REINTEGRAREA SOCIALA A
ADOLESCENTELOR-MAME SINGURE.
STUDIU DE CAZ LA CENTRUL MATERNAL BRIANA
CUPRINS
Capitolul I INTRODUCERE
Capitolul II ADOLESCENTA VERSUS MATERNITATE
II 1. Definiri conceptuale
II 1.1 Copil.6
II 1.2 Adolescent.6
II 1.3 Adolescenta..6
II 1.4 Mama7
II 1.5 Mama singura..7
II 2. Dezvoltarea adolescentului
II 2.1 Dezvoltarea fizica.8
II 2.2 Dezvoltarea psihica .11
II 2.3 Dezvoltarea sociala..15
II3. Comportamentul deviant si cauzele implicate in aparitia
comportamentului deviant
II 3.1 Definirea conceptului de comportament deviat19
II 3.2 Cauzele comportamentului deviant.19
II 3.3 Problemele intampinate de mama singura..22
Capitolul III INFLUENTA MASS-MEDIEI IN DEZVOLTAREA FENOME-
LUI DE MAMA SINGURA
Capitolul IV POLITICI SOCIALE ADOPTATE IN SPRIJINUL MAMEI
SINGURE
IV 4.1 Cadrul legislativ..34
IV 4.2 Rolul asistentului social..37
Capitolul V OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
V 1. Descrierea fenomenului.39
V 2. Metodologia folosita41
V 3. Concluzii..56
Capitolul VI CONCLUZII FINALE
Capitolul I INTRODUCERE
Adolescenta.. perioada cea mai plina de contradictii din viata unui individ dar de asemenea si cea mai frumoasa. Este socotita metaforic vorbind, ca fiind ,,varsta de aur", ,,rascruce a vietii", "epoca furtunilor si a pasiunilor" , "laborator decisiv pe scara virstelor", adolescenta este ti va ramane ceea ce J.J. Rousseau numea "a doua nastere".
Probabil adolescenta din viata fiecaruia dintre noi a fost si va fi perioada cea mai plina de contradictii si de o insiruire plina de evenimente tumultoase, evenimente care atunci cand sunt analizate ni se par ca au fost intr-adevar niste nebunii specifice varstei. Adolescent fiind, individul este tentat de a face parca cat mai multe nebunii, nebunii care variaza in functie de societatea contemporana, de nivelul de dezvoltare si de evolutie. Astfel, intr-un mod independent vointei noastre, ajungem sa fim partizanii tacuti ai unei societati care se afla intr-o continua schimbare, evolutie si modernizare.
Una dintre situatii este accea ca era noastra este caracterizata de o revolutie sexuala, revolutie datorata descoperirii multiplelor tehnici de contraceptie, datorita de asemenea cresterii informatiilor despre sexualitate si datorita unei redefiniri parca a notiunilor de masculinitate si de feminitate.
Notiunea de familie a capatat si ea o alta interpretare, termenul de familie monoparentala devenind tot mai des intalnit in societate si datorita proliferarii alternativelor de viata la casatorie, considerate tot mai normale in cadrul acestei societati.
Familia monoparentala, subiect care devine tot mai discutat in societate, de aceea in cadrul acestei lucrari voi incerca sa discut despre aceasta tema. Pentru unele dintre femei, aflarea faptului ca sunt insarcinate este un motiv de fericire, probabil unele dintre cele mai fericite. In schimb, pentru unele femei, sarcina poate fi o veste trista deoarece multe dintre ele nu sunt pregatite pentru acest moment, pentru acest eveniment, deaorece nu sunt casatorite si pe deasupra mai sunt si niste adolescente.
Lucrarea de fata este impartita in sase capitole, capitole care au avut ca si scop dezbaterea subiectului, incercand a arata modul in care un adolescent se dezvolta, evolutia de la copilarie inspre maturiate, pentru unele o maturiate brusca deoarece unele dintre adolescente raman insarcinate si astfel rolurile si statusul pe care il au ele in societate se schimba brusc, trebuind sa adopte niste roluri si un status adecvat unor alte varste.
Adolescenta versus maternitate este cel de-al doilea capitol al lucrarii si prezinta efectiv modul in care un copil se transforma, etapele prin care trece in devenirea lui, problemele cu care se confrunta si modul in care aceasta transformare din viata unei adolescente poate duce la devenirea ei intr-o mama singura. Tot in cadrul acestui capitol este analizat fenomenul de mama singura ca fiind un comportament deviant. Cauzele acestui comportament sunt multiple, fiind de natura psihologica, sociala, si biologica. Comportamnetul in sinea lui produce niste probleme, probleme cu care se confrunta o mama singura. Sunt analizate cateva dintre aceste probleme, dificultati intalnite de mama singura si modul in care reuseste sa treaca peste ele.
Cel de-al treilea capitol se intituleaza Influenta mass-mediei in dezvoltarea fenomenului de mama singura. Cu totii stim care este influenta pe care o are mass-media in viata unui individ. Daca vorbim despre un copil sau despre un adolescent, acest impact este mult mai mare deoarece adolescentul este la varsta in care isi cauta identitatea, la varsta in care isi alege un model si va incerca sa il copieze. De cele mai multe ori, modele din viata unui adolescent sunt alese din campul publicitar. Ei, aceste vedete in majoritatea cazurilor nu au o viata chiar armonioasa, sau cu alte cuvinte bine pusa la punct. Aceste situatii alaturi de multe altele cum ar fi mesajele subliminale au o mare influenta in viata unui individ.
Revolutia sexuala este una dintre cauzele care favorizeaza o sarcina nedorita. Aceasta sarcina nedorita alaturi de promovarea multiplelor tehnici de contraceptie au dus la cresterea numarului de sarcini in randul adolescentilor.
Raspandirea informatiilor deformate despre sexualitate, rol negativ avandu-l mass-media, deoarece sexul a ajuns sa vanda orice de la automobile pana la deodorante.
Politici sociale adoptate in sprijinul mamei singure este cel de-al patrulea capitol al acestei lucrari, avand doua subcapitole si anume:
cadrul legislativ
rolul asistentului social
Subcapitolul intitulat cadrul legislativ prezita notiunea de politica sociala, o defineste si de asemenea este prezentata legislatia care reglementeaza aceste situatii. Sunt enumerate si dezbatute legile, si modul in care ea este aplicabila la viata unei mame singure.
Prezentarea rolului pe care il are un asistent social in viata unei adolescente care trece printr-o astfel de situatie este un subcapitol important din cadrul acestei lucrari. Analizarea a ceea ce trebuie sa faca asistentul social, a modului in care trebuie sa isi indeplineasca obligatiile cand se confrunta cu o astfel de situatie este un lucru important. Asistentul trebuie sa realizeze impactul si influenta pe care o are asupra unei adolescente mame-singure, prezentarea rolului fiind mai mult la nivelul Centrului Maternal Briana deoarece acolo am realizat partea de cercetare a acestei lucrari.
Capitolul cinci este cel in care este prezentata cercetarea. Sunt prezentate metodologia folosita, obiectivele si ipotezele cercetarii. Ceea ce este foarte important in cadrul acestei cercetari sunt studiile de caz. Studiile de caz au fost realizate in urma interviului cu mamele singure care dominicilaza temporar la Centrul Maternal Briana.
Pe parcursul celui de-al saselea capitol, am tras niste concluzii finale referitoare la tema lucrarii de licenta si la modalitatea de desfasurare a cercetarii. Asa ca, in continuare vom urmari care sunt etapele pe care le parcurge un copil in dezvoltarea sa, evolutia lui inspre adolescenta si aparitia problemelor specifice adolescentillor.
Cap II.
ADOLESCENTA VERSUS MATERNITATE
II. 1 Definiri conceptuale
II 1.1 Copil
Copilaria este cea mai frumoasa etapa pe care o parcurge un individ in drumul vietii lui pe acest pamant, este acea cale deschisa spre cele mai neasteptate si mai minunate realizari ale psihicului uman.
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste termenul de copil ca fiind ,,baiat sau fata in primiii ani de viata". Etimologic, termenul de copil deriva din latinescul latinescul ,,infans" si inseamna acea fiinta umana care nu a dobandit inca folosirea vorbirii. Copilul de asemenea este considerata si acea fiinta umana care este plasata pe traiectoria dezvoltarii, traiectorie care incepe din momentul procrearii si se va intinde pana in adolescenta. (DEX, 1996, p.224)
Datorita faptului ca copilul se naste cu un bagaj ereditar bogat, el are nevoie de parcurgerea unor etape obligatori de dezvoltare in care se vor realiza adaptarile progresive la mediul fizic si socio-cultural. Piaget considera copilaria acea perioada in care se realizeaza un echilibru intre doua mecanisme indisociabile si anume asimilarea si acomodarea. Deci principala trasatura a copilariei este centrarea acestui echilibru printr-o serie de exercitii sau de conduite, printr-o activitate structuranta continua, pornind de la acea stare de nediferentiere intre subiect si lumea care il inconjoara. (Bonchis, E., 2004, pp. 8-9)
II 1.2 Adolescent
Cuvantul provine din francezul adolescent, si din latinescul adolescens, -ntis, care inseamna ,,persoana care este la varsta adolescentei". Adolescentul (cu varsta cuprinsa intre 14-20 de ani) este caracterizat ca acea persoana care creste si se dezvolta, avanseaza in viata depasind cu dificultati care adesea par a fi formidabile, depasind de fapt propria lor zbatere interna si propriile lor contradictii. Cand vorbim despre adolescent putem spune ca este individul in acea perioada a vietii sale cand are loc trecerea de la copilarie inspre maturizare si integrare in viata sociala. (DEX, 1996, p.14)
II 1.3 Adolescenta
Adolescenta este definita de multi autori in multe feluri, din mai multe puncte de vedere, din perspectiva mai multor laturi.
Dictionarul de sociologie definea adolescenta ca fiind ,,o etapa distincta in evolutia individului care se situeaza intre coplilarie si tinerete, prezentand aspecte in plan biologic si psihosocial." (Zamfir, C., Vlasceanu, L., 1993, p. 19)
Dictionarul de socilogie imparte adolescenta in doua mari etape si anume: prima etapa este preadolescenta (pubertatea) cu varsta cuprinsa intre 12-15 ani, iar a doua mare etapa este cea a adolescentei propriu-zise, cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani. Sunt cazuri in care se prelungeste peste aceasta limita si atunci ia forma adolescentei intirziate, datorita timpului de scolarizare si a amanarii asumarii de responsabilitati sociale. Adolescenta in desfasurara ei este dependenta de mai multi factori dintre care factorii biologici ereditari, factorii sociali, factorii culturali si nu in ultimul rand factorii educationali. (Zamfir, C., Vlasceanu, L., 1993, p.19)
Daca analizam adolescenta prin prisma abordarilor psihologice, putem spune ca adolescenta este caracterizata prin cresterea dezvoltarii intelectuale, cresterea hipersensibilitatii, aparitia unor conflicte motivationale si afective.
Daca pana acum am vazut cum defineste adolescenta dictionarul de socilogie, in urmatoarele randuri vom vedea cum defineste Dictionarul de ostetrica si ginecologie adolescenta.
Adolescenta (varsta cresterii) este definita de Dictionarul de obstetrica si ginecologie ca acea perioada ,,divizata in doua etape: preadolescenta (pubertatea) de la 11-14 ani si adolescenta propriu-zisa de la 14-19 ani." ( Pana, S., Pana, S. jr, 1995 p. 9)
Aceste etape sunt stabilite intr-un mod arbitrar deoarece aceasta perioada isi urmeaza cursul ca si un proces continuu, proces prin care se face trecerea de la viata de copilarie inspre viata adulta. In perioada adolescentei este normal faptul sa apara o anume criza, criza care isi face aparitia in jurul varstei de 12-14 ani atunci cand vorbim despre fete si intre 14-16 ani atunci cand este vorba despre baieti. Aceasta criza are 3 etape succesive de manifestare si anume: etapa revoltei, etapa inchiderii in sine si etapa exaltarii si a afirmarii.
Prima etapa si anume cea a revoltei, consta in refuzul adolescentului de a se supune, de a se subordona oricarui ordin. In fapt adolescentul accepta autoritatea dar, prin atitudinea lui afiseaza ca este constrans sa procedeze astfel. Este perioada in care va adera, va adopta cu usurinta modele extravagante (hippy, punk, etc.) O data cu trecerea acestei perioade, a acestei etape de revolta, adolescentul va incepe sa isi analizeze comportamentul, este perioada in care unii dintre ei se inchid in sine. Este perioada care va finaliza evolutia psihologica, oferind o sursa neintrerupta de distractii si desigur si de satisfactii. Aceasta perioada a inchiderii in sine poate fi insotita de o stare de timie negativa si de asemenea de o tendinta inspre izolare a adolescentului. Cea de-a treia etapa este cea a exaltarii si a afirmarii. In aceasta perioada adolescentii se ghideaza pe principiul ,,totul sau nimic", ceea ce ii face de multe ori sa duca unele situatii pana la extrem, sa aiba aiba unele comportamente mai putin acceptate de societate. Particularitarea psihica in aceasta perioada este entuziasmul in deciziile pe care vor sa le puna in aplicare. (Pana. S., Pana, S. jr, 1995, pp.9-10)
Pe perioada adolescentei, adolescentul isi va imbogati criteriile de comparatie si de evaluare, acestea venind sa inlocuiasca intr-un mod treptat visarea si speculatia intelectuala. Personalitatea adolescentului se desavarseste prin integrarea sociala a lui in viata sociala, prin adaptare si prin calificarea profesionala. Perioada adolescentei este deci caracterizata prin variabilitatea individuala extrema a fenomenelor neurohormonale, morfologice si psihice, fiind caracterizata si prin reactiile diferite pe care le are adolescentul fata de adult, la agresiuni si la boala. (Pana, S., Pana, S., 1995, pp. 9-10)
II 1.4 Mama
Dictionarul explicativ al limbii romane defeste termenul de mama ca fiind ,, femeia considerata in raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre dansa." (DEX, 1996, p.595)
II 1.5 Mama singura
Literatura anglo-saxona a utilizat termenul one (single) parent-family incepand cu mijlocul anilor 1960. Dupa aproximativ zece ani mai tarziu, acest termen avea un corespondent francez si anume famille monopparetale. Termenul de familie monoparentala a ocupat o pozitie tot mai inalta inaintea celorlalte, impunandu-se tot mai repede in fata altora cum ar fii: parinti izolati, menaje conduse de femei, menaje monoparentale. Prin termenul de familie monoparentala se intelegea acel grup format dintr-un copil sau copii si un parinte, grup care era privit ca si o alternativa la familia clasica. Monoparentalitatea devenea normala pe masura ce se inregistra o crestere a frecventei si pe masura ce devenea o conduita familiara pentru membrii societatii. (Chipea, F., 2001, p. 307) (Stanciulescu, E., 1997, p.37)
Familia monoparentala face referire la menajele care sunt formate dintr-un singur parinte si din copiii lui. Aceste menaje pot aparea in viata sociala ca si urmare a divortului sau a decesului unuia dintre soti, a abandonului, fie prin decizia parintelui de a nu se casatorii, fie prin nasterea ,,intamplatoare" a unui copil dintr-o relatie libera, in afara casatoriei cu referire la parintii adolescenti, adoptiei sau prin abandonarea familiei de catre un parinte.. Atunci cand vorbim despre cresterea copiilor inafara casastoriei este vorba de fapt despre acest fenomen al mamelor singure.
Cercetarile au aratat faptul ca aproape un sf 141d31b ert din familiile americane cu copii erau in anul 1986 familii monoparentale. In fapt, cifra reprezenta dublul celei din 1960. In Europa fenomenul era la o pondere mai mica si anume nu depasea 15 % din totalul nucleelor familiale. Deci, anii 1960-1980 a fost perioada de o crestere importanta a acestui fenomen. Pe de o parte acest fenomen este explicat si prin schimbarea attitudinii societatii fata de aceste stiluri de viata. Daca in societatea traditionala acest fenomen de familie monoparentala era dezaprobat de membrii colectivitatii, in societatea moderna a devenit un stil de viata tolerat. Unele cercetari demonstreaza faptul ca este mai bine pentru un copil sa traiasca intr-o familie monoparentala decat sa traiasca intr-o familie care se confrunta cu certuri si neintelegeri permanente. In ciuda faptului ca familia monoparentala desi realizeaza o serie din functiile familiei nucleare, are o serie de particularitati. Deoarece in actuala societate functia de socializare este preluata in mare masura de societate atat in familiile monoparentale cat si in familile complete, copiii proveniti dintr-o familie monoparentala se integreaza firesc in cadrul societatii. (Lindsay, J.,W., Sharon, R., 1989, p. 14)
Mamele singure se confrunta de obicei cu situatii financiare mai dificile. Se constata o extindere a sarcinilor auxiliare care sunt nespecifice rolului sexului, ceea ce va duce la o neindeplinire corespunzatoare a a sarcinilor solicitate de rolul de mama.In multe dintre cazurile cind vorbim despre mame care sunt singure ca urmare a unui divort, ele impart rolurile parentale cu primul nascut din familie.
II 2. DEZVOLTAREA ADOLESCENTULUI
II 2.1 Dezvoltarea fizica
Cunoscuta si sub numele de ,,laborator decisiv de pe scara varstelor", adolescenta este acea perioada in viata omului care face trecerea de la copilarie inspre matuizare si inspre integrarea in viata societatii adulte. Datorita faptului ca adolescenta este acea perioada cand au loc multe modificari in viata individului, vom analiza acele modificari care au loc in aria fizica a individului.
Adolescenta, continuare a procesului de dezvoltare care s-a incheiat in copilarie, presupune urmatoarele modificari legate deaspectul fizic al individului, al adolescentului sau in prima faza a preadolescentului. In aceasta perioada are loc trecerea inspre organismul adult, perioada caracterizata prin aparitia si prin dezvoltarea unor procese importante anatomice, fiziologice si psihce in drumul spre realizarea acestei configuratii a adultului.
Inceputul adolescentei este marcat de o dezvoltare impetuoasa atat sub aspect corporal extern, cat si a diferitelor functii ale anumitor organe. Cresterea masei corporale, a taliei si a inaltimii vor da corpului acea vigoare, proportie, gratie si frumusete care il caracterizeaza pe adolescent. Perimetrul toracic va inregistra valori de crestere duble fata de perioada copilariei, se constata o maturizare treptata a aparatului circulator care va asigura astfel o ma buna functioanare, o functionare normala a inimii. Datorita faptului ca suprafata plamanilor a crescut, creste si volumul de aer introdus prin inspiratie. Volumul si geutatea creierului a unui adolescent nu prezinta deosebiri fata de volumul si greutatea creierului a unui adult insa, se vor produce perfectionari continue ale activitatii creierului, se vor maturiza cortexul frontal si lobii parentalicare sunt responsabili pentru actiunule de planficare si autocontrol, se vor inmulti considerabil fibrele nervoase care leaga diferiti centri din creier. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp.279-280)
Dintre acei factori care influenteaza procesele de crestere din viata adolescentului, un rol foarte important il au glandele cu secretie interna. Din moment ce ele functioneaza mai intens, ele vor atrage un ritm accelerat de crestere a organismului. Hipofiza va secreta mai multi hormoni. Unii din acesti hormoni vor influenta cresterea, altii vor stimula si vor regla fuctia altor glande endocrine. Glanda tiroida va exercita o actiune asupra sistemului nervos central, asupra functiilor organismului, precum si asupra dezvoltarii psihice a adolescentului. Datorita intensitatii cu care functioneaza glandele cu secretie interna, se va remarca un ritm accelerat de crestere a organismului adolescentului. Astfel, talia ve depasi ritmul de crestere in greutate, oasele vor deveni mai rezistente, iar sistemul muscular va primi mai multa vigoare. (Tiberiu, B., 1970, p. 322)
In ciuda faptului ca dezvoltarea fizica a unui adolescent este reglata de legi biologice, pot aparea dizarmonii trecatoare in modul in care este segmentat corpul, organele si sistemele. Un astfel de exemplu este dat de cresterea in inaltime care se realizeaza mai ales pe seama membrelor, in vreme ce toracele si bazinul vor ramanea in urma. De aici rezulta acea infatisare mai putin armonioasa a adolescentului in care mainile si picioarele sunt lungi iar pieptul este cazut si ingust ( corpul cu aspect de ,,paianjen").
