica proprie | ||
|
Activitatile de asistenta sociala sunt realizate de o comisie insa exista si o institutie de asistenta sociala cu personalitate juridica proprie | ||
|
Total |
Sursa: baza de date a ICCV, „Harta serviciilor sociale in Romania, 2004
Finantarea exclusiva a serviciilor de asistenta sociala din bugetele locale are un impact negativ asupra gradului de acoperire si calitatii acestora.
Transferul unui numar tot mai mare de obligatii catre consiliile locale a avut ca rezultat adoptarea unei atitudini defensive din partea acestora prin descurajarea sau blocarea accesului la serviciile sociale. Spre exemplu, unii furnizori locali de prestatii sociale opteaza pentru o slaba informare a potentialilor beneficiari pentru a evita blocajele determinate de insuficienta / lipsa resurselor necesare acoperirii unui numar mare de cereri.
Transferul responsabilitatii finantarii activitatilor de asistenta sociala de la nivel central la nivel local a determinat dezechilibre zonale in efortul de sustinere financiara a prestatiilor de asistenta sociala. Consiliile locale din zonele care se confrunta cu grave probleme sociale (somaj, saracie) nu au posibilitatea de a asigura o protectie adecvata prin servicii de asistenta sociala din cauza posibilitatilor bugetare reduse.
Fara a minimaliza rolul acestuia, sectorul O.N.G. nu poate in momentul de fata sa substituie slaba oferta cu servicii de asistenta sociala ale autoritatilor locale. Repartitia O.N.G.-urilor pe regiuni geografice ne arata ca in zonele care se confrunta cu grave probleme socio-economice prezenta O.N.G.-urilor este cea mai redusa: 13 % in nord-est, 6% in sud-est si 6% in sud.
In ultimii ani serviciile de asistenta sociala s-au dezvoltat fara o strategie globala ci pe baza unor strategii sectoriale, pentru anumite categorii sociale, considerate a fi prioritare la un moment dat. Au fost elaborate strategii pentru copii, strategii pentru romi, strategii pentru persoanele cu handicap fara a se avea in vedere impactul cumulat al acestora. Mai mult decat atat, o mare parte din aceste strategii au ramas la stadiul de intentie sau au esuat in faza incipienta a derularii lor in lipsa unui sistem de monitorizare si evaluare.
De asemenea, cadrul institutional s-a dezvoltat in mod haotic, prin transferul unor atributii de asistenta sociala de la o institutie la alta fara sa existe o autoritate cu capacitati reale de coordonare a furnizorilor de servicii si beneficii de asistenta sociala. Ca urmare, acestia au fost mai degraba interesati de obtinerea eficientei organizationale interne decat de reducerea problemelor sociale. De altfel, evaluarea performantelor dupa criteriile actuale incurajeaza actiunea asupra efectelor si nu asupra cauzelor.
|