Adolescenta este momentul in care se face diferentierea intre sexe in ceea ce priveste forta musculara. Daca vom lua ca si reper forta musculara a barbatilor, este de observat faptul ca la varsta de 14 ani fetele au 50% din aceasta forta iar baietii au 60% din aceasta forta. Nu tot acelasi lucru se intampla si la varsta de 18 ani, cand la aceasta varsta forta musculara a baietilor creste pana la 90% fata de forta musculara a barbatilor, in timp ce la fete la 18 ani aceasta forta ajunge doar la 60%. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 280-285)
Deja la aceasta varsta se perfectioneaza activitatea motrica sub aspectul fortei fizice, a preciziei si coordonarii miscarilor, creste rezistenta la efort. Un adolescent care este sanatos poate sa depuna in conditii normale un efort care reprezinta 70-78% din efortul pe care poate sa il depuna un adult, asta daca ne referim la baieti, iar daca ne referim la fete procentul este de 60-70%. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 280-285)
In adolescenta un rol important in cresterea si dezvoltarea adolescentului si in maturizarea sexuala il au hormonii sexuali care sunt secretati de glandele sexuale. Printre functiile multiple pe care le indeplinesc acesti hormoni, este important de mentionat rolul pe care acesti hormoni il au in determinarea caracterelor secundare ale sexului. Astfel in adolescenta se produc o serie de modificari ale corpului, de transformari pe care copilul pana atunci nu le avea, si anume: isi vor face aparitia perii axiali, culoarea parului si a irisului se va inchide, pielea se va ingrosa. La baieti se va produce dezvoltarea accentuata a musculaturii, puful pe buza superioara si se va constata o schimbare a vocii. La fete se va dezvolta tesutul gras (piept, abdomen si solduri, se constata o largire a bazinului, se dezvolta sanii, lucru care le pregateste pentru viitorul rol de mama) cu acea dispozitie caracteristica sexului. Tot in aceasta perioada isi va face aparitia si primul ciclu menstrual. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 280-283)
Conform Dictionarului de obstetrica si ginecologie, ciclul menstrual este definit ca fiind acea ,,hemoragie uterina periodica, insotita de descuamarea stratului functional al endometrului, avand caracter fiziologic si ritmicitate lunara; apare la femeia normala, inafara sarcinii, de la pubertate pana la menopauza." (Stelian P., Stelian P. Jr, 1995, p.9)
Prima menstruatie este un pas foarte important in viata unei adolescente deoarece el marcheaza trecerea de la copilarie inspre adolescenta in stadiul de dezvoltare a unei tinere. Desi de-a lungul timpului menstruatia a fost considerata ca un semn de inferioritate fata de sexul masculin, lucru care atragea dupa sine o serie de diferite interdictii pentru fete in perioada menstruatiei, in ziua de azi se stie faptul ca menstruatia este un fenomen normal in viata unei fete, fenomen care va confirma capacitatea ei de a procrea, ca este un element din drumul care le va conduce inspre implinirea lor ca femei si viitoare mame.
Daca in cazul fetelor varsta adolescentei, a pubertatii este confirmata de acest fenomen indiscutabil si anume menstruatia, in cazul baietilor semnele pubertatii, a adolescentei sunt mai putin evidente. Ejacularea poate sa apara mai tarziu in comparatie cu alte dezvoltari fizice ale corpului, sau poate fi ignorata mai ales daca baietii nu au fost preveniti deoarece acest lucru poate sa determine o senzatie de jena, de rusine. Totusi, aceasta prima ejaculare este un eveniment important in viata unui baiat, eveniment care va marca trecerea de la copilarie la adolescenta, fenomen normal care confirma faptul ca organele sexuale lucreaza corespunzator. Fireste ca aceste modificari se vor rasfrange asupra vietii psihice a tinerilor, si de aceea nu trebuie neglijate aceste modificari. O alta functie a organelor sexuale consta in producerea celulelor germinale necesare procesului de reproducere a speciei.
Este perioada in care se instaleaza o anumita curiozitate, chiar neliniste, va aparea atractia specifica spre sexul opus, sentimentul erotic,etc. Pentru ca functia de reproducere sa poata fi exercitata este necesara prezenta maturizarii psihice dar indeosebi este necesara prezenta maturitatii sociale, adica tanarul sa aiba o constiinta ,,treaza", o buna cunoastere a responsabilitatilor ce deriva din viata sexuala, sa isi formeze respectul de sine si fata de ceilalti, formarea demnitatii si a sentimentului de pretuire a sexului opus. Faptul ca individul a ajuns la acea varsta in care functia reproducerii poate fi exercitata, acest lucru nu constituie un indiciu al maturizarii individului. Maturizarea este conditionata de o maturizare e intregului organism, in special de maturizarea sistemului nervos central, doua aspecte care se vor definitiva dupa incheierea adolescentei. Principalul aspect care va denota o prezenta a maturitatii sistemului nervos, va fi echilibrarea relativ stabila a proceselor fundamentale, si anume excitatia si inhibitia. Datorita acestui echilibru, adolescentul va fi in stare sa isi franeze unele porniri si sa isi impuna acea conduita care este ceruta de viata, de convietuirea sociala. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 290-293)
In ultimii zeci de ani, in ultimele decenii, in majoritatea tarilor se constata un fenomen de accelerare bilologica, adica o amplificare a vitezei de crestere si diferentiere somatica in randul copiilor. In paralel cu aceasta amplificare a cresterii si dezvoltarii somatice, a maturizarii sexuale, se constata si o dezvoltare precoce a psihicului unui copil. Coform datelor statistice, copiii de varsta scolara au in medie cu 10 cm si cu 5 kilograme mai mult decat copiii de acceasi varsta de acum 7-8 decenii. Varsta medie a maturitatii sexuale a coborat si ea cu circa 2 ani si chiar mai mult in raport cu anii 1850-1900. Cercetatorii considera ca acest fenomen se datoreaza in primul rand procesului de urbanizare, datorita imbunatatirii conditiilor de viata, in special a tipului de alimentare datorita unui aport mai mare de vitamine. In tara noastra, datele statistice releva faptul ca maturizarea sexuala intervine cu 1-1,5ani mai devreme in mediul urban decat in mediul rural. Datorita acestei maturizari precoce se constata o necesitate a revizuirii testelor de inteligenta care au fost intocmite cu decenii in urma, revizuire survenita in raport cu avansul acestei generasii tinere care este crescuta intr-un mediu saturat de informatie gratie mijlloacelor comunicarii de masa care sunt atat de raspandite in ziua de azi alaturi de informatica. Aceasta maturizare variaza in functie de varsta la care se face trecerea de la copilarie inspre adolescenta. In aceasta situatie vorbim despre o maturizare timpurie sau tarzie. Aceasta maturizare tarzie sau timpurie are mai putine efecte psihologice durabile asupra fetelor decat asupra baietilor. Baietii care se maturizeaza timpuriu prezinta o probabilitate mai mare de a avea unele avantaje in activitatile sportive, datorita unei forte fizice si dimensiuni mai mari.Astfel baietii isi vor dezvolta mai devreme increderea in ei insisi in relatiile cu fetele. Acest lucru nu se intampla cu baietii care se maturizeaza mai tarziu. Studiile au aratat ca barbatii care se maturizeaza mai tarziu sunt mai dinamici si constienti de sine, nu le place sa fie in situatii sociale si au sentimente puternice de inadecvare si rejectie. La polul opus sunt cei care se maturizeaza mai repede care sunt mai siguri de sine si mai calmi. Studiile ulterioare au indicat ca aceste diferente pot sa persiste pana la varsta adulta. Daca maturizarea timpurie este un avantaj pentru baieti, pentru fete aceasta maturizare pare sa aiba un impact mai redus si mai variabil. Initial fetele care se maturizeaza mai timpuriu tind sa fie nemultumite de imaginea lor corporala, sunt indispuse, indiferente si in conditii de stres sunt mai dezorganizate. In majoritatea cazurilor ele nu sunt prietenoase cu fetele de varsta lor, obtin note mai mici la scoala, in comparatie cu fetele care se maturizeaza mai tarziu. Totusi sunt mai independente si sunt mai prietenoase cu baietii de aceeasi varsta. Inspre adolescenta tarzie si inspre perioada adulta situatia se va schimba, astfel, fetele maturizate timpuriu care altadata erau tot timpul nemultumite, tind sa devina mai populare cu baietii si fetele de aceeasi varsta, sunt mai stapane pe ele si vor putea face fata mai bine situatiilor stresante. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 300-310) (Stoian, M., 1980, pp.22-25)
II 2.2 Dezvoltarea psihica
Adolescenta este o etapa esentiala a vietii, care ii va permite fiintei umane sa isi cucereasca independenta, sa isi modeleze caracterul prin tot felul de incercari, sa isi afirme personalitatea. Pentru o inflorire armonioasa a personalitatii, copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial care sa ii asigure un climat de fericire, de iubire si de intelegere.
Adolescenta este considerata o faza a restructurarii afective si intelectuale a personalitatii, un moment esential al dezvoltarii cognitive, intrucat pe parcursul acestui stadiu se perfectioneaza procese si mecanisme dobandite in stadiile anterioare dar in acelasi timp se vor atinge parametrii de varf in gandire, memorie si imaginatie. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, p. 280)
In perioada adolescentei isi vor face aparitia aspiratiile de viata, dar si primele obstacole care vor avea numeroase implicatii asupra viitorului adult. Din punct de vedere psihic, este perioada in care se va finaliza structura psihica a individului.
Dezvoltarea cognitiva se refera la acea dezvoltare a activitatillor implicate in achizitia, procesarea, organizarea si utilizarea cunostintelor deci toate activitatile asociate gandirii si cunoasterii. Aceste abilitati cognitive includ si o inteligenta evaluata din partea adolescentului, a nivelurilor de gandire, o evolutie a limbajului ca si activitate cognitiva, precum si o dezvoltare a capacitatilor imaginative. In aceasta perioada spiritul de observatie se va dezvolta foarte mult. De asemenea atentia voluntara, memoria verbal-logica, imaginatia creativa vor cunoaste si ele o dezvoltare semnificativa. Continutul memorial al adolescentului va reflecta in mare masura interesele adolescentului. Ca urmare a acestui fapt el va retine cu usurinta si cu mare placere acele date si fapte care se leaga de orientarea sa generala indreptata spre stiintele realiste sau cele umaniste. Unii autori mai vechi considerau ca la adolescenti se manifesta diferente de sex si in privinta memoriei. Au demonstrat faptul ca fetele retin cu precadere caracteristicile exterioare ale obiectelor, forma, culoarea, etc. , pe cand baietii ar avea memoria dezvoltata in special in directia retinerii elementelor tehnice. Desigr ca aceste elemente de diferentiere de sex nu exista de la nastere, ci ele apar ca urmare a educatiei, apar acolo unde educatia veche, unilaterala, reflecteaza inegalitatea sociala a femeii, creeaza preocupari diferite, deosebite pentru cele doua sexe, preocupari care apoi se vor reflecta si in dezvoltarea unilaterala a memoriei. Este perioada in care se dezvolta capacitatile perceptive si observative. Capacitatea de a elabora reprezentari cu un grad mai mare de generalitate va aparea in perioada preadolescentei si se va consolida in adolescenta. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 310-320) ( Tiberiu, B., 1970, pp. 323-324)
Dezvoltarea intelectuala poate fi considerata o adaptare a structurilor cognitive la cerintele mediului ambiental, cea care se ocupa de desavarsirea proceselor adaptative fiind inteligenta.
In preadolescenta, Piaget vorbeste despre doua stadii de evolutie a intelectului: stadiul operatiilor concrete (7-11/12 ani) si stadiul operatilor formale care va debuta la 11-12 ani si se va continua pe parcursul adolescentei propriu-zise. Pentru a investiga gandirea operational-formala, Piaget utiliza proba pendulului care consta in: i se cerea copilului sa afle ce anume determina oscilatia pendulului unui ceas si durata fiecarei oscilatii. Pentru rezolvarea acestei probleme, copilul cunoaste lungimea pendulului si i se vor da cateva greutati care pot sa fie atasate de capatul acestuia, copilul avand permisiunea sa modifice lungimea pendulului, sa schimbe greutatile atasate si sa varieze inaltimea la care este fixat ceasul. A fost constatat faptul ca spre deosebire de copiii aflati in stadiul operatilor concrete, majoritatea adolescentilor in schimb vor elabora cauze care vor putea fi testate sistematic. Adolescentii vor putea presupune ca daca o anumita variabila (greutatea) influenteaza perioada de oscilatie, efectele vor putea fi observate doar daca se va modifica acea variabila si celelalte variabile vor fi mentinute constante. In cazul in care se va ajunge la un efect nul, adolescentiii vor putea sa elimine aceasta ipoteza si vor incerca o alta ipoteza. Piaget considera ca pe parcursul acestui stadiu se ajunge la reversibilitatea deplina in gandire, iar rationamentul care va domnina gandirea preadolescentului este cel deductiv, abia la sfarsitul stadiului isi va face aparitia rationamentul inductiv. Intrarea in adolescenta va culmina cu o desavarsire a stadiului operatiilor formale, considerat a fi ultimul si cel mai important stadiu al inteligentei dupa cum spunea Piaget, desigur nefiind neglijate influentele conditiilor culturale si educative. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 310-315)
Este perioada in care se vor forma judecatile si rationamentele mai complexe, adolescentul putand sa examineze consecintele care vor decurge in mod din ipotezele sale.Adolescenta, in ansamblul ei este caracterizata printr-un nivel inalt al performantei cognitive, adica se perfectioneaza si se extind schemele de gandire, a operarii cu sisteme variate de simboluri, rezolvarea diferitelor tipuri de probleme,dar adolescentul este in masura pe langa rezolvarea de noi probleme, sa isi puna noi probleme de analiza si de asemenea interpretari noi in rezolvarea problemelor, are capacitatea de a prelucra un volum mare de informatii, ceea ce va duce la formarea unui stil propriu de cognitie. Acest stil propriu de cognitie se va constitui concomitent cu consolidarea anumitor procedee de lucru: sa realizeze o esentializare a celor citite, reorganizarea lor dupa noi criterii, o analiza critica, capacitatea de a apela la argumentele logice sau cele faptice, are un stil propriu de a se exprima. Adolescentii pot avea abilitati identice dar stilurile lor sunt diferite. Ca urmare a acestui fapt unii dintre adolescenti sunt mai flexibili decat altii, unii sunt mai rigizi, altii mai dogmatici, unii sunt dispusi sa faca investigatii pe cand altii nu,etc. Se semnaleaza si prezenta modurilor in abordarea stilurilor cognitive. Astfel putem vorbi despre modul independent-dependent, modul impulsiv-reflexiv, modul de suprafata-profund. Pe masura ce experienta de viata a adolescentului se va imbogati, totodata va creste si siguranta cu care el va trage concluzii, precum si corespondenta lor cu realitatea obiectiva. Ceea ce este de remarcat este faptul ca din momentul in care adolescentul a atins un nivel superior in gandire, vor aparea si diferentele individuale in gandire, adica la unii adolescenti se poate observa o gandire cauzala mai stransa, pe cand la alti adolescenti aspectele sintetice vor putea fi evidentiate mai usor. Cand gandirea ajunge la nivelul superior de dezvoltare, pentru operatiile sale se va face apelul la propozitii, deci gandirea propozitionala, logica, abstracta care se va baza si pe notiunile stiintifice. In elaborarea unei notiuni stiintifice este necesara o organizare a activitatii intelectuale si formarea unui suport operational pentru conceptul vizat sau conceptele apropiate. Dezvoltarea abilitatilor intelectuale este evidentiata in jurul varstei de 13-14 ani. Daca fetele vor dobandi abilitati de exprimare verbala, baietii vor dispune de o mai buna organizare a planului gandiri convergente. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 315-317) (Tiberiu,B., 1970, pp. 323)
Zlate considera ca gandirea algoritmica este acea gandire care se bazeaza pe ,,operatii prefigurate, conservative, habituale, pe treceri riguroase de la o stare la alta in succesiunea obligatorie a evenimentelor in timp, efectuarea corecta a unui pas conducand in mod necesar la solutionarea integrala si sigura a problemei". Este necesara prezenta gandirii algoritmice in viata unui adolescent deoarece aceasta gandire este eficienta atunci cand individul se confrunta cu probleme bine definite, in situatii familiare, obisnuite, comune, in care adolescentul este bine informat si corespunde principiului economiei gandirii. La aceasta varsta a adolescentei va aparea si acea curiozitate intelectuala specifica adolescentilor iar pe acest fond se va structura si aspectul critic al gandirii. Gandirea euristica presupune reflectia asupra unor aspecte complexe deseori in vederea alegerii unei actiuni relationate aspectelor respective. Gandirea critica in jurul varstei de 17-18 ani se va realiza la parametri foarte inalti si va permite adolescentului o orientare independenta in sursele de informare, va putea testa si evalua ideile si solutiile elaborate. In stansa legatura cu gandirea critica se va dezvolta si gandirea creatoare, gandire care urmareste puterea de a elabora mai multe solutii posibile, o explorare cat mai ampla a obiectelor si fenomenelor care se desfasoara dupa o serie de reguli nonlogice. Memoria la randul ei exercita o influenta asupra celorlalte procese psihice, aducand o contributie importanta in procesul dezvoltarii cognitive. Adolescenta este acea perioada in care metamemoria si metacognitia se imbunatatesc. Metacognitia desemneaza acele cunostinte pe care individul le are despre propriile cunostinte si abilitati adica ,,a stii ca stii". In aria metacognitiei intra urmatoarele categorii de cunostinte: cunostinte declarative (,,ce fac"), cunostinte procedurale (,,cum sa fac") si cunostinte conditionale(,,cand si de ce"). Metamemoria se refera la cunostintele explicite, verbalizate ale adolescentilor despre memorie. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 320-324)
Dezvoltarea cognitiva va implica si dezvoltarea limbajului, si o amplificare a capacitatii adolescentului de a comunica. Este perioada in care se dezvolta debitul verbal, fluenta verbala si flexibilitatea in gandire si flexibilitatea verbala. Vocabularul pasiv al unui individ inspre sfarsitul adolescentei ajunge de la aproximativ 14.000 de cuvinte cat era in pubertate la aproximativ 20.000 de cuvinte. Se constata o crestere a debitului limbajului oral (ajungandu-se la 200 de cuvinte pe minut) si a debitului limbajului scris (la 14-20 de cuvinte pe minut). Adolescenta este perioada de varsta in care apare placerea discutiilor in contradictoriu. Se discuta pe seama unor probleme cum ar fii: identitate, justitie, religie, existenta, inteligenta, cultura, eroism. Daca am spus ca comunicarea verbala se dezvolta foarte mult, o dezvoltare importanta se constata si in cazul comunicarii nonverbale la care apeleaza adolescentul . Exemple de astfel de mijloace prin care este evidentiata comunicarea nonverbala sunt: contactul vizual, expresivitatea privirii si a posturii, observandu-se si o nuantare a limbajului gesturilor. Este perioada in care adolescentii isi vor adopta un stil propriu de iscalitura. (Bonchis, E,Secui, M, Oradea, pp. 322-323)
Gustul excesiv pentru rationament simtit de adolescent, accesul la notiunea de lege, reactivarea curiozitatii orientata inspre explicarea rationala, cauzala a fenomenelor, vor conduce inspre o abordare mai filosofica, mai ampla a realitatii, conducand inspre aparitia acelor atitudini critici fata de valori. Drept urmare a acestui fapt, se va dezvolta caracterul de sistem al gandirii, dar se vor dezvolta si unele instrumente ale activitatii intelectuale si anume: capacitatea de argumentare si contraargumentare, capacitatea de a demonstra si a elabora unele ipoteze,etc.
Imaginatia, puterea de creatie, perspicacitatea isi vor atinge forma lor maxima. Adolescentul este in cautarea personalitatii sale, a identitatii, devenind nerabdator sa isi aleaga un personaj, este gata sa isi cucereasca locul sau in lume. Adolescenta, desi prin natura ei este o perioada tulbure si plina de framantari, ea reperezinta acea varsta a inteligentei nonconformiste. Este perioada care poate fi exprimata printr-o sintagma si anume ce a ,,cererii si ofertei". Adolescentul este nevoit sa faca fata cerintelor societatii, dar, uneori este neputincios in fata unor astfel de cerinte pe care le are societatea de la el. Vor aparea si contradictii intre ceea ce se asteapta adolescentul sa primeasca de la viata si ceea ce ii ofera viata si societatea. Nevoile adolescentului sunt pe de o parte generate de trebuintele pe care acesta le resimte din noua ipostaza in care se afla cea a unui adolescent. Nevoile vor imbraca mai mai multe fete precum: nevoia de creatie cu valoare sociala, reciprocitatea afectiva, nevoia sa isi impartaseasca sentimentele, resimte nevoia unor prietenii elective. Emotivitatea va intra cu putere in viata adolescentului, traind sentimentele cu o mare intensitate, sentimente si trairi emotionale precum: manie, teama, neliniste, invidie, afectiune, bucurie, gelozie, curiozitate. Relatiile dintre sexe sunt foarte stranse la aceasta varsta, relatii care sunt mai mult platonice, romantice, cu mare incarcatura de reverie si fantezie. Este varsta la care au loc ,,furtunile" afective, acele ruperi spectaculoase si dramatice de prietenii.
(https://www.jurnale.ro/Despre adolescen355259351iadolescen344i-e2211-9062.html) (https://referat.clopotel.ro/Adolescentul_si_societatea-11147. html)
Alaturi de sentimentele care pot fi denumite intelectuale, cum sunt dragostea pentru stiinta, acel sentiment al certitudinii, sentimentul indoielii, isi fac aparitia intr-un mod mai cu avant acele sentimente de tovarasie, al prieteniei si a dragostei ca atitudini selective fata de oameni.Adolescentul devine interesat de sentimentele celorlalte persoane.
Nevoia de afectivitate si apasarea singuratatii traite intr-un mod intens in adolescenta isi spun cuvantul si atunci cand vorbim despe fete dar si atunci cand vorbim despre baieti. In cazul fetelor se poate vorbi despre o anume particularitate, adica de regula ele sunt cele care stabilesc primele prieteniile intre ele. La varsta adolescentei afectivitatea fetelor domina viata lor sufleteasca spre deosebire de baieti. Mobilitatea si ambivalenta sentimentelor sunt mai pronuntate in cazul fetelor, ele trecand cu usurinta de la stari afective pozitive, intense (dragoste fierbinte) la stari afective opuse (ura de exemplu), caracteristica care se manifesta si in impulsivitatea intalnita mai frecvent in cazul fetelor, impulsivitate, care este alimentata nu numai de dezvoltarea furtunoasa ci si de ritmul inegal al afectivitatii, deaoarece acest ritm cunoaste intr-un mod succesiv etape de intensa dezvoltare si de ritmuri scazute.(Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1983, pp. 148-149)
Adolescenta este perioada in care tinerele isi vor fauri o imagine a persoanei pe care o vor iubi, insa, ele isi vor constitui acest ,,model" cu trasaturi fizice si psihice, inainte de aparitia primei mari iubiri, persoana careia cred ca ii vor inchina toata viata. Apare conceptul de dragoste la prima vedere, ,,aprinderea calcaielor". De cele mai multe ori este posibil ca in anumite imprejurari, adolescentul sau adolescenta sa aiba impresia ca acest ,,model" mult visat si desigur dorit in viata adolescentilor a aparut si ca dragostea la prima vedere a devenit un fapt implinit, este un fapt real. Relatiile de simpatie, uneori chiar de adanca simpatie dintre partenerii de sex opus, pot merge pana la pasiuni profunde. Atunci cand tinerii au avut o educatie adecvata, necesara unei dezvoltari armonioase, aceste relatii pot sa devina un izvor de inflorire sentimentala. Respectul reciproc dintre baiat si fata, indemnul inspre munca si faptele pozitive pentru ca astfel sa castige cat mai multa apreciere in ochii celuilalt , alcatuiesc mobilul de pret in evolutia personalitatii tinerilor. (Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1983, pp.136-137) (Tiberiu, B., 1970, p. 325)
Nevoia de afectivitate resimtita de adolescent intr-un mod mai profund, nevoia de distractie a puberului este continuata si in adolescenta. Distractiile adolescentului nu mai sunt aceleasi cu ale puberului. Distractiile adolescentului se vor intelectualiza, fiind trecute prin filtrul personalitatii. Distractiile sunt alese in functie de propriile preferinte ale adolescentului nu in functie de nevoile sau preferintele altora. Aspectele de ordin cultural, estetic vor ocupa primul plan in viata adolescentului. (Neamtu, G., 2003, pp.675-676)
Adolescentul va incepe sa aprecieze forma artistica a operelor literare, se constata o crestere aproape brusca a inclinarii catre lirism si sentimentalism atat in poezie cat si in proza. Vointa adolescentului va oglindi un grad mai inalt de organizare. Vointa este capabila de efort sustinut in realizarea obiectivelor legate de pregatirea necesara pentru viata sau de indeplinirea unor sarcini social-obstesti. Adolescentul acum este capabil de o mai buna stapanire de sine, fiind capabil sa-si franeze toate acele manifestari care care nu sunt in concordanta cu exigentele societatii. Caracterul adolescentului se dezvolta tocmai in acest proces al inlaturarii contradictiilor si a situatiilor de viata. Eforturile constiente depuse de acesta pentru inlaturarea acestor conflicte si contradictii sunt tocmai acelea care il calesc pe adolescent si il formeaza pentru a deveni adultul de maine.
II 2.3 Dezvotarea sociala a adolescentului
Este adevarat faptul ca adolescenta este acea perioada de descoperire a sinelui, perioada in care adolescentul incepe sa se cunoasca mai bine, incepe sa cunoasca intr-un mod mai intim ceea ce a devenit, insa desigur ca si o perioada de stradanie pentru devenire. Adolescenta este conceputa ca fiind un fenomen complex, cu aspecte fiziologice, intelectuale, afective, corelate intre ele si conditionate social.
Adolescenta este si va fi intotdeauna o perioada de criza si dezechilibru, fapt datorat atat schimbarilor fiziologice care se desavarsesc in adolescenta cat si repercursiunilor psihologice ale acestor schimbari fiziologice, cat si obligatiei tinerilor de a realiza integrarea lor in societate. Adolescentul este prin natura lui un fenomen complex, care prezinta aspecte biologice, psihologice si sociologice care nu pot fi tratate separat una de alta. Este necesara o analiza a celor trei aspecte intervenite in dezvoltarea adolescentului, pentru a putea intelege adolescentul in totalitatea trairilor si evenimentelor pe care le traieste si le simte.
Pe parcursul adolescentei vor aparea o serie de sarcini cu dezvoltare unica. Asumarea acestor sarcini implica atingerea unui anumit grad de independenta fata de parinti, relatii sociale mature cu covarstnicii, necesitatea unui sistem de valori si o filosofie de viata, se constata o orientare inspre relatiile de cuplu, relatii sexuale, familie, copii si de asemenea pregatirea pentru o profesie. Datorita faptului ca se constata o conturare a conceptului de sine, multe dintre solutiile pe care le adopta un adolescent vor avea implicatii de lunga durata. Aceste solutii tind sa devina angajamente, cum ar fi cele referitoare la cariera sau la casatorie si familie. Adolescenta prin natura ei este o perioada mai dificila in viata fiecarui individ, iar unii adolescenti se confrunta cu diferite probleme, astfel ei ajungand sa se angajeze in comportamente delincvente sau abuz de droguri sau pot sa devina atat de tensionati incat vor recurge la gesturi extreme. Un astfel de exemplu ar putea fi cazul unei mame singure care este o adolescenta, intamplare aparuta ca urmare a dorintei adolescentei de a-si arata dragostea fata de partenerul ei care de fapt nu cauta o relatie serioasa ci doar un moment de distractie. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, pp. 323-325) (Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1985, pp.177-179)
Astfel, adolescenta ne apare ca fiind o varsta in miscare, caracterizata prin lipsa de concordanta a ritmului dezvoltarii elementelor constitutive, ca o periaoda de tranzitie semnificativa si multiforma. In interactiunea elementelor constitutive ale formarii si dezvoltarii personalitatii, este constatata o crestere a ponderii factorului social, iar rolul pozitiv al acestui factor social depinde de atitudinea generala pe care o are societatea fata de adolescenta si de intelegerea adolescentei ca si un complex de relatii, si anume: identificare-identitate; relatia dintre subiect cu altii si relatia subiect-societate. Luand in considerare acest aspect, perioada adolescentei trebuie inteleasa ca fiind un proces de integrare progresiva, de trecere de la autonomie la adaptare, si de aici la integrare. Este adevarat ca adolescenta incepe prin transformarile care au loc in planul fiziologic, dar se vor termina atunci cand se va realiza autonomia, adaptarea si integrarea sociala, proces cu mari deosebiri individuale. In cadrul acestui proces, pot aparea si fenomene de ,,neliniste" si de ,,tensiune", dar ele sunt legate de parcurgerea traseului adaptare-integrare, avand un caracter obiectiv, fiind pozitiv motivate si nu sunt determinate de cauze necunoscute, nebuloase. (Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1985, p. 180)
Modelarea comportamentului unui adolescent se realizeaza in special prin exemplele oferite de parintele de acelasi sex, fiind inca marcata de acea preferinta fata de interactiunile cu covarstnicii de acelasi sex. Dificultatea pe care adolescentii o intampina cand incearca sa puna bazele identitatii personale este cunoscuta sub numele de ,,criza de identitate", sfarsitul acestei crize manifestandu-se ori prin atingerea identitatii sale, sau printr-o stare de confuzie a rolului. Rolul pe care il joaca un adolescent in societate presupune o raspundere din partea lui, si anume societatea se asteapta si pretinde adolescentilor sa se comporte intr-un anume fel, iar aceste asteptari, solicitari pe care le are societetea de la un adolescent nu trebuie contrazise de atitudinile, faptele si actiunile pe care le face un adolescent, dar desigur nu doar un adolescent ci orice individ ca atare, facandu-se referire la esenta responsabilitatii. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, p. 326-328) (Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1985, pp. 169-171) (Schiopu, U., 1997, pp.28-29)
,,Rolul este definit ca ansamblu al conduitelor normale cerute de la un subiect, atunci cand poseda cutare statut social, cele care convin unei anumite varste , unui anume sex, unne pozitii familiale, profesionale, politice, etc" (Neculau, A., 1996, p. 197).
Conceptul de identitate este greu de surprins, dar el face referire in principal la o autodefinire, la un rationament ferm si coerent cu privire la cine este adolescentul, incotro se indreapta, si care este pozitia pe care o are in societate. In cautarea identitatii apare confruntarea mai multor intrebari importante si anume: Ce fel de cariera imi doresc? Ce valori religioase, moarale si politice pot spune ca am? Cine sunt ca barbat sau femeie si ca fiinta sexuala? Care este pozitia mea in lume? Ce imi doresc de la viata? Este cunoscut faptul ca nu toti adolescentii ating cu succes acest sens al identitatii. Adolescentii care esueaza in implinirea acestei sarcini, trecerea de acest stadiu de dezvoltare a personalitatii ramanand cu un predominant sens de confuzie a rolului sau difuziune a identitatii. Conceptul de sine al acestor adolescenti este neclar, iar adolescentii nu stiu unde le este locul sau nu vor stii ceea ce isi doresc pentru viitor. Pe langa faptul ca un adolescent se confrunta cu provocarile specifice varstei, el este prins intre doua sisteme in schimbare si anume: sistemul biologic (cu schimbarile hormonale si transformarile corporale) si sistemul social in care traieste adolescentul. Identitatea adolescentului este un produs a ceea ce individul a invatat si anume ceea ce a invatat ca fiind fiu sau fiica, student, covarstnic, enorias, lucrator la benzinarie, fiinta sexuala, etc. Formarea identitatii este influentata de contexul social si istoric in care se realizeaza. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, pp.333- 337 )
Cercetarile hebelogilor lanseaza o teza conform careia integrarea sociala progresiva a adolescentilor poate evita aceasta criza de identitate, totusi, ele nu exclud posibilitatea ca in acest proces sa apara dificultati. Lipsa sau aparitia acestor dificultati depinde de o alta constituanta a adolescentei si anume cea a educatiei, recunoscandu-i-se aportul si anume ca fiind agentul principal al socializarii progresive.
Adolescentul traieste intr-o confruntare de cerinte, adica i se cere sa se comporte matur ca si un adult, dar pe de alta parte i se impun o serie de restrictii ca si cum ar fi un copil. Este adevarat ca capacitatea de a prelua si exercita responsabilitati este un proces care se desfasoara in timp si in trepte, proces care este insotit de un alt proces si anume cel al maturizarii sociale, ambele avand ca si rezultat o tot mai intensa angajare a individului, pe baza unei motivatii superioare. Maturizarea sociala este acel proces care consta in procesul transformarilor intervenite in comportamentele si atitudinile pe care adolescentul le manifesta fata de cerintele societatii. Transformarile calitative sunt manifestate sau sunt concretizate in stabilirea unui echilibru (referitor la cerinte si la modul pozitiv in care adolescentul raspunde la aceste cerinte), in cresterea intelegerii acestor cerinte ca pe o datorie si efortul de a face sa sporeasca competenta de a raspunde la aceste cerinte. Printre altele adolescenta a fost definita ca fiind o achizitie a unei maturitati, ca cea perioada in timpul careia responsabilitatile reale sunt exersate intr-un fel sau altul in colectivitate si pentru colectivitate. Raspunderea sociala si raspunderea fata de sine, nu numai ca nu se exclud, ci ele se intrepatrund, aceasta intrepatrundere izvorand dintr-o necesitate, omul fiind inainte de toate o fiinta sociala. Mai mult, ele se potenteaza reciproc, deoarece ,,realizarea" de sine nu este posibila decat in conditii sociale favorabile, iar dezvoltarea unei societati include si realizarea de sine a cat mai multora dintre membrii sai. Angajarea sociala este un comportament pozitiv, mereu ascendent, complex care se motiveaza si prin acea aderare entuziasta, pasionanta a tuturor capacitatilor intelectuale, afective si socio-morale la toate valorile, la nazuintele si idealurile societatii. De aici rezulta si acea dorinta fierbinte de a a-si asuma si de a exercita noi responsabilitati. Prin faptul ca adolescentul participa la asumarea a cat mai multe responsabilitati, este o garantie inspre realizarea personalitatii, a infloririi acesteia, a luarii in propriile maini a propriului destin. (Dumitrescu, I., Nicolae, A., 1985, pp. 179-180).
Pe parcursul dezvoltarii personale a individului, acesta isi doreste sa se comporte intr-un mod responsabil si sa isi construiasca pentru sine si pentru ceilalti o imagine de persoana morala. Facand referire la termenul de moralitate, acesta implica o abilitate de a distinge binele de rau, de a actiona in functie de aceasta distinctie si sa exprime sentimente de multumire atunci cand persoana face ceea ce trebuie sa faca, si sentimente de vina atunci cand greseste. Datorita faptului ca adolescenta este perioada din viata unui individ cand au loc cele mai multe transformari, se constata si o transformare in aria atitudinal-valorica. In aceasta perioada adolescentii sunt mai instabili, mai neascultatori si au o serie de conflicte cu ceilalti, in special cu adultii. Aceste manifestari au fost denumite crize de originalitate juvenila. Manifestarea acestei crize adolescentine este diferita si in functie de tipul temperamentului. Se considera ca cei care au un tip temperamental puternic, au tendinta spre crize puternice si invers. Extrovertitii au reactii rapide si puternice la limitarile impuse din partea parintilor. In cazul introvertitilor apare o neconcordanta intre opozitiile si nemltumirile lor interne si manifestarile lor externe. Este perioada in care au loc o serie de modificari in aria autonomiei si independentei, disciplinei si responsabilitatii, a conformismului si a nonconformismului, acea indrazneala exagerata. Dorinta de independenta a adolescentului este manifestata prin revolta adolescentului impotriva tutelei familiei, acesta refuzand sa se supuna cerintelor acesteia. Se constata si o revolta a adolescentului impotriva moralei si a politetii. Cu toate ca adolescentii de cele mai multe ori incalca regulile, ei sunt puternic motivati sa aiba o comportare morala. Principala linie de dezvoltare in judecata morala a unui adolescent este trecerea de la gandirea preconventionala la o gandire tot mai conventionala. (Bonchis, E,Secui, M., 2004, pp. 334-335)
Adolescenta este acea varsta la care individul devine extrem de preocupat de aspectul lui fizic. Imaginea corporala devine din ce in ce mai centrala, incorporandu-se in constiinta de sine. Puberii si adolescentii trec printr-o etapa de scrutare mai profunda a caracteristicilor corporale, aceasta fiind perioada in care petrec mai mult timp in baie in fata oglinzii. Adolescentii doresc sa retuseze sau sa mascheze diferite impuritati ale pielii, lucru mai evident atunci cand vorbim de fete. Baietii sunt mai preocupati de dorinta de a parea cat mai masculini. Totusi exista puncte comune atunci cand vobim de baieti si de fete. Ambele sexe sunt preocupate de acnee, de greutate, de dentitia asimetrica si de purtarea de ochelari. Formele corpului si forma fetei sunt un motiv de nemultumire pentru adolescenti. Adolescentii isi creeaza o imagine a eului ideal, care nu este altceva decat o imagine a ceea ce isi doresc sa devina. Multi copii isi aleg parintii drept baza pentru aceasta imagine, dar cand vorbim deja de preadolescenta si adolescenta parintii sunt inlocuiti cu alti adulti si covarstnici. Adolescentii manifesta un interes aparte fata de modul in care sunt perceputi de ceilalti, modul in care sunt vazuti de cei din jurul lor. Ei au un obicei de a vorbi mai mult de felul lor de a fi, fiind mai constienti de propria persoana decat copiii. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, p. 337)
Relatiile pe care adolescentul le are cu cei din jur sunt in mare parte rezultate ale educatiei insusite in copilarie si nu depind foarte mult de calitatea de adolescent asa cum se crede. Este adevarat faptul ca adolescentii sunt mai impulsivi si usor de influentat dar, valoarea lor ca si persoane consta in puterea de a diferentia binele de rau si in puterea de a se corecta atunci cand au gresit. Acest lucru este posibil doar atunci cand au o educatie morala corect insuflata de familie. Locul ocupat de adolescent in relatiile sociale este mai bine conturat si are o precizie mai buna decat cea pe care o ocupa puberul. Daca facem referire la comportamentul adolescentului, la acel comportament orientat inspre copilarie sau inspre maturitate putem constata faptul ca adolescentul este intors mai mult cu fata inspre adult decat inspre copilarie.
Aria relatiilor sociale pe care le intalneste un individ in existenta lui pe acest pamant vizeaza mai multe domenii dintre care amintim: relatiile cu familia, relatiile cu parintii, relatiile cu fratii, relatiile cu covarstnicii, etc
Relatiile sociale dintre frati depind de mai multi factori, printre care amintim sexul si varsta. Rivalitatea apare intre fratii de acelasi sex intre care diferenta de varsta este mica de la un an la doi ani. Aceste acte de gelozie pot sa persiste pana in adolescenta daca parintii nu intervin. Totusi, din fericire, in adolescenta, rivalitatile puternice dintre frati nu sunt obisnuite. Se observa o apropiere mai mare intre fratii sau surorile de acelasi sex. Fratii mai mari au tendinta de a se comporta ca niste parinti cu fratii mai mici. In familiile cu copii mai multi, in care exista un frate mai mare, fratii mai mici au tendinta de a fi mai agresivi si mai indrazneti, nu timizi sau dependenti, trasaturi manifestate pana la varsta studentiei. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, p. 339)
Analizand modul in care se dezvolta un adolescent, acea fiinta in care se imbina numeroase laturi contradictorii, putem spune ca dezvoltarea tanarului se produce ca rezultat al luptei dintre:
,,tendinta efortului de vointa in autoeducare si neincrederea de circumstanta in fata procedeelor de autoeducare recomandate de adult;
sensibilitatea in fata aprecierii morale pe care le-o da colectivul si tendinta de a se comporta dupa bunul plac;
nazuinta spre pricipialitate si devotament in faptele majore si lipsa de principialitate in faptele marunte;
respectul fata de valorile mari ale culturii, fata de atotputernicia stiintei si inclinarea de a pune intrebari insidioase, de a combate adevaruri demult dovedite;
tendinta de a analiza atent orice eveniment, fapt, fenomen, si graba in generalizarea nefondata a unor intamplari din sfera relatiilor intime;
elanul romantic, visarea si cufundarea prozaica in detalii;
precipitarea in a parea adult si prisma nostalgie a copilariei, amaraciunea provocata de ,,priza de constiinta"a ireversibilitatii vietii;
increderea in fondul bun al oamenilor si tentatia de a exagera unele trasaturi negative ale celor din jur;
spiritul de investigatie, chibzuinta, capacitatea muncii organizate si lipsa de atentie, toleranta fata de dezordine;
orientarea spre un ideal moral, spre imitarea ,,modelelor puternice" si teama de a lasa o impresie de dependenta, opinia ca imitatia este un simptom de slabiciune;
dispretul fata de ,,toceala" scolareasca si preocuparea de a memora mecanic expresii si maxime cu sens adanc;
seriozitatea exagerata si veselia neinfranta;
supraaprecierea propriilor forte intelectuale si autoinfluentarea, autosugestionarea ca nu stiu nimic;
curajul in fata publicului si timiditatea sau stangacia exagerata;
sensibilitatea puternica acolo unde se impune retinerea si retinerea ostentativa acolo unde se cere o reactie sentimentala, afectiva;
increderea si atitudinea rezervata;
sinceritatea si destainuirea in fata prietenilor si tendinta de a masca si ,,expedia" framantarea intima in raporturile cu parintii si alti adulti apropiati;
duiosia sufleteasca si asprimea fortata, uneori dura a exprimarii in exterior;
interesul selectiv pentru un anumit domeniu al cunoasterii si autoinvinuirea de ignoranta;
intransigenta fata de asprimea celor din jur si teama de a nu parea o ,,fiinta plapanda";
optimismul, voiosia si curiozitatea pentru tristetea lirica, deseori consemnata in jurnale intime;
dorinta de a-si hotari de timpuriu ,,cariera" si asteptarea continua a ceva nou, neprevazut;
constientizarea fortelor proprii si tentatia spre activitati care le depasesc puterile;
darzenia, capacitatea de rezistenta si exagerarea voita a durerilor personale;" (Dumitrescu I., Nicolae A., 1983, pp. 8-9)
Iata deci o lista cu contradictiile, desigur ca nu cu toate contradictiile, prin care trece un individ in perioada adolescentei.Totusi atunci cand vorbim despre un adolescent, despre modul in care evolueaza, in care se comporta nu trebuie sa uitam ca pe langa elementele constructive si universale, trebuie sa tinem cont si de ,,influenta particulara" exercitata de epoca, trebuie sa tinem cont de obiceiurile unei natiuni, de formele schimbatoare ale unei generatii.
II 3. COMPORTAMENT DEVIANT SI CAUZE. PROBLEMELE
MAMELOR SINGURE ADOLESCENTE
II 3.1 Definirea conceptului
La nivelul constiintei comune, acest comportament deviant rezida in formele de conduita aflate in discordanta cu valorile si normele oricarui sistem.
In conceptia lui T. Bogdan, ,,comportamentul deviant se refera la forme de conduita care se departeaza in mod sensibil de la normele existente intr-o cultura data si care corespund unor roluri si statusuri sociale bine definite in respectiva cultura". (Preda, V., 1981, p. 5)
Din perspectiva unui psiholog, solutia pe care o adopta o persoana, prin caracterul sau antisocial , reprezinta doar un epilog care este pregatit de mult si care este un rezultat al perturbarii sau al rasturnarii raporturilor obisnuite, socialmente acceptate de individ si colectivul in sanul caruia locuieste. Este imposibil de judecat un fapt care nu se inscrie in granitele unui comportament acceptat de catre societate daca nu si incerci sa intelegi acel comportament, dar desigur pentru a-l intelege trebuie cunoscute antecedentele situatiei si valoarea tuturor factorilor determinanti ai reactiei personale. Aceasta este de fapt o analiza psihologica a fenomenului, a unui astfel de comportament. Din fraza anterioara rezulta ca intelegerea si explicarea unui astfel de comportament deviant inseamna sa determini valoarea necunoscutelor ecuatiei responsabile de conduita individului in situatia delictuoasa. (Preda, V., 1981, pp.5-10)
In definirea unui comportament deviant este importanta precizarea conceptului de maturizare sociala. Ea are ca si element definitoriu capacitatea individului sa mentina un echilibru dinamic intre interesele sale si interesele societatii, intre aspiratiile lui ca individ si nevoile si proiectele societatii. De aici persoana care are un comportament care nu se inscrie in cerintele societatii apare ca si un individ cu o insuficienta maturizare sociala. De aici rezulta mai departe o serie de cauze. (Preda, V., 1981, pp. 8-9)
II 3.2 Cauzele comportamentului deviant
In luarea unor masuri adecvate de reintegrare a adolescentei-mame singure, este important sa cunoastem care sunt cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen, de comportament deviant.
Cele trei mari categorii de cauze care pot duce la un comportament deviant sunt cauzele biologice, psihologice si sociale.
Aceste cauze biologice sau acesti factori interni tin in principal de potentialitatile si structura neuro-psihica a adolescentului, de unele particularitati ale personalitatii in formare. Disfunctiile cerebrale si deficientele intelectuale ale adolescentei pot fi unele din cauzele care pot duce la devenirea ei ca mama la o varsta nepotrivita. Ea poate fi usor pacalita sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei si deci ca urmare a aparut sansa sa ramana insarcinata. Si tulburarile carcteriale sunt unul dintre factori deoarece copilul caracterial este prezentat ca un copil dificil, greu de educat, copilul problema fara ca el sa fie deficient sau bolnav. Un astfel de copil prezinta anomalii de conduita sociala, fiind opozant, instabil afectiv, dezorganizat in activitate. Acestea transpuse la adolescenti arata in urmatorul fel: incapacitatea sa accepte frustrarea, reprosurile, tendinta de insolenta, incapacitatea sa se controleze, sa evite gesturile si actele impulsive, etc. (Preda, V., 1981, pp. 11-12; 21-25)
Tocmai aceste acte de incapacitate de a-si controla impulsurile si gesturile si actele impulsive, duc la devenirea adolescentilor in parinti la o varsta asa de frageda.
Fara a considera ca factorii biologici au o importanta mica in dezvoltarea acestui comportament, factorii psihologici au un rol important. Unul dintre factorii psihici care actioneaza in aparitia acestui fenomen este dat de ambianta familiala. In structurarea personalitatii individului, modelul parental valorizant sau defavorizant, imaginea de identificare cu parintele are un rol foarte important in structurarea personalitatii individului.
Una dintre laturile care necesita o dezvoltare armonioasa in devenirea unui adolescent cu un comportament adecvat este cea a afectivitatii. Atunci cand carentele si conflictele afective depasesc anumite limite de intensitate si de durata si devin niste situatii traumatizante pentru copil, personalitaea lui va lua directii gresite.
Subliniind frumusetea prieteniilor plamadite in anii adolescentei, trebuie atrasa atentia asupra unui aspect care nu este deloc de neglijat si anume cel ca la aceasta varsta prietenia este ,,deschisa" atat unor neintelegeri gresite a acestui sentiment, cat si unor forme de manifestare necorespunzatoare. Acestea sunt datorate nu numai lipsei de experienta sociala pe care o are adolescentul ci si unor nevoi care sunt specifice acestei varste, iar pe primul plan se situeaza nevoia de afectivitate. Aceasta nevoie este satisfacuta printre altele si de prietenia de grup, care este cunoscuta sub numele de gasca. In unele cazuri aceasta gasca are o influenta negativa asupra individului deoarece ajunge sa aiba o serie de fapte care nu sunt acceptate de societate. Scopul acestor gasti este acela de a impresiona, si cum altfel daca nu prin comportamente voit necivilizate, cultivarea inteselui pentru aventura, fapte care pot avea o multime de consecinte care sunt greu de suportat de cele mai multe ori intr-o peioada mai indepartata. (Dumitrescu, I., Nicolae, A., Bucuresti, 1983, pp. 131-132)
Aceasta nevoie de afectivitate este cauza a acestui fenomen deoarece fetele simt nevoia sa realizeze prietenii cu un partener de sex opus. Problema care se ridica ca si urmare a acestor prietenii cu partenerii de sex opus este ca ei nu stiu unde este limita dintre prietenie si dragoste si cred de cele mai multe ori ca sunt indragostiti, fiind la faza de celebra expresie de aprindere de calcaie si astfel ajung sa aiba relatii sexuale timpurii. Relatiile sexuale timpurii apar si ca si urmare a influentei pe care o are mass-media in zilele noastre si desigur a societatii care este in schimbare.
Acestea nu sunt singurele cauze care duc la cresterea acestui fenomen. O alta cauza importanta este data de relatiile disfunctionale cu familia de origine. In genereral aceste fete au o relatie disfunctionala cu tatal sau unele dintre ele sunt provenite din familii in care tatal este absent iar mama domina si este autoritara fapt care conduce la o relatie deficitara dintre mama si fiica. In majoritatea sarcinilor adolescentine, cind adolescenta prezina astfel de situatie familiala, sarcinile de obicei sunt nedorite, neplanificate si neintentionate. Alaturi de aceasta cauza, lipsa educatiei sexuale din familia de origine este un predictor important in devenirea adolescentei de mama singura. Alaturi de maturitatea psihica un rol important il are aceasta educatie sexuala si capacitatea parintilor de a-si apropia copiii fata de ei in asa fel incat copiii sa le poata povesti pana si cele mai intime probleme. (Papalia, D., E., 1990, pp.586-587)
Cauzele sociale sunt printre cele care au o influenta cat mai mare asupra adolescentelor. Sesizandu-se rolul idealului de viata in integrarea a adolescentilor se constata o lipsa de armonie intre idealurile acestora si lipsa de armonie intre idealurile pe care le au ei si practica sociala. Fapt datorat si traficantilor de idealuri care le vand adolescentilor marfa proasta si ii insala facandu-i sa creada in modele pe care ei si le aleg sau le-au fost impuse intr-un anume fel.
Impactul pe care il are aceasta societate in viata adolescentului si nu in ultimul rand asupra familiei. Tot mai des suntem martorii disolutiei familiei nucleare. Proliferarea alternativelor de viata familiale in defavoarea casatoriei, rasturnarea sistemului de valori si formarea unei noi mentalitati sexuale sunt cativa factori care arata in mod cert ca familia nucleara traditionala trece printr-o perioada de criza. Prezentul ofera seturi de valori diferite iar diversitatea se impune cu tot mai multa putere in fata acestei uniformitati. Liberalizarea acestei sexualitati premaritale este una din schimbarile care afecteaza atat comportamentul adolescentilor cat si atitudinile lor sociale. Ilegitimitatea nasterilor a devenit tot mai frecventa in special in cazul adolescentelor conducand la o noua categorie sociala ce ridica probleme deosebite cum ar fi cele psihologice, educationale si de suport social a parintilor adolescentilor. (Mitrofan, I., Ciuperca, C., 1997, pp. 23; 27-28)
Promovarea de catre societate a uniunii libere sau a coabitarii care nu este doar un substitut de logodna sau de casatorie de proba, nici o promisiune amanata de casatorie ci pur si simplu un nou model de coabitare ce tinde sa inlocuiasca casatoria. Aceasta de asemenea este o influenta proasta a societatii asupra valorilor unui adolescent. Valoarea este acel fenomen care este intermediar intre vointa si gandire. Valoarea este cea care ocupa locul central in configuratia personalitatii umane deoarece ele sunt cele care ghideaza deopotriva atat atitudinile cat si judecatile si actiunile unui individ, astfel valorile fiind exprimate in atitudini iar atitudinile sunt transpuse in opinii. De aceea este important modul in care gandim, actionam si ne raportam la ceilalti, toate acestea reprezentand o reflectare a propriului sistem de valori. In aceasta reflectare de valori nu trebuie uitat faptul ca adolescentii sunt la varsta in care copiaza, cand isi aleg idolii si societatea si individul trebuie sa fie atenti la promovarea lor deoarece o promovare neadecvata este distrugerea copilului de azi. (Mitrofan, I., Ciuperca, C., 1997, p.65) (Ilut, P., 1995, p.154)
Unele adolescente raman insarcinate si prin simplul fapt ca se conformeaza modului de gandire a partenerului. Aderarea tacita la principiile partenerului precum si teama de a nu fi respinsa reprezinta deci o alta caracteristica specifica fetelor care ajung mame singure. Aderarea apare din dorinta de a nu fi parasita, abandonata sau, din prea multa iubire pentru celalalt. Asa ajung sa aiba relatii multe dintre tinere. Nu pentru ca isi doresc acest lucru in mod special ci din teama de a nu fi parasite. Insa de cele mai multe ori sunt parasite intr-adevar si nu sunt doar parasite ci pe deasupra vor deveni mame singure pentru ca partenerul cand afla de sarcina ei, singurul lucru pe care el il doreste este acela de a o parasi.
Necunoasterea responsabilitatii ce revin unui viitor parinte este o alta cauza importanta atat atunci cand vorbim despre baieti sau despre fete. Baietii dupa cum stim se maturizeaza mai tarziu si probabil de aceea ei nu se gandesc la faptul ca un act sexual implica o responsabilitate, ca poate avea unele consecinte pe care va fi obligat sa si le asume. Multi dintre ei la aflarea vestii eschiveza responsabilitatae, astfel adolescenta ramamand singura.
Nivelul de instructie, statutul socoio-economic preacar precum si mediul de rezidenta sunt alti factori sociali care pot produce cauzele sociale ale acestui fenomen. Statisticile arata ca fetele care au absolvit douasprezece clase sunt mai putine la numar ca fetele care nu au absolvit douasprezece clase si se afla la aceasta varsta asa frageda. Statutul socio-economic preacar este o alta situatie care a facut ca numarul fetelor insarcinate sa fie mai mare decat numarul fetelor insarcinate cu un statut socio-economic mai ridicat. Pe de alta parte este bine mediatizata situatia acelor fete care deliberat doresc sa ramina insarcinate, copilul lor constituind un mijloc pentru atingerea unui status social superior in societate comparativ cu cel prezent. Mediul de rezidenta fiind si el un factor influent, arata ca maturizarea sexuala intervine cu 1- 1,5 ani mai devreme in mediul urban fata de cel rural. Acest lucru are ca si urmare procentul mai mare de adolescente insarciante din mediul urban. (Bonchis, E,Secui, M, 2004, p. 338)
Deci cauzele care stau la baza adolescentei insarcinate si mai apoi mama ar fi urmatoarele:
lipsa unei imagini de sine pozitive;
o conceptie pesimista cu privire la viitor;
disfunctii familiale;
influenta mass-mediei, a radioului, a televizorului;
cele mai multe adolescente cred ca nu pot sa ramana insarcinate, ci numai la alte fete se poate intampla acest lucru;
celor mai multi adolescenti li se pare ceva normal sa fi activ din punct de vedere sexual, ceea ce este un lucru fals;
incapacitatea de a discuta despre controlul nasterilor cu partenerul sexual;
parintii nu se simt confortabili sa discute despre sex cu copiii lor;
adolescentilor le este teama ca parintii lor vor afla despre metodele pe care le folosesc in prevenirea sarcinilor si vor lua masuri impotriva lor;
standarde diferite pentru unii barbati tineri;
incapacitatea tinerilor de a preveni anumite lucruri;
presiunea prietenilor;
metodele contraceptive nu sunt accesibile uneori;
timp fara preocupare;
lipsa de informatii;
presiunea ce se exercita asupra adolescentilor de a deveni cat mai repede adulti;
problemele intervenite intre adolescenti si parinti;
influenta drogurilor si a alcoolului;
depresia, disperarea, nefericirea;
dorinta de a avea pe cineva care sa le iubeasca (un partener) sau dorinta de a avea pe cineva in care sa isi investeasca propria fiinta;
lipsa recunoasterii responsabilitatilor ce revin unui viitor parinte. (Lindsay, J. W., Rodine, S., 1989, pp. 15-48)
Toate acestea alaturi de alte cauze pot sa duca la aparitia acestui fenomen si desigur la dezvoltarea lui.
Pentru a vedea o perspectiva de gandire diferita a celor mai in varsta decat a celor adolescenti care fac totul din impuls, este necesara aceasta precizare. Relatiile sexuale inainte de casatorie au o variatie deosebita in comparatie cu alti doi itemi si anume cel al relatiei homosexuale si cel al iselarii sotului. La baieti se constata o toleranta mai mare fata de sexul premarital in comparatie cu fetele. In schimb, o reticenta mai mare se manifesta la grupele de varsta tinere in raport cu grupa 25-29 ani. Conform altor criterii sunt consolidate ipotezele care sustin o toleranta mai mare a necasatoritilor, a celor cu studii superioare in raport cu cei cu studii inferioare, a celor din mediul urban fata de cei din mediul rural. (coord., Marginean, I., 1996, p. 20)
II 3.3 Problemele mamelor singure
Pentru a intelege mai bine conceptul de familie monoparentala, propun definirea familiei dintr-o perspectiva mai generala, , mai ampla. Conform Dictionarului de sociologie, familia este perceputa din doua puncte de vedere: intr-un sens larg si intr-un sens restrans. In sensul larg, familia reprezinta un "grup social ai carei membri sunt legati prin rapoarte de varsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii" (Zamfir C., Vlasceanu L. 1993, p.238).
In sensul ei restrans, familia se refera la "grupul social format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia" (Zamfir C., Vlasceanu, L, 1993, p.238).
Totusi, forma cea mai raspandita de familie este cea nucleara. Orice persoana face parte din doua familii nucleare si anume: familia in care el s-a nascut (unde indeplineste un rol de copil), si famillia pe care o intemeiaza el singur prin casatorie (adoptand un rol de sot/sotie si cel de parinte).
Tot mai frecvente sunt formele familiale monoparentale si modelele alternative de viata: coabitare, casatorii de proba, familie monoparentala. Cauzele in aparitia acestui fenomen sunt multiple, poate cel mai important dintre ele fiind cel al impactului pe care il are societatea contempoarana asupra familiei.
Problemele intampinate de o mama singura sunt ingreunate si de un alt fenomen tot mai des intalnit in societate, cel al ,,mamelor copii". Sub varsta de 15-16 ani, sarcina este mai dificila deoarece este complicata si de imaturitatea phihologica pe care o are gravida la acea varsta. Sanatatea psihica a adolescentei poate fi prejudiciata de sentimentul de rusine, de vinovatie fata de familia sa, fata de societatea care o culpabilizeaza pentru viata sexuala nemaritala, care oricum este intr-o perioada dificila, plina de intrebari si de cautari fata de ea insasi.
Prima dintre modificarile cu care se confrunta o mama singura este schimbarea. Dintr-un simplu adolescent, copil in unele cazuri, devine peste noapte un parinte. Astfel dupa ce are loc aceasta schimbare, putem incepe sa tratam individual care sunt cele mai intalnite probleme cu care se confrunta o mama adolesecenta:
consecintele maternitatii in timpul adolescentei- majoritatea adolescentilor nu sunt pregatiti pentru a deveni parinti. In ciuda faptului ca au capacitatea biologica de a procrea, dezvoltarea lor emotionala, cognitiva, sociala si fizica desigur nu sunt complete. Deoarece adolescenta este "o perioada de criza si dezechilibru", tinerii nu realizeaza cine sunt si ceea ce pot realiza in viata. Asumarea de noi responsabilitati economice si sociale precum si abandonarea scolii sunt altele dintre repercursiunile pe care le are o sarcina in viata adolescenta. Adolescentii care se casatoresc la aceasta varsta prezinta o rata mai mare a divortialitatii, a suicidului si o rata tot mai mare a dependentei fata de serviciile de asigurari sociale. Sanatatea mamei adolescente este desigur si ea afectata. Pot aparea starile de anemie, septicemie, si alte complicatii la nastere datorita unei nutritii slabe si o ingrijire prenatala precace. Mortalitatea la nastere este mai mare printre copiii mamelor adolescente, si prezinta o prematuriate la nastere. Copiii adolescentelor prezinta si alte particularitati cum ar fi scorurile semnificativ scazute la testele de inteligenta; tendinta mai mare la repetentie scolara si dificultati in procesul de invatare; la baieti in special probleme de comportament, cu o probabilitate mai mare de a deveni parinte in adolescenta; iar parintii adolescenti prezinta un risc mai mare de a-si abuza copiii in comparatie cu parintii adulti. (Dumitrescu, A, 1985, p. 170) (Schickedanz, J., A., Hansen, K., Forsyth, P., D., 1990, p. 642)
cresterea potentialitatii abandonarii copilului- in ultimii ani la nivelul speculativ, ideativ si faptic, este tot mai acrediatata ideea ca sansele ca mamele sa isi abandoneze copiii datorita stresului socio-economic in care se afla o mama singura. Repercursiunile pe care le are abandonul asupra copilului sunt foarte complexe, si cu o posibiltate redusa de remediere a starii fizice, psihice si emotionale a copilului.
dificultatile financiare- este printre cel mai greu obstacol pe care il intalneste o mama singura si pe care trebuie sa il depaseasca. Caracteristic pentru o mama singura este faptul ca muncesc mai multe ore pe saptamana ca si o mama casatorita si, prezinta o proportie mai mare in schimbarea locului de munca si un gard scazut de satisfactie in munca prestata. Studiile arata ca locuintele mamelor singure sunt mai sarace in comparatie cu 8,5% dintre barbati. Acesta este motivul care duce la complexarea femeilor. (Stewart, C., A., Friedman, S., Koch , J., 1980, pp. 478-485) (Coleman, J., 1984, pp. 478-485)
lipsa timpului si handicapul social in formarea relatiilor- multe dintre mamele singure se plang de existenta unui timp insuficient in exercitarea rolului de parinte, a vietii personale, a menajului. Deoarece parintele singur este cu atatea responsabilitati, el este adesea incercat de sentimentul de singuratate, de copleseala si de povara. Este dificil intr-adevar sa fi singurul parinte deoarece sarcinile trasate pentru doi, cad pe umerii unuia singur. Multe dintre mamele singure daca nu beneficiaza de un ajutor din partea cuiva vor avea putin timp pentru prieteni sau pentru a avea o viata sociala, stare care conduce la izolarea sociala, viata ei parand astfel a fi foarte limitata si marginita. (Balswick, J., O., Balswick, J.,1997, p. 265)
problemele emotionale- copilul devine de cele mai multe ori pentru mama un suport emotional. Astfel copilul va fi implicat in niste structuri interactionale care vor reclama un anumit gard de maturitate in raport cu care copilul nu este pregatit indeajuns. Parintele trebuie sa ii acorde copilului o comunicare eficienta si desigur resursele necesare la nivelul comunicarii. Una dintre consecintele suprasaturatiei din punct de vedere emotional al mamei este ca ajunge pana la ironizarea verbala a copilului, la bataia de joc, lucruri care nu apar ca urmare a faptului ca copilul a gresit cu ceva ci doar prin simplul fapt ca este acolo langa ea si in momentele de furie el reprezinta pentru ea o sursa de descarcare. Este foarte important ca parintii sa constientizeze greseala pe care o fac si sa le para rau de acest lucru si desigur sa nu il mai repete. (Coleman, J., 1984, p. 468)
greutati in exercitarea rolului de parinte- in disciplinarea copilului o mama singura se confrunta cu multe patternuri autoritare. Deoarece ea doreste sa nu se simta lipsa tatalui din familie, sau mai bine spus a autoritatii pe care acesta o are, mama are tendinta de a se comporta mai putin afectiv si mult mai sever cu copilul atunci cand trebuie sa il sanctioneze. Lucrul acesta poate avea repercursiuni asupra relatiei dintre copil si mama, ceea ce poate duce la o indepartare emotionala a copilului de mama. (Mitrofan, I, Mitrofan,N, 1994, p.174)
o sarcina neplanificata determina un copil nedorit- copilul simte daca este dorit sau nu, iar acest fapt are un rol major in dezvoltarea armonioasa a copilului. Datorita interconexiunii dintre mama si copil pe durata sarcinii, acesta simte adca mama manifesta sentimente de respingere fata de el. Aceste sentimente vor fi preluate intr-un mod negativ si de aceea pot aparea starile de tensiune asupra copilului si a unor comportamente dificile mai tarziu. Un studiu care a fost realizat in Romania care face referire la fertilitate si sanatatea reproducerii relateaza ca doar 34% dintre femei au afirmat ca cea mai recenta sarcina a lor a fost planificata, in timp ce 12% au afirmat ca sarcina a intervenit intr-un moment nepotrivit, iar 51% precizau ca sarcina a fost nedorita. (Zamfir,E., 1997, p.268)
problema cea mai mare a copiilor din ziua de astazi a aceea ca cei mai multi dintre ei nu se simt iubiti si acceptati neconditionat- un copil care este nedorit are nevoie de mai multa afectivitate din partea parintilor in comparatie cu ceilalti copii. In momentul in care dragostea parintelui pentru copil devine conditionata, atunci el va dezvolta o lipsa de siguranta, anxietate, o slaba autoapreciere si tulburari de comportament precum si tulburari in cresterea emotionala a copilului. Toate acestea apar ca si urmare a faptului ca din moment ce parintii nu au primit afectiune in familia de origine, parintii nu pot si nu stiu sa isi iubeasca copiii. Parintii trebuie sa invete cum sa isi manifeste, exprime si sa isi cultive dragostea pentru copiii lor. (Berge, A., 1967,p.35)
lipsa partenerului de sex opus- din moment ce partenerul conjugal lipseste, sarcinile familiale si extrafamiliale sporesc foarte mult, consecinta fiind restrangerea timpului disponibil pe care sa il aloce relationarii cu copilul. In cadrul unei familii, mama are o influenta mai mult din punct de vedere afectiv in comparatie cu tatal care actioneaza mai mult asupra identitatii si a autoritatii copilului, relatiile actionand asupra constiintei de sine a copilului. (coord. Schiopu, U., 1997, p. 268)
legalizarea filiatiei copilului- aceasta sarcina de stabilire a paternitatii copilului pe plan legal revine tot mamei singure. Acest act este important a fi realizat deoarece el da o siguranta psihica si emotionala copilului. Daca tatal nu doreste sa recunoasca copilul de bunavoie ca el este tatal copilului, mama poate sa-si exercite dreptul de a-l da pe tatal copilului in instanta ca sa recunoasca validitatea actului de paternitate precum si obligatia legala din partea tatalui sa plateasca lunar o pensie alimentara copilului.
stresul, frustrarea, depresia- mama singura este implicata intr-o serie de roluri domestice, ingrijirea copiilor, timp personal de autoingrijire si activitati care revendica anumita disponibilitate emotionala si psihica pentru care mama nu mai are resurse. Deci, mama in loc sa aiba sentimentul libertatii in luarea deciziilor fara interferente, parintele singur poate experimenta tensiune, presiune, confuzie si frustrare. Parintele frustrat care nu isi iubeste copilul si il creste doar pentru ca trebuie si pentru ca are responsabillitatea sa o faca, acest lucru poate crea in viata copilului sentimente de confuzie, neliniste, nesiguranta, incertitudine, complexe de inferioriate care pot favoriza aparitia unui potential comportament deviant. (Drutu I., Mare V., Miclea M., Podar T., Preda V., 1991, p. 270)
stigma sociala- chiar daca pentru venirea pe lume a copilului sunt responsabili ambii parteneri, femeile in general sunt mai stigamtizate social si sunt percepute ca fiind mai responsabile pentru situatia respectiva in comparatie cu barbatii. Fetele sunt etichetate mult mai negativ in comparatie cu baietii daca legatura dintre ei nu se finalizeza intr-o casatorie. (Bourhis, R., M., Leyens, J. P., 1997, pp. 126-130)
Chiar daca mama se confrunta cu o serie de probleme, putem spune ca are si cateva beneficii din aceasta situatie. Astfel mamele singure invata cum sa isi administreze singure bugetul, sa faca fata greutatilor din vietile lor si cum sa aiba grija de copiii lor. Sentimentul pozitiv din toata aceasta situatie este cel al competentei si al realizarii care vine in urma invingerii greutatilor.
Cap. III
INFLUENTA MASS-MEDIEI IN DEZVOLTAREA
FENOMENULUI DE MAMA SINGURA
Definita din punct de vedere sociologic, mass-media este definita ca fiind ,,termenul consacrat mai intai in limba engleza referitor la mijloacele de comunicare in masa; seturi de tehnici si metode de transmitere, de catre furnizori centralizati, a unor mesaje unei audiente largi, eterogene si dispersate geografic. Intr-o perspectiva institutionala, mass-media sunt considerate institutii sociale, atat culturale cat si economice." (Zamfir, C., Vlasceanu, L., 1993, p.342)
Pentru o mai buna intelegere a mass-mediei, a aparitiei si a dezvoltarii ei ca fenomen care a cuprins tot globul pamantesc, trebuie sa analizam putin istoria acestui fenomen, modul in care a luat amploare.
Un astfel prim mijloc de comunicare luat in ordine cronologica, in ordinea aparitiei este tiparul mobil, care a aparut la sfarsitul secolului al XV-lea si a fost inventat de Johann Gutenberg in anul 1455. Daca vorbim deja de aparitia tiparului mobil, acest lucru nu inseamna ca deja vorbim de aparitia mass-mediei ca fenomen. Acest fapt este doar un drum de lansare inspre afirmarea mass-mediei ca fenomen, inspre afirmarea pe plan mondial.
Despre mass-media ca fenomen se poate vorbi doar la sfarsitul secolului al XIX-lea, adica din momentul in care mass-media a avut o audienta suficient de larga si de eterogena. Publicatiile aparute pana in aceasta vreme erau ziare si carti care se adresau exclusiv unor elite. Acest fapt facea ca nu toata populatia sa aiba acces la aceste ziare sau carti, sa aiba posibilitatea de a se informa. Acest lucru se schimba o data cu aparitia fenomenului ,,penny press", ceea ce inseamna o ieftinire a presei, s-a constat o audienta mai mare, o schimbare de structura, devenind astfel o audienta de masa. Ieftinirea presei si a cartilor este principala cauza a acestui fenomen, dar pe langa aceasta trebuie luata in calcul si o alta cauza si anume cea a schimbarii de orientare, adica publicatiile se vor adresa incepand din acel moment in primul rand masei largi de populatii, oamenilor obisnuiti. Dezvoltarea cea mai semnificativa a mass-mediei s-a produs o data cu aparitia mass-media electronice. Prima jumatate a secolului XX a fost marcata de aparitia cinematografului si a radiodifuziunii iar, cea de-a doua jumatate a secolului XX a fost marcata de extinderea la nivelul de masa a televiziunii. (Zamfir, C., Vlasceanu, L., 1993, pp. 342-345)
In zilele noastre un nou instrument al mass-mediei ia tot mai multa amploare si anume este vorba despre internet. Internetul este un sistem mondial de interconectare a calculatoarelor electronice. Acest internet ofera tinerilor si nu numai o multime de facilitati dintre care cele mai importante sunt: accesul la baze de date din intreaga lume, posta electronica si posibilitatea efectuarii de tranzactii comerciale.
Deci mass-media cuprinde presa scrisa (ziare, reviste), radioul, televiziunea, reteaua internet, precum si alte instrumente de stocare si de transmitere a informatiei si anume discuri, compact-discuri, casete, etc.
La noi in Romania dupa perioada comunista, dupa anii 1989, perioada in care informatia si mijloacele de transmitere a informatiei erau tinute sub control, dupa aceasta perioada s-a asistat la o adevarata explozie informationala pe fondul aparitiei a numeroase ziare si reviste, tot mai multe posturi de radio si tot mai multe canale de televiziune. Dupa acesta perioada reteaua de internet devine accesibila celor ce detin un calculator. https://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/nou/bismass.htm
Sociologia mass-mediei care este un domeniu de cercetare in sociologie urmareste sa analizeze modul in care mass-media functioneaza in societate si desigur si efectele pe care le are comunicarea prin intermediul acestor mijloace. Cea mai cunoscuta schema de analiza a comunicarii de masa este cea pe care o propune Harold D. Laswell in 1948. Schema propusa de el stabileste cinci directii de analiza stabilite in functie de cinci intrebari privitoare la procesul comunicational:
a. cine?
b. ce spune?
c. pe ce canal?
d. cui?
e. cu ce efect?
Pretutindeni in lumea aceasta mass-media a luat o importanta deosebita astfel incat putem spune ca astazi se constituie intr-o forta imensa care nu doar ca informeaza ci are si un alt rol si anume ca are o tot mai mare putere in modelarea comportamentului si a atitudinilor unui individ. Ea are o influenta foarte mare asupra oamenilor in felul de a intelege viata, modul de a percepe lumea aceasta si in fond si la urma urmei cum isi percep ei propria lor existenta. (Zamfir, C., Vlasceanu, L., 1993, p. 343) ( https://www.crestinism-ortodox.ro/html/04/4k_biserica_si_mass_media.html
Mijloacele de comunicare in masa au un rol foarte important in domeniul informatiei dar in acelasi timp au un rol important si in influentarea celui care receptioneaza mesajul. Modul in care aceasta forta a mass-mediei isi revarsa puterea asupra vietii indivizilor, efectele pe care le are se manifesta in mai multe domenii ale vietii umane si anume putem vorbi despre o influenta in domeniul social, cultural, politic, economic si desigur si cel religios. Este un lucru cert cum ca mijloacele de comunicare in masa influenteaza viata unui individ, lucru acceptat de majoritatea populatiei, influenta care poate fi pozitiva sau negativa, pot duce inspre o evolutie sau o inevolutie a obiceiurilor, a traditiilor, a ideilor, a principiilor, a normelor de viata, a civilizatiei in general, aceste mijloace de comunicare avand in fond puterea de a accelera sau de a frana procesul intelectual sau cultural al unui individ sau a unei comunitati. Deci putem deduce ca nu exista loc intr-o societate moderna in care aceste mijloace sa nu fie prezente, nu exista om care sa nu fi intrat in contact cu ele, sa nu fi patruns in raza de actiune a presei, a cartilor, a radioului, a filmului. (Badina, O., Schifirnet, C., Bucuresti, 1971, pp.29-39)
https://www.crestinismortodox.ro/html/04/4k_biserica_si_mass_media.html
Mass-media trebuie sa isi indeplineasca rolul pe care il are si anume cel de a transmite informatia si nu de a o modifica inspre manipulare. Ea are un rol si anume cel de mijlocitor , este acel sistem in care transmiterea de informatii se face intr-un singur sens si anume de la cel ce detine controlul asupra mijlocului de comunicare inspre mase. La modul ideal este de asteptat ca orice mijloc de comunicare sa transmita realitatea cat mai fidel, deaorece doar asa se poate reface intr-un mod cat mai global receptarea realitatii de catre individul care primeste informatia. Dar, nici o tehnica nu poate sa produca, sa transmita acea autenticitate absoluta, si de aceea, intotdeauna isi vor face aparitia acele distorsiuni ale realitatii. Cand aceste distorsiuni sunt produse in mod intentionat in vederea atingerii anumitor scopuri, in cazul acesta vorbim despre manipulare prin mass-media. Scopurile sunt foarte variate mergand de la cresterea audientei unui anumit canal sau a unei anumite emisiuni sau promovarea unor vanzari, pana la asigurarea controlului asupra societatii. Aceasta omniprezenta a mass-mediei face ca nimeni sa nu poata scapa de influenta ei, de influenta publicitatii. Dupa unele cercetari demografice, psihografice, geografice, comportamentale, publicitatea modeleaza modul in care individul intelege viata, propria existenta in special in privinta motivatiilor criteriilor de selectare si a comportamentului avand un impact indirect dar puternic asupra societatii.
Se poate afirma faptul ca exista o contradictie intre ceea ce se numeste dreptul la informatie si modul in care actioneaza mass-media in baza acestui drept impotriva starii de bine a individului. Toate statele moderne, printre care se numara si Romania, si-au propus sa garanteze libera circulatie a informatiilor, deci sa consacre dreptul la informatie ca si un drept fundamental al omului. Aici intervine problema deoarece in lipsa unei valorizari a informatiilor acest drept se va intoarce impotriva omului. Aceasta libertate de circulatie a informatiilor inteleasa intr-un mod eronat, a facut ca mass-media sa se tansforme intr-un izvor de informatii periculoase, de idei false si ireale. Concurenta care a aparut o data cu lansarea pe piata a cat mai multe canale mediatice si dorinta fiecarui canal de a avea o audienta cat mai mare, a dus la difuzarea unor mesaje tot mai nocive, prin exaltarea violentei si a erotismului, cultivarea lacomiei, a derizorului si a lacomiei, a derizorului si a lipsei de sens. https://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/nou/bismass.htm
Ca si mijloace de informatie, referindu-ne mai ales la radiou si la televizor, prin capacitatea pe care o detin de a transmite instantaneu si pretutindeni tuturor oamenilor, mass-media a dus nu doar la largirea volumului informational receptat, ci tot ei ii este atribuit si faptul ca a transformat oamenii in martori ai evenimentelor cotidiene ale colturilor cele mai indepartate ale lumii. Datorita acestor calitati pe care le detine mass-media se poate afirma faptul ca tot mai multi oameni traiesc astazi intreaga viata a globului. Revolutia adusa de mass-media in domeniul consumului cultural este contestata de multi in diverse sensuri. Este obiectat faptul ca largirea cunostintelor s-ar realiza in dauna adancirii lor, cultura difuzata prin ele fiind doar o cultura ,,hic et nunc", de consum, antiacumulatorie care nu numai ca nu imbogateste personalitatea dar o si saracesc. Prin natura ritmului accelerat cu care se transmit informatiile, prin cantitatea mare de informatii, datorita faptului ca este exclusa posibilitatea unui dialog, integrarea cunostintelor achizitionate intr-un sistem de cultura personala ar fi imposibila. La o anumita varsta in care personalitatea este in formare utilizarea acestor mijloace poate conduce la o pasivitate si comoditate in gandire, la acea cautare cat mai facila si superficiala de informare culturala, la o atenuare a spiritului critic si in final la lipsa gandirii personale, originale. Modul de distractie adolescentilor a evoluat de la o generatie la alta. Internetul este cea mai recenta achizitie in ocuparea timpului liber a adolescentilor si in modul lor de distractie. Desi pentru unii dintre ei nu prezinta nici un interes, pentru altii este o sursa contina de ocupare a timpului liber si in acelasi timp o sursa de distractie. Dintre mijloacele de comunicare in masa, impactul cel mai puternic asupra individului il are in prezent televiziunea, care pentru adolescenti este cea mai controversata si cea mai inportanta sursa de conflicte. Televiziunea se adreseaza simtului celui mai sensibil dar si cel mai coruptibil pe care il are un individ si anume vazului. Prin intermediul ochilor omul intra intr-un contact direct cu lumea si cu realitatea exterioara.
In urmatoarele randuri voi prezenta cateva elemente care fac ca impactul televiziunii sa fie asa de mare in viata unui individ:
televiziunea este culpabilizata ca transforma evenimentul, realitatea in spectacol, iesind in intampinarea nevoii de spectacol a individului creand astfel placere. Televizorul in comparatie cu lumea reala vizeaza ineditul si agreabilul fata de complexitatea si profunzimea vietii. Atunci cand individul se uita la televizor are impresia ca domina lumea.
este acuzata ca urmareste sa creeze un imaginar confortabil, deoarece schimba sensul realitatii cu fictiunea, ofera o lume fictiva, iluzorie in care trairea placerii suprima realitatea, oferind placerea trairii consensului general prin acea intoarcere la un anumit primitivism si placerea pe care o ofera stabilitatea trairii intr-o lume plina de iluzii prin iesirea din realitate. Serialele sunt cele care ofera astfel de realitati iluzorii si stabile, oferind in acelasi timp si modele de comportament.
de obicei ea este cea care propaga ideologia societatii moderne care sustine permisivitatea totala si relativitatea valorilor, ceea ce duce la faptul de a nu ne mai mira atunci cand vedem pe micile ecrane cu o frecventa asa de mare erotismul exacerbat si violenta extrema care pe langa faptul ca ii fascineaza pe telespectatori ii si perverteste. Dragostea dintre un barbat si o femeie este redusa doar la sexualitate, partenerul devenind doar un obiect producator de placere care atunci cand nu mai indeplineste aceasta functie este inlocuit. Ceea ce este cu adevarat ingrijorator este cat de mult a prins acest model de comportament in randul tinerilor.
Ispita manipularii prin televiziune in acest domeniu de informatii este foarte mare deoarece ea are un puternic efect emotional datorita prezentarii de imagini, pentru ca permite trucaje nesesizabile si de asemenea pentru ca permite si utilizarea mesajelor subliminale. Aceste mesaje subliminale sunt imagini sau texte nesesizabile ochiului liber, dar care sunt inregistrate de subconstient si care astfel influenteaza comportamentul si modul de a gandi a telespectatorului.
Este adevarat faptul ca mass-media nu este in sinea ei ceva rau sau ca este in totalitate ceva negativ intr-o societate, insa eficienta reala a mass-mediei este determinata de modul si directiile in care sunt utilizate aceste instrumente, de contextul social in care functioneaza, de interesele preponderente comerciale sau culturale ale unei politici a culturii. Este necesara impunerea unei responsabilitati cat mai mari deoarece vorbim despre o forta sociala care, mai puternic ca oricand se impune tot mai mult, facandu-si simtita prezenta activa in viata social-politica ca o forta sociala a viitorului. Deoarece se afla in pragul celor mai importante probleme si anume formarea profesionala, culturala, ideologica, intemeierea si coonsolidarea unei familii, tineretul simte cu acuitate nevoia integrarii cunostintelor sale in sisteme bine conturate care sa ii permita punctarea unor criterii de apreciere si judecare a valorilor. In cazul in care mijloacele de comunicare nu intrebuinteaza intr-un mod corect instrumentele pe care le are in posesie, principalele victime ale ei devin copiii. Ei sunt principalele victime deoarece nu au puterea discernamantului si preiau intr-un mod necritic ceea ce li se transmite. Studiile care au fost realizate in SUA arata ca in ciuda faptului ca desi copiii cauta divertismentul, ei urmaresc mass-media pentru ca doresc sa inteleaga lumea. Datorita puterii lor limitate de intelegere, copiii pot face mai greu distinctia dintre fapte si fictiune, fiind mai vulnerabili decat adultii. (Badina, O., Schifirnet, C., 1971, pp. 62-63) (https://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/nou/bismass.htm)
Intr-o lume secularizata unele miloace de comunicare in masa incearca sa ofere tot felul de programe si publicatii care sa raspunda anumitor ,,nevoi" ale beneficiarilor informatiei, a telespectatorilor. Modul in care ei incearca sa raspunda acestor nevoi poate sa aiba efecte daunatoare asupra celor care asculta aceste programe si emisiuni. Exacerbarea violentei, a erotismului, a prostitutiei pot sa produca schimbari majore in comportamentul unui individ, insa de cele mai multe ori pot fi tragice aceste schimbari, ducand pana la dezumanizarea raporturilor dintre om si semenii lui, ducand la acte de delincventa, chiar acte de delincventa juvenila; la degradarea vietii de familie sau descoperirea acesteia, indepartandu-l pe individ de societate, de comunitate. Putem lua ca si exemplu doua dintre elementele care sunt caracteristice celor mai multe productii cinematografice. Ne referim la violenta si la pornografie, care o data cu dezvoltarea miloacelor de comunicare in masa in special prin intermediul televiziunii au ajuns sa fie accesibile unui public larg, din acest public nefiind exclusi copiii si tinerii. Erotismul exacerbat prezentat pe micile ecrane duce la prezentarea unei dezumanizari a dragostei in randul tinerei generatii. Obiectele cu caracter obscen pot sa fie foarte variate si anume scrieri, desene, sculpturi, fotografii, filme, discuri, etc. Notiunea de obscen are o semnificatie de nerusinat, trivial, indecent, vulgar, pornografic.
Preponderenta imaginii va impinge cuvantul pe planul doi. Copilul sau tanarul care este un mare consumator de programe de televiziune, este o persoana care are privirea orientata inspre exterior intr-un mod fortat. Rapiditatea cu care se deruleaza imaginile creeaza intr-un mod permanent noi impresii si actiuni care vor inlantui gandirea si vor face imposibila orice tentativa de trezire si de apelare la privirea interioara. Din acest moment individul devine dependent de acesti stimuli exteriori, fapt care va duce la posibilitatea de interiorizare a individului sa se atrofieze tot mai mult pana chiar la disparitie. Deja cand este inchis in universul sau virtual, tanarul sau copilul, si in special copilul in legatura cu desenele animate va gasi o falsa si egoista implinire a aspiratiilor sale intelectuale si spirituale. Ca si efecte ale acestei ,,teledependente" se constata a fi superficialitatea si saracia sufleteasca, afectiva, intelectuala ceea ce este mai important este pierderea autenticitatii de comunicare. Aceasta teledependenta se manifesta nu numai in cazul persoanelor tinere ci si in cazul persoanelor adulte sau chiar varstnice, considerandu-se a aparea ca si un efect la efortul, la stresul zilnic sau ca si indiferenta. Si in cazul persoanelor adulte se remarca aceleasi efecte: superficialitatea, saracia sufleteasca sau chiar o falsa impresie despre problemele vietii. (Boroi, A., 1998, pp. 160-161)
https://www.crestinism-ortodox.ro/html/04/4k_biserica_si_mass_media.html
Analiza axiologica a mass-mediei este foarte importanta in a putea aprecia valoarea ei de comunicare, in actiunea culturala si in ocuparea timpului liber, de aceea este necesara discutarea a trei probleme importante si anume: definirea mesajului mass-media ca informatie-model; considerarea din punct de vedere axiologic a raportului dintre masificare si personalizare; analiza mass-mediei ca manipulare sau afirmare. Informatia-model este considerata a fi acea esenta a mesajului mass-media care este produs de un emitator, este incorporat intr-un material purtator, este codificat si transmis printr-un canal de comunicatie de masa, care este destinat si este insusit in mod critic de receptor. Acest concept are menirea de a valorifica axiologic substanta mesajului, de a explica cum si in ce va rezida efectul transformator pe care il are mass-media asupra receptorului. Mesajul transmis nu are ca si efect doar cresterea cantitativa si calitativa a universului de cunostinte a receptorului ci mesajul mai joaca in acest sistem al comunicatiilor un rol care este decisiv si care nu este intotdeauna pozitiv si anume un rol decisiv in configuratia axiologica a acestuia. Inainte de toate mesajul este o informatie-cunostinta, este un fapt, o idee. G. Maletzke spunea despre mesaj ca se inteleg ,,acele obiectivari purtatoare de simbol, pe care un om (ca emitator) le-a creat astfel incat ele sa determine la alt om (ca receptor) procese psihice, imbolduri, sau modificari si alte asemenea procese aflate in deplina legatura cu semnificatia mesajului emis." (Badina, O., Schifirnet, C., Bucuresti, 1971, p.42)
Astfel, mesajul este compus din trei straturi: cel al materialului (continutul este obiectivat pentru a deveni o imagine reala, un semnificant, purtand o semnificatie transmisibila), cel al continutului si cel al sensului sau valorii, acesta din urma fiind stratul esential, stratul cel mai pretentios atunci cand se construieste un mesaj. Stratul valorii este cel care provoaca la receptor procese psihice de un alt gen numite trairi efective, religioase, morale si estetice. Substanta etica, valoarea sau non-valoarea de model moral a diferitelor continuturi ale mass-mediei reprezinta pentru moment acele elemente care sunt putin abordate sau sunt analizate intr-un plan secundar. Doar anumite productii cad in sfera acestei analize, neluandu-se in considerare faptul ca orice mesaj este in acelasi timp si informatie si model, de aceea trebuie luate in considerare in mod permanent valoarea lor cognitiva si educativa, informativa, si formativa in integralitatea ei. Deci in surprinderea esentei mesajului mass-mediei este obligatorie cercetarea concreta a raportului informatie-model printr-un set de tehnici si metode adecvate. Atunci cand vorbim despre receptor problema care se pune in discutie este cea a raportului dintre masificare si personalizare, iar atunci cand vorbim despre producator problema care se pune in discutie este cea a raportului dintre manipulare si actiune. Studiile realizate la nivelul mass-mediei releva o complexitate a procesului de receptie in raport cu structura dinamica, etajata si cu functile selective ale receptorului, relevandu-se doar implicit sensul axiologic pe care il are aceasta relatie. Deci ne putem referi la procesul receptiei care este analizat nu ca si o insusire mecanica si acceptare necritica ci dimpotriva este considerat un moment de selectie si de optiune ideatica si atitudinala pornind de la criteriile valorice; la receptor care este privit in integralitatea sa ca o personalitate; la identitatea si situatia receptorului care sunt privite prin prisma acelor raporturi complexe de interdependenta, influentare reciproca, feed-back etc. cu mediul, cu macro si micro-grupul, cu diferite orientari politice, morale, filosofice ale subiectului Unul dintre principalele aspecte care este necesar a fi impus atentiei este prezenta in numeroase studii a acelei conceptii care neaga personalitatea receptorului, astfel anuland capacitatile axilogice ale acestuia. De fapt este vorba despre acele interpretari teoretice care sunt de parere ca efectul de masificare pe care il are mass-media il constituie depersonalizarea. Sunt imposibil de negat doua mari adevaruri referitoare la mass-media: primul este cel legat de caracterul mass-mediei si anume ca acest caracter are un efect de masificare, iar cel de-al doilea este ca influenta mijloacelor de comunicare nu este doar exclusiv pozitiva, ele putand vehicula si vehiculeaza intr-un mod efectiv deopotriva si valori si non-valori. Caracterul si consecintele pe care le are acest proces de masificare precum si rolul de vehiculare a acestor valori sau non-.valori, netinand de esenta si de structura insasi a mass-mediei, ci mai ales de continutul lor, de conditionarea lor social-ideologica, de functia pe care o au in societate. O data cu acestea se ajunge la cea mai grava obiectie care a fost facuta de diversi autori si de o parte a publicului acestei actiuni de masificare si anume efectele pe care le are aceasta la nivelul individualitatii: strivirea individualitatii, canonizarea ei in tipuri sau intr-un unic tip, negarea personalitatii inecate in oceanul receptorilor, crearea acelor false personalitati care nu se cunosc decat prin imaginea de sine oferita de mass-media, in fine deci depersonalizarea insasi. (Badina, O., Schifirnet, C., Bucuresti, 1971, pp. 36-39; 42-49)
Psihologia in general s-a preocupat de problema socializarii plecand de la doua notiuni generale si anume identificarea si imitatia. Imitatia este considerata factorul de dezvoltare al copilului. Televiziunea incita la o ,,jucare" a scenelor, nefiind vorba doar de o simpla repetare ci despre acea inspiratie care provine dintr-o scena sau dintr-o secventa. Televiziunea in acest caz declanseaza la copii activitati creatoare. Un copil agresiv poate sa fie fascinat de un model violent vazut pe micul ecran si astfel este determinat sa il pastreze in memorie sub forma unei scheme cognitive pe care daca va avea ocazia o va pune in practica, in functiune. Problema pusa in discutie este de a sti pana unde se intinde granita in imitarea copilului si de unde incepe identificarea lui cu personajul, adica identificarea referindu-se la apropierea comportamentului celuilalt. In cursul dezvoltarii sale copilul are tendinta de a se indeparta de la valorile si normle transmise de familie si tinde sa devina mai receptiv la modelele transmise de mass-media sau admise de prieteni. Incet, incet televizorul are o tendinta tot mai accelerata si mai accentuata de a nu mai indeplini functia de divertisment, informatie, cultura, etc., ci, dupa parerea unora are o alta functie si anume aceea de a forma un om nou, spalat de tot ce e bun. Comportamentul violent poate sa aiba multe cauze: bilogice, psihologice, sociale, economice. Din acest motiv devine dificil sa separi efectele violentei media de influentele celorlalti factori. In ciuda acestui fapt, in urma unor cercetari, a unor studii facute in ultimii 40 de ani, au iesit la iveala urmatoarele lucruri: acei copii care privesc mai mult de patru ore pe zi la televizor au tendinta de a-si rezolva conflictele intr-un mod mai agresiv decat ceilalti copii; o alta parere este cea ca cu cat copiii incep sa priveasca la televizor de la o varsta frageda, cu atat sunt mai predispusi in comiterea unor acte de violenta mai tarziu. Petrecerea a cat mai mult timp in fata televizorului poate avea efecte grave asupra copiilor, mai ales atunci cand parintii isi trimit copiii sa se uite la televizor doar pentru ca au ei ceva de lucru si nu vor sa ii incurce. Vampirii, monstrii, stafiile,vizitatorii din cosmos, isi fac loc de pe ,,micile ecrane" in constiinta copiilor care de cele mai multe ori nu este protejata de nimic. Aceasta abundenta a terifiantului in cele din urma va toci sensibilitatea, si ca urmare copilul este dornic sa guste senzatii noi, mai tari. Acesta este de fapt modul in care actoneaza patima la nivelul unui individ adica, ea cere hrana noua, are nevoie de tot mai mult si mai mult. Si se ajunge ca la varsta adolescentei deja pe un adolescent nu il mai misca sau nu il mai sperie chiar atunci cand vede la televizor cadavre ciopartite sau maruntaiele scoase dintr-un cadavru. Prin acesta nu se pretinde ca misiunea televiziunii este aceea de a exchiba latura mizerabila a realitatii, deoarece este cunoscut faptul ca majoritatea cetatenilor se uita la televizor doar pentru a se relaxa. Totusi nu trebuie sa uitam ca televiziunea inainte de toate este un mijloc de comunicare in masa, deci, se adreseaza maselor. Ei, aceasta masa nu este nici pe departe omogena, tipurile de public care o compun fiind foarte diverse. Ca urmare a acestui fapt este logica urmatoarea intrebare: ,,Directorii posturilor tv sunt constienti de asta?". Clasa de mijloc si clasa superioara nu sunt singurul public. Discursul anumitor invitati de multe ori te lasa cu gura casca deoarece ei nu realizeaza publicului caruia i se adreseaza si vorbesc cu atata naturalete despre unele lucruri care unui cetaten de rand ii departe de a se gandi la ele dar apoi de a le si avea. Aducerea in scena a acestei clase privilegiate nu este ceea ce asteapta mediile populare, celelalte grupuri fiind putin reprezentate pe ecran. Totusi publicul asa-zis ,,popular" este cel care se uita la televizor in orice moment al zilei, pe cand publicul asa-zis ,,cultivat" este cel care alege anumite emisiuni. Copiii din clasele defavorizate sunt aceia cer se regasesc cel mai adesea singuri in fata micilor ecrane. Si totusi, pentru copiii din mediile modeste televiziunea este principala sursa de obtinere de informatii si de cunostinte din diferite domenii.(Ferreol, G., Neculau, A.,Bucuresti,2003, pp. 180-181,184-188) (https://www.gardianul.ro/2007/08/06/media_cultura-c20/televizorul_arma_mortala_pentru_psihicul_copiilor-s99027.html) (https://www.gurahumorului.org/copilul-in-lumea-televizorului-si-a-computer-ului-3.html )
Efectul subliminal al televizorului impiedica constientizarea deplina a informatiei, adica luam de bun tot ceea ce ni se prezinta chiar daca poate fi contrariul, cum deseori si este, omul fiind practic remodelat, devenind asemenea unui robot sa faca si sa creada ceea ce i se spune. Oamenii nu realizeaza ca televizorul ii induce intr-o stare semi-hipnotica care le diminueaza puterea de judecata nu doar in acel moment ci si mult timp dupa. Astfel, televizorul ajunge sa ne dicteze viata de zi cu zi, manipuland indivizii sa isi insuseasca pareri si atitudini ca cele vizionate.
( https://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t188466.html)
Poate ca acest lucru pare greu de crezut dar, este de cunoscut faptul ca atunci cand urmarim ceva ajungem sa ne obisnuim cu acel lucru chiar daca lucrul respectiv nu ne-a placut la inceput. Aceeasi situatie este in cazul filmelor sau a spoturilor publicitare. Putem lua ca exemplu filmele de actiune in care cel slab este inlaturat, actiune similara celor din desenele animate pe care le urmaresc copiii si adolescentii in majoritatea timpului lor liber. Acest mesaj subliminal induce un sentiment conform caruia cel slab nu este bun de nimic, nu poate face nimic ci doar incurca si atunci nu este dorit nicaieri. Pe langa acestea adolescentul nu este fortat doar sa adopte un stil de viata ci si o atitudine obraznica, lipsita de jena fata de oameni.
Aceeasi situatie apare si atunci cand eroii de pe ecrane beau si fumeaza cu un aer plin de grandoare si de maretie, cand isi inseala adversarii, alcoolul nelipsind si exprimand ca este o necesitate la viata pe care o are personajul. Dar totusi, personajul nu este destul de barbat daca nu are si femei frumoase in jurul lui si desigur masina de lux. Acesta este de fapt un cod care este acceptat de suflet care va deveni o aspiratie in viata individului caautand sa o puna in practica.
De aici dorinta tinerilor de a avea relatii sexuale cat mai premature. Totul urmeaza cursul codului transmis de mesaj. Un astfel de cod transmis de mesaj este si cel conform caruia trebuie sa ai relatii sexuale de la o varsta cat mai frageda. Din momentul in care el sau ea are deja un iubit (a), secventele pe care el le-a vazut la televizor doreste sa le experimenteze si sa le simta. Nu trebuie uitat faptul ca sunt doar niste adolescenti care inca nu cunosc implicatiile unui asemenea act. Ca o consecinta a acestui fapt apar sarcinile la adolescente despre care in cele mai multe cazuri putem spune ca sunt niste copii cu copii si la varsta dar poate mai ales la minte, in gandirea pe care o are. Ei au impresia ca daca au vazut asa la televizor asa trebuie sa se intample si in realitate. Pana intr-un anumit punct este adevarat dar totusi ei traiesc o realitate si nu o fictiune ca si in filme unde totul se termina cu bine.
Liberalizarea atitudinillor sexuale a dus la decimarea unei parti din pozitiile morale legate de erotism si chestiunile asociate lui, cum ar fii virtutea si virginitatea, contraceptia si avorturile. Este de ajuns sa cumperi un ziar sau sa deschizi televizorul pentru a vedea sau a aprecia ampla schisma care s-a produs in societatate cu privire la aceste subiecte. Sunt prezenti reprezentanti ai ambelor tabere care isi vor dezbate cu pasiune problemele. Inclusiv s-a ajuns din parte unor grupari, a unor tabere dincolo de discutii, recurganduse chiar si la violenta. Atenuarea sanctiunilor morale a avut ca urmare o reprezentare mult mai deschisa si explicita a practicilor sexuale prin mijloacele de comnunicare si divertisment. Pentru generatia trecuta la cinema perechile casatorite puteau fi aratate dormind in aceeasi camera doar daca dormeau in paturi separate. In zilele noastre nu putem spune acelasi lucru pentru ca acum ,,le putem observa la fel de detaliat ca si cum am fi studenti la medicina inghesuiti in jurul unei mese de operatie, cum se zvarcolesc, se zbenguiesc in costumul lui Adam si efectueaza uluitoare exercitii de acrobatie sexuala" (L. Bauman, R. Riche,1995, p. 170)
Noua voga rock video exploteaza imageria sexuala, adeseori in combinatie cu comportamnetul violent, ceea ce se mai numeste si sado-masochism. Mare parte din aceasta reprezentare rock video a sexualitatii in zilele noaste contravine continutului uman care sta la baza relatiilor sexuale si prezinta o imagine deformata a adolescentilor, perioada in care ei incearca sa-si dezvolte atitudinile initiale fata de sex. Deci, acestor tineri care cauta iesiri pentru noile lor energii sexuale explozive li se ofera imagini comportamentale, practic niste modele, imagini care in fapt sunt in conflict cu nevoile fundamentale ale adolescentilor ca fiinte omenesti. (L.Bauman, R.Riche, 1995, p. 168)
Adolescentii confunda foarte usor sentimentul de iubire cu cel de placere. Ei au imporesia ca daca unei persoane de sex opus ii place acelasi gen de muzica, sau au un program de studii in comun, au impresia ca deja se iubesc. Acest lucru se schimba la fel de repede pe cum a aparut, asa cum se schimba directia vantului ajungand la a-si pierde interesul unul pentru celalalt cu aceeasi rapiditate cu care a aparut sentimentul. L. Bauman si R. Riche denumesc acest fenomen ,,iubirea cu cas la gura". (L. Bauman, R. Riche, 1995, p.172)
Desi suna haios iubiri cu cas la gura, este un eveniment care apare in viata tuturor adolescentilor, eveniment pe care parintii ar trebui sa il ia in serios. Chiar daca are toate sansele sa treaca, atat timp cat exista, adolescentii pot sa fie atrasi reciproc irezistibil prin pasiune sexuala. Daca pe deasupra simt si o afectiune sincera unul fata de celalalt, atunci deja pot fi bine pregatiti psihologic pentru contactul sexual. Cele mai multe sanse sunt ca acest act sexual sa se realizeze, fapt care este desigur influentat si de modelul comportamental propus de mass-media. Din pacate tinerii uita ca nu au varsta necesara pentru un contact sexual si de aici apar multe consecinte, una dintre ele si poate cea mai importanta este o sarcina care in acele situatii este nedorita. Aceasta sarcina adolescentina este sfarsitul copilariei.
CAPITOLUL IV.
POLITICI SOCIALE ADOPTATE IN SPRIJINUL
MAMEI SINGURE
IV 1. Cadrul legislativ
Atunci cand facem referire la termenul de politica sociala trebuie sa vedem inainte de toate la ce se refera acest termen. Dictionarul de politici sociale defineste acest termen ca fiind acel termen ,,prin care ne referim cel mai adesea la activitatile, actiunile desfasurate de catre sau prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, institutii, actiuni, legislatie) care au ca scop promovarea/influentarea bunastarii individului, familiei sau comunitatii intr-o societate, ca si a bunastarii societatii in ansamblul ei." (Pop, L., M.,2002, p. 598)
Cand vorbim despre o politica sociala, sa nu uitam ca acest termen este inclus in termenul mai larg de politici si anume cel al politicilor publice. Politicile publice, pe langa faptul ca includ politicile sociale, ele mai includ si alte politici si anume politicile economice, cele externe, fiscale, de urbanism, etc. Sau daca vrem sa ne referim pe scurt putem spune ca acele actiuni ale actorilor (sau de asemenea si lipsa actiunii) din sistemul politic, in toate sferele administratiei sau ale guvernarii. O politica sociala trebuie sa fie legitima. Aceasta cu alte cuvinte se refera la conditile in care sunt acordate oamenilor drepturile de a beneficia de protectia sociala din partea statului. In acest proces de furnizare a bunastarii, una dintre problemele care se ridica este cea a principiului care legitimeaza o politica sociala. Cu alte cuvinte, in ce baza li se ofera oamenilor dreptul de a beneficia de protectie sociala din partea statului. Modalitatile de stabilire a cum, in ce masura sunt protejati indvizii, a cat, si cu ce scop li se ofera din partea celorlalti prin intermediul statului, prin redistribuire, sunt echitatea, justitia sociala, egalitatea. Dilema fundamentala anterioara acestor modalitati este: de ce, cu ce drept sa li se ofere oamenilor protectie sociala din partea statului? Raspunsul la aceasta intrebare a fost dat de T. H. Marshall prin fundamentarea conceptului de cetatenie, raspuns, care a fost acceptat de majoritatea teoreticienilor din domeniu. (Pop, L., M., 2002)
Deci daca am vazut care este pricipiul care legitimeaza o politica sociala, si care este modalitatea prin care un individ poate sa beneficieze de o politica sociala, in continuare putem vedea care sunt politicile sociale care au fost elaborate pentru copii si pentru familiile monoparentale.
Pentru inceput putem sa vedem care sunt drepturile unui copil, drepturi relatate de legislatia in domeniu. Copiii trebuie sa beneficieze de drepturile de drepturile generale pe care le are o persoana, drepturi la care este indreptatit inca din momentul in care s-a nascut. Drepturile omului pot fi definite ca tratarea celorlalti asa cum i-ar place fiecarui individ sa fie tratat, si anume cu demnitate, respect, dreptate si egalitate, si sa fie aplicate fara deosebire de cetatenie, religie, nationalitate, rasa, sex, orientare sexuala, sau orice alt criteriu. Toti copiii trebuie sa aiba asigurata satisfacerea nevoilor de baza, nu numai pentru supravietuire si protectie, ci si pentru a-si dezvolta personalitatea, abilitatile mentale si fizice si talentele.
Parintii sunt cei care sunt in mod direct responsabili de asigurarea dezvoltarii copilului, sa tina seama de capacitatile de dezvoltare pe care le are copilul si de dreptul lui de participare. Statul trebuie sa ii ajute pe parinti in sarcina pe care o au prin furnizarea unor facilitati precum scoli, spitale, etc.
Legea 272 din 21 iunie 2004 privid protectia si promovarea drepturilor copilului prezinta cateva din drepturile copilului, si anume:
copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale (art. 47)
copilul are dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit si educat de catre acestia (art. 8 alin 2; art. 30)
copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai (art 30). Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. (art 31)
copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si sa beneficieze de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept (art.43)
copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa ii permita dezvoltarea fizica, spirituala, morala si sociala (art. 44)
copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale (art. 45)
copilul are dreptul la odihna si vacanta (art. 49)
Dreptul la identitate al copilului se refera la dreptul copilului de a fi inregistrat imediat dupa nastere, astfel primind un nume si o cetatenie.
In sprijinul mamelor care nu s-ar descurca singure in cresterea copiilor lor, si care au avut timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copiilor cu handicap, de pana la 3 ani, precum si o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei. (ron).
Legea nr. 61/1993, modificata prin Ordonanta de Urgentaa Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei, modificata si completata prin Ordananta de Urgenta a Guvernului nr. 44/ 2006, prezinta caracteristicile alocatiei de stat pentru copii.
Alocatia de stat pentru copii reglementata prin legea nr. 61/1993 cu modificarile si completarile ulterioare este una din principalele prestatii de asistenta sociala ca consta intr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii in vederea acoperirii nevoilor de crestere si educare a acestor copii. Din definitia tocmai prezentata, rezulta urmatoarele principale caracteristici ale alocatiei de stat pentru copii:
este un ajutor (o prestatie in bani) care are o semnificatie de sprijin , de participare;
este acordata de stat, plata facandu-se din bugetul de stat;
se acorda familiilor cu copii;
este menita sa acopere nevoile de crestere si educare ale copiilor;
Regimul juridic al acestei alocatii de stat pentru copii acrediteaza principiul universalitatii prestatiilor familiale ca principal criteriu de acordare a alocatiei de stat pentru copii. Acest caracter universal al alocatiei de stat pentru copii exprima ideea ca beneficiaza de alocatie de stat pentru copii si copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti in Romania daca locuiesc impreuna cu parintii lor.
Legea nr. 61/1993 stabileste si distinctia dintre titularul dreptului la alocatia de stat pentru copii (adica persoana pentru care se plateste dreptul) si beneficiarul dreptului la alocatia de stat pentru copii (adica persoana care incaseaza efectiv alocatia).
Categoriile de copii care au dreptul la alocatia de stat pentru copii a fost reglementat de art. 1 al legii nr. 61/1993 care a fost modificat expres prin OUG nr. 44/2006 si care are in prezent urmatorul continut: beneficiaza de alocatie de stat pentru copii toti copiii in varsta de pana la 18 ani. In situatia tinerilor care au implinit varsta de 18 ani si care urmeaza cursurile invatamantului liceal sau profesional organizate in conditiile legii, alocatia de stat se acorda pana la terminarea acestora. Daca tinerii mentionati anterior repeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat pentru copii, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate dovedite cu certificat medical. De acest drept la alocatie beneficiaza si copiii care insotesc parintii aflati in interes de serviciu in strainatate.
Cunatumul alocatiei este stabilit intr-o suma fixa independent de numarul copiilor si de rangul nasterii.In schimb el variaza in functie de varsta copilului si anume 200 RON pana la varsta de 2 ani si 25 RON pana la varsta de 18 ani. Acest drept la alocatie este stabilit pe baza cererii si a actelor doveditoare din care sa rezulte indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Legea nr. 416 din 18/07/2001 modificata si completata prin legea nr. 115/2006, in capitolul trei sectiunea a doua a legii nr. 416/2001 reglementeaza alocatia pentru copiii nou-nascuti. Conform legii, mamele au dreptul la o alocatie pentru fiecare din primiii patru copii nascuti vii. Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru nou-nascuti se realizeaza pe baza de cerere si de acte doveditoare, prin dispozitia primarului localitatii in a carui raza domiciliaza mama sau dupa caz unde a fost inregistrata nasterea copilului. In temeiul legii, alocatia se acorda o sigura data pentru fiecare copil nascut.
Fondurile necesare pentru plata alocatiilor se suporta din bugetul de stat, alocatia putandu-se acorda reprezentantului legal al copilului atunci cand mama nu este in situatia de a beneficia de acest drept. Cuantumul alocatiei se indexeaza prin hotarare de guvern.
In urma analizei cererii si a actelor doveditoare primarul dispune in cel mult 10 zile de la data inregistrarii cererii acordarea sau neacordarea alocatiei pentru nou-nascuti.
In sprijinul mamelor care nu beneficiaza de concediu de maternitate in vederea cresterii copilului pana la varsta de 2 ani, parlamentul Romaniei a adoptat legea nr 193 din 17/05/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa. Tichetele se acorda angajatilor care indeplinesc condutiile de stabilite conform art. 1 al legii. Art 4 alin.2 precizeaza ca tichetele de cresa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat, sau dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar si pentru celelalte categorii de angajatori in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.
Un alt act normativ care emite dispozitii cu privire la familiile monoparentale este Ordonanta de Urgenta nr. 105/2003 privind alocatia familiala si de sustinere pentru familia monoparentala. Alocatiile mentionate sunt forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat care nu se iau in considerare la stabilirea altor drepturi si obligatii si care se supun executarii silite numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Caracteristici ale acestei ordonante:
indeplinirea conditiilor pentru acordarea ei se dovedeste prin livretul de familie, document instituit prin lege si care cuprinde principalele date cu privire la componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali;
este o prestatie in bani care se constituie intr-o masura compensatorie luata de guvern;
se adreseaza familiilor formate din sot, sotie, si copii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea acestora si respectiv familiilor monoparentale formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea ei in vederea ameliorarii situatiei lor materiale mai ales in conditiile scaderii semnificative a puterii de cumpararea si a veniturilor populatiei.
Articolul 5 al ordonantei relateaza faptul ca ca beneficiaza de alocatia de sustinere familiile formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta, denumite familii monoparentale. De asemea prin art. 6 al ordonantei este explicata notiunea de persoana singura acceptata de prezenta ordonanta. Tot ordonanta este cea care reglementeaza veniturile nete care se acorda beneficiarilor alocatiei lunare atat timp cat indeplinesc conditiile de acordare a alocatiei.
Conform prevederilor legale, titularul dreptului la alocatie este reprezentantul familiei iar beneficiarul alocatiei este familia.
Cuantumul alocatiei variaza in functie de numarul de copii si anume cu cat numarul copiilor este mai mare, creste si cuantumul alocatiei. Alocatia se acorda pe baza de cerere care este insotita de acte doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia.
Fondurile pentru plata alocatiei precum si cheltuielile cu transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, iar cheltuielile administrative pentru verificarea indeplinirii conditiilor si stabilirea drepturilor de alocatie se suporta de la bugetul local al unitatilor administrativ teritoriale.
Sistemul national de asistenta sociala este reglementat de legea nr. 47/2006. Aceasta lege este importanta pentru ca reglementeaza sistemul de acordare a serviciilor si a prestatiilor sociale din cadrul sistemului de asistenta sociala. Alin. 2 al articolului 2 precizeaza ca asistenta sociala este o componenta a sistemului national de protectie sociala, care cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala
Legea nr. 47/2006 este importanta deoarece promoveaza universalitatea si respectarea demnitatii umane, astfel garantand dreptul fiecarui individ aflat intr-o situatie anume de a beneficia de prestatiile si serviciile la care are drept.
Incluziunea sociala este un proces foarte important in cadrul unei societati deoarece astfel anumite categorii care sunt mai defavorizate pot sa se reintegreze in viata societatii, situatie intalnita de multe ori si in cazul mamelor singure. Prin acest proces de incluziune sociala se intelege ,,setul de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii-comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale."
Legea 47/2006 in sectiunea a doua si anume a prestatiilor sociale delimiteaza conceptul de prestatie sociala si anume: ,,prestatiile sociale reprezinta transferuri financiare si cuprind: alocatiile familiale, ajutoare sociale, indemnizatii si facilitati." (atr. 17, alin. 1)
Alocatiile familiale, forma de sprijin acordata din partea statului in vederea imbunatatirii situatiei familiilor, are in vedere nasterea, educatia si intretinerea copiilor. Aceasta forma de sprijin este acordata in baza urmatoarelor criterii:
- evaluarea contextului familial;
- veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;
- conditiile de locuire;
- starea de sanatate si gradul de dependenta.
Aceste forme de prestatii sociale sunt acordate de catre stat prin intermediul autoritatilor administratiei publice centrale sau locale. Prestatiile sunt acordate in bani sau in natura din bugetul de stat sau din bugetele locale in functie de caz.
IV. 2. Rolul asistentului social
In viata unei mame singure care locuieste pe o perioada de timp intr-un centru maternal, un rol important il are asistentul social. Indatoririle si obligatiile pe care le are un asistent social sunt reglementate prin lege, si anume prin legea .
Rolul asistentului maternal din centru este acela de a veni in intampinarea nevoilor fizice, emotionale si spirituale ale mamelor necasatorite. Centrul, si implicit asistentul socialindeplineste nevoile mamei prin asigurarea unui mediu iubitor, linistit si sigur in care o mama singura poate sa isi analizeze trecutul si sa ia decizii cu privire la viitorul ei de reintegrare in viata sociala, decizii foarte importante deoarece este in joc viata ei si viata copilului ei. Pentru deciziile pe care trebuie sa le ia nu exista raspunsuri usoare: perspectiva cresterii copilului de una singura sau casatoria, fiecare dintre ele prezentand setul ei de provocari. Aici intervine din nou rolul pe care il are un asistent social, in indrumarea mamei in procesul luarii deciziei corecte cat si punerea ei in practica intr-un mediu sanatos, care va aduce cu sine speranta, si un nou viitor, viata pentru copil si un nou inceput pentru mama.
Asistentul social nu trebuie sa uite ca este importanta recuperarea intregii persoane umane. Ar fi o greseala din partea asistentului social de a trata doar trupul mamei si de a neglija sufletul ei, psihicul acestor adolescente care sa nu uitam ca sunt intr-o perioada dificila a acestui ciclu de viata pe care il are un individ de trait pe pamant. Psihicul lor este ,,bombardat" din doua directii si anume: prima ca sunt niste adolescente care sunt intr-un stadiu de dezvoltare si de aflare a identitatii si a rolului lor pe pamant, iar cea de-a doua este cea ca au devenit niste mame sau sunt pe cale de a deveni. A ajunge o mama singura este o problema care va afecta toate aspectele vietii, motiv pentru care recuperarea trebuie sa se realizeze la toate nivelele afectate: spiritual, social si afectiv. Asistentul social are un rol de consiliator si de educator pentru aceste tinere debusolate care au nevoie de ajutor si de indrumare.
Un sentiment care apare atunci cand vorbim despre o mama singura este cel de izolare fata de tot ce se petrece in jurul lor, sentiment care poate fi vindecat numai atunci cand persoana este implicata intr-o anumita ocupatie. Asistentul social incurajeaza mamele singure si sunt sustinutesa isi continue educatia printr-un suport material. Cele care nu au nici o calificare sunt sprijinite prin Centrul Vocational (cursuri gratuite de croitorie si calculatoare) sa isi descopere o vocatie. Cele care deja au dobandit o meserie sunt ajutate de catre asistentul social sa isi caute un loc de munca corespunzator pentru a-si putea intretine singura copilul.
Activitatile de consiliere si de educare pe care le realizeaza asistentul social trebuie sa aiba rolul de a responsabiliza mama fata de copil. Ea trebuie sa fie constinenta inca de la inceput ca responsabilitatea fata de copil ii va reveni ei in totalitate. Acest rol de acompaniere, responsabilizare si consiliere specializata pe care trebuie sa il indeplineasca asiastentul social este inpartit cu ceilalti membri din echipa de munca si anume:coordonator de program, medic, etc.
In vederea reintegrarii mamei singure, asistentul social are un rol foarte important deoarece el nu lucreaza numai cu mama si copilul carora le ofera gazduire si asistenta de specilaitate, ci el are un rol important de a-i implica in acest proces de reintegrare a adolescentei mame singure si pe parintii fetei si ceilalti membrii ai familiei largite(bunici, frati, etc.) si nu in ultimul rand tatal copilului care trebuie sa isi asume responsabilitatea. Deci tanara este ajutata sa isi reconstruiasca legaturile fundamentale si sa ofere copilului pe care l-a adus pe lume un cadru ideal de dezvoltare si de crestere.
CAPITOLUL V
CERCETAREA
V 1. Descrierea fenomenului
Fenomenul acesta de mama singura este un fenomen care are un istoric mai aparte. Cea mai cunoscuta tanara mama este mentionata in literatura de specialitate ca fiind Lina Medina. Ea a nascut printr-o interventie cezariana in Lima-Peru, in anul 1939. Chiar daca varsta exacta a ei este discutata, ea este estimata ca fiind la aproximativ 5 ani (pubertatea precoce).
Doamna Medina relata unui reporter de la ,,National Enquirer" dupa trecerea unei bune perioade de timp ceea ce stia despre acel copil care a fost crescut ca si un frate, ca s-a nascut din corpul ei, dar ca s-a nascut din corpul ei si ca nu intelesese foarte bine semnificatia acelui lucru inainte de a implini varsta de 11 ani. Copilul Linei, Gerardo, (numit asa dupa doctorul care a facut cezariana), cand a implinit varsta de 10 ani, a aflat ca Lina este mama lui. Lina s-a casatorit la la varsta de 18 ani, a avut doua fiice, si a murit la varsta de 40 de ani, in urma unui atac de cord. (Petrche, V., 1986, p. 8)
Pubertatea precoce este totusi foarte rara. Varsta primei menstruatii si a primei evolutii a scazut considerabil, astfel incat menarha apare acum la aproximativ 12-13 ani. Precocitatea pubertatii in timpurile contemporane este explicata prin imbunatatirea nutritiei si a ingrijirilor medicale. Ca si consecinta a acestui fapt si a cresterii libertatii sexuale, prezenta serviciilor de obstetrica a sarcinii la varste mici este tot mai mare. Aceasta precocitate a vietii sexuale a adolescentilor este influentata de mai multi factori si anume: mediatizarea erotismului, migrarea tinerilor din zonele rurale in cautare de lucru si nivelul de viata crescut, ruperea relatiilor directe cu familia si cu obiceiurile traditionale, insusirea tabagismului, abuzul de alcool si cel de droguri.
Daca ar fi sa incadram adolescenta intre perioada de varsta de la 13-19 ani, atunci in lume exista cu aproximatie un numar de 500 milioane de adolescenti. Anual, un procent de 10% dintre adolescente raman insarcinate. O parte dintre aceste adolescente hotarasc sa isi pastreze sarcina. Aproximativ 13% sufera un avort spontan, pe cand altele dintre ele apeleaza la avortul la cerere sau provocat. In jur de 40% dintre fetele care au 14 ani, pana la implinirea varstei de 20 de ani, vor ramane insarcinate cel putin o data.
In perioada 1 ianuarie 1994-31 decembrie 1998, la Spitatul de Obstetrica si Ginecologie Ploiesti s-a realizat un studiu care face referire la gravidele sub 16 ani care au nascut la acest spital. Conform lui, rezulta ca 1,65% (416 nasteri) din totalul de 25. 179 de nasteri, din parturientele maternitatii au fost sub 16 ani. Acest procent este un procent mare in comparatie cu datele din literatura care estimeaza ca numarul sarcinilor este cuprins intre 0,1-0,78%.
Inainte de evenimentele din 1989, numarul sarcinilor sub 16 ani era situat intre 0,3-0,7%. Aceasta crestere este explicata de cresterea populatiei adolecentelor sexual active.Adolescentele care deja au avut relatii sexuale, in proportie de 82% nu au folosit la inceput mijloace contraceptive, iar 70% din totalul adolescentilor dezaproba planificarea sexuala. Motivatiile adolescentior in aceste situatii de nefolosire a mijloacelor contraceptive sunt diverse: religioase, morale, ignoranta, convingerea cum ca sexul nu trebuie sa fie ceva planificat, sau ca sexul protejat e mai putin romantic, etc. Tot referitor la lotul studiat din Spitalul din Ploiesti, dintre gravidele cu varsta cuprinsa intre 13-16 ani, doar una singura avea 12 ani, iar in doua dintre situatii pacientele aveau varsta necunoscuta deoarece nu aveau acte de identitate. In 17 dintre cazuri, parturientele se aflau deja la a doua nastere, iar in unul dintre cazuri la a treia nastere desi avea doar 16 ani. Daca luam in calcul si mediul de provenienta, atunci 183 de gravide, 43,9% proveneau din mediul urban. (Luca, V., 1989, pp. 25-28)
Aceste sarcini la niste varste atat de fragede in mod automat isi au repercursiuni asupra adolescentei. Aceste probleme pe care le ridica o sarcina la varsta adolescentei, a determinat in anii 1960 obstetricienii americani sa instituie primul program de ingrijire prenatala a mamelor tinere, in vederea gasirii solutiilor pentru nasterile care apar la varste atat de fragede. Incepand cu 1970, aceasta problema a mamelor singure s-a demonstrat ca in primul rand este o problema sociala cu consecinte medicale. Riscurile obstetricale au mai multi factori si anume: saracie, nutritie inadecvata, ingrijirea deficitara inainte si in timpul sarcinii. Mc. Anarney in anul 1987 este cel care studiaza acesti factori de risc. Mc Anarney considera ca fiind factori de risc: nutritia saraca, fumatul, alcoolul, abuzul de droguri si infectiile genitale.
O sarcina complicata atunci cand vorbim despre o adolescenta este data si de faptul ca vorbim despre o imaturitatea psihologica. Riscul psihologic al aparitiei unei sarcini la aceasta varsta, sentimentul de vinovatie, de rusine fata de familie in primul rand si apoi de societatea care o culpabilizeaza pentru viata sexuala nemaritala, pot avea ca urmare prejudicierea grava a sanatatii psihice a adolescentei. Cand se afla in aceasta situatie, ea se simte amenintata de posibilitatea intreruperii studiilor, de abandonul din partea partenerului, de ruptura de familie si desigur de dificultatile materiale. Unii dintre autori considera ca in adolescenta sarcina aduce cu sine o crestere a riscului de preeclampsie,nasteri prematute, nou-nascuti hipotrofici. Toate aceste complicatii de sarcina au explicatii contreversate: bilogice si sociale. Aceste explicatii sunt impartite deoarece la 15-18 ani (gravida de liceu) complicatiile sunt puse pe seama factorilor sociali, iar sarcinile sub 15 ani sunt puse in special pe seama factorilor biologici.
Conform unor date statistice, garvidele sub 16 ani au fost in majoritatea cazurilor celibatare, fiind luate tardiv in evidenta sau chiar la nastere a fost efectuata prima consultatie ginecologica. In 374 de cazuri nasterea a avut loc pe cale naturala, din care un caz prin aplicatie de forceps. La 120 dintre ele li s-a facut controlul manual sau instrumentar a cavitatii uterine, iar in 42 dintre cazuri s-a practicat interventie cezariana pentru bazin in general stramtat- disproportie cefalo-pelvica (22 de cazuri), apoplexie utero-placentara (4 cazuri), prezentatie pelviana cu membrane rupte (3 cazuri), coma eclamptica (1 caz), sarcina gemelara cu primul fat in pelvioana (1 caz), precum si alte cateva pentru cauze mai rare, ca: malformatiile uterine, esofagita postcaustica, astm bronsic, etc. S-a constatat si prezenta eclampsiei in doua cazuri, nasterea prematura in 94 dintre cazuri (22,6 %), nasterea de fat mort in 4 cazuri (un caz de apoplexie utero-placentara, doua cazuri de antepartum macerati, un caz de plurimarformat), iar unul dintre nou-nascuti fiind cu splina bifida.
Deci este un fapt ca varsta tanara a mamei influenteaza sanatatea nou-nascutilor, accidentele si infectiile conducand la o crestere a mortalitatii si a morbiditatii infantile.
Copiii nascuti din mame copii prezinta de cele mai multe ori o serie de caracteristici. In Marea Britanie problemele din copilarie au fost denumite ,,sidromul de privare transmisa". Copiii sunt foarte adesea copii abuzati deoarece mamele trec printr-un stres caruia nu-i pot face fata. Lipsa unui mediu familial stabil va conduce la copii hiperactivi, adesea agresivi. Cand ajung deja la varsta scolara, foarte multi vor avea performante scazute sau altii ajungand chiar la abandon scolar.
In mare parte din tarile industrializate, cauzele majore ale mortalitatii in cea de-a doua includ: accidentele rutiere, suicidul, homicid. Mortalitatea materna este in topul acestor trei cauze, prin moarte prin eclampsie, infectie puerperala, hemoragie. Avortul este o cauza majora in mortalitate in tarile unde este interzis, prin hemoragii si prin infectii.
Ceea ce este foarte important pentru o diminuare a acestui fenomen este informarea corecta a adolescentilor, informatii cu ajutorul carora pot sa isi planifice viata sau chiar sa amane momentul de debut al vietii sexuale, existand nu doar pericolul unei sarcini ci si cel al bolilor cu transmitere sexuala.
In Jurnalul de Dimineata din data de 1 martie 2007, este publicat un articol in care se face referire la mamele minore si la Maternitatea din Oradea.
Respectivul articol publica faptul ca cea mai tanara mama din Bihor are doar 12 ani. Este tot mai mare numarul copilelor care nasc, iar cei care au intretinut relatii cu acestea parca sunt inghititi de catre pamant.
Nici politistii si nici medicii nu au niste date specifice despre numarul acestor nasteri dar, ceea ce este cert este ca in primele doua luni ale anului 2007, 47 de copii au fost adusi pe lume de catre fete sub 16 ani. Majoritatea acestor fete erau de etnie rroma. Acest studiu a fost realizat de dr. Horia Olah, iar ca urmare a acestui numar atat de mare de fete care raman insarcinate la o varsta atat de frageda, s-a hotarat faptul ca fiecare caz de nastere aparut la maternitatea din Oradea sa fie adus la cunostinta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bihor, deoarece considera Horia Olah aceasta nu tine de competenta medicilor ci de cei de la protectia copilului. (Jurnalul de Dimineata, 1 martie 2007).
In cazul acestor mame nu exista o evidenta clara a acestora si nu se stie daca cele 47 de fete au adus pe lume copiii de bunavoie sau au fost silite. Este necunoscut faptul daca bebelusul este rodul unui viol sau a intretinerii de relatii sexuale cu o minora. Daca ceilalti tati nu au fost identificati, tatal copilului care a fost adus pe lume de fetita de 12 ani a fost anchetat de politie, iar ,,copila mama" a fost externata in familie. In urma anchetei pe care inspectorii au intreprins-o, atit familia mamei, cit si familia presupusului tata, au fost identificate. S-a constatat ca el are un loc de munca legal, are virsta de 18 ani, fiind nascut in august 1988. Ceea ce urmeaza este ca acesta sa-si recunoasca copilul. Datorita faptului ca este major, a fost contactata politia pentru se a vedea daca a savarsit infractiunea de raporturi sexuale cu o minora, ancheta politiei fiind inca in desfasurare, informatie relatata de Ciprian Novac care este purtatorul de cuvint al DGASPC Bihor. (Jurnalul de Dimineata, 1 martie 2007).
Toate acestea ne arata faptul ca fenomenul acesta ia tot mai multa amploare in zilele noastre. Daca la inceput acest fenomen putem spune ca acest fenomen a aparut in Peru, acum putem afirmfaptul ca a luat o foarte mare amploare intr-un timp asa de scurt.
In aceste situatii este foarte important ca fenomenul sa nu ia amploare, deci este important ca sa fie prezentate cat mai multe propuneri de solutii pentru rezolvarea acestor situatii. Aceste solutii vizeaza in principal si statul care este cel mai interesat, sau cel putin ar trebui sa fie cel mai interesat de buna functionare a societatii, de mersul bun al lucrurilor. Este in interesul lui sa stopeze acele comportamente care sunt sau pot deveni deviante intr-o societate. Statul prin institutiile publice poate interveni dar desigur ca acest lucru nu trebuie lapsat doar la latitudinea statului, ci fiecare individ in parte trebuie sa fie interesat de respectarea normelor de conduita, de inscrierea in parametri impusi de catre societate.
V 2. Metodologia folosita
Pe parcursul acestei cercetari am incercat sa identific gradul de reintegare sociala a adolescentelor-mame singure. Tot prin acest studiu am urmarit sa identific caracteristicile personale ale mamei, factorii care au influentat aparitia acestei situatii, modul in care mama se relationeaza cu copilul, si desigur ce planuri are pentru viitor pentru ea si pentru copil.
Obiectivele cercetarii pe care mi le-am stabilit pentru a putea realiza scopul pe care tocmai l-am mentionat sunt:
urmarirea influentei pe care o are situatia economica in viata mamei singure;
observarea in ce masura centrul maternal influenteaza hotararea mamei de a pastra copilul;
urmarirea atitudinii si a comportamentului pe care il are mama fata de copil;
daca tanara mama pastreaza legatura cu tatal copilului.
Cercetarea am realizat-o pe baza urmatoarelor ipoteze:
dezorganizarea familiala este un predictor important in dezvoltarea acestui fenomen de mama singura;
tinerele mame intampina dificultati in gasirea unui loc de munca;
varsta atat de frageda a adolescentei, scade calitatea ei ca si mama;
in reintegrarea sociala a adolescentelor- mame singure, un rol important il are centru maternal in care au beneficiat de aceste servicii;
Metodele de cercetare pe care le-am folosit in realizarea acestei cercetari sunt urmatoarele:
- inteviul
- metoda observatiei
- studiul de caz
In limba romana termenul de interviu ,,reprezinta un neologism provenit din limba engleza (,,interview"- intrevedere, intalnire) fiind utilizat deopotriva in jurnalistica si in stiintele socioumane." Are ca si echivalent alti termeni, adica cei din limba franceza ,,entretien" (conversatie, convorbire) si ,,entrevue" (intalnire intre doua sau mai multe persoane). In ciuda faptului ca cel de-al doilea termen desi reprezinta traducerea literala a celui anglosaxon, totusi comporta un sens diferit: are o nuanta utilitara, de aranjament sau de surpriza. Precizarea aceasta de natura lingvistica este necesara deoarece in sociologia romaneasca se face distinctie intre termenii de interviu si convorbire. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 267)
Interviul de cercetare este definit ca fiind tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru a descrie stiintific un fenomen social. Este bazat pe comunicarea verbala. Lucrul pe care il are in comun cu chestionarul este faptul ca si interviul presupune intrebari si raspunsuri, iar diferenta este ca atunci cand vorbim despre interviu raspunsurile sunt date intotdeauna verbale pe cand chestionarul nu. Elementul fundamental pe care il are aceasta tehnica a interviului este convorbirea, pe cand intrevederea nu constituie decat o conditie care faciliteaza transmiterea de informatii unidirectionale (de la intervievat catre operatorul de interviu). (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998)
Atunci cand vorbim despre interviu ca si tehnica de cercetare in stiintele socio-umane, este important de a acentua faptul ca utillizarea lui intr-o cercetare de tip socio-uman trebuie sa conduca la stabilirea relatiilor dintre variabile, la testrea ipotezelor.
Ancheta prin interviu este frecvent folosita in cerectarile sociologice. Este recomandata aceasta metoda ,,cand trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru ca se desfasoara in locuri private, cand se cerceteaza credintele si atitudinile, neexistand documente scrise despre acestea. In astfel de cazuri cea mai buna solutie o reprezinta utilizarea interviului." (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 271)
Gradul de libertate in formularea, numarul si succesiunea intrebarilor este diferentiata prin interviurile nondirective si cele directive. Interviurile nondirective au cateva caracteristici si anume numarul redus de intrebari, formulrea spontana a intrebarilor, durata care teoretic este nelimitata, volumul mare de informatii, prin raspunsurile complexe, prin centrarea pe persoana intervievata si cu posibilitatea de repetare a antrevederii. La polul opus se afla interviurile cu intrebari prestabilite, care sunt structurate intr-o ordine rigida si se desfasoara intr-un interval de timp limitat cu o singura intrevedere si este centrat pe problema de studiu. In abordarile de tipul nondirectiv sentimentele si atitudinile exprimate spontan sunt cele care sunt inregistrate, acestea fiind interpretate in functie de comportamentul si discursul global, indicandu-se tema convorbirii, este recunoscut continutul celor declarate, se pun intrebari foarte precise, sunt date informatii, definindu-se situatia intervievarii prin responsabilitatea cllientului de a utiliza cele discutate.
Dimitrie Gusti considera ca observatia reprezinta ,,principala metoda de cercetare monografica. Ea trebuia sa fie pregatita teoretic, sa fie sincera si obiectiva, sa fie verificata si controlata, sa fie repetata". (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p.405)
Daca ar fi sa raspundem la intrebarea ce este observatia, atunci am putea spune ca ea inseamna a cunoaste, a examina un subiect sau un proces, a face constatari si remarci referitoare la ceea ce ai privit cu atentie. Procesul psihic care sta la baza observatiei, pun in actiune memoria, atentia, inteligenta, receptivitatea emotionala, imaginatia, rezultand astfel implicarea subiectului cunoscator in actul observatiei. Personalitatea si factorii socio-culturali sunt prezenti in procesul observarii si in produsul acestui proces. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 406)
Observatia stiintifica se diferentiaza de cea nestintifica prin faptul ca urmareste sa dea o semnificatie lucrurilor si proceselor percepute si sa verifice ipotezele spre a stabili o lege de producere a lor. In cadrul observatiei stiintifice este necesar un scop al observatiei, planificarea si desfasurarea dupa niste reguli care sunt bine stabilite si indelung verificate. Ca si scop, cercetarea stiintifica se diferentiaza de cea nestiintifica prin faptul ca testarea ipotezelor este scopul cercetarii stiintifice.
In cadrul stiintelor socio-umane, observatia este inainte de orice, observarea omului de catre om, fapt care ii da o particularitate aparte fata de observatia din stiintele naturii, deoarece in cadrul observatiei din stiintele socio-umane vorbim despre un raport intre doua persoane care ,,isi dau seama" si actioneaza ca atare. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 406)
Recurgerea la aceasta metoda a observatiei are cateva avantaje si anume: in superioritatea observatiei fata de ancheta sau fata de studiul documentelor cand se studiaza comportamentul nonverbal, erorile datorate memoriei fac din datele obtinute prin metodele interogative "informatii de mana a doua", inregistrandu-se comportamentele individuale si cele colective chiar in momentul desfasurarii lor observatia isi dovedeste din nou superioritatea. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 408)
Chiar daca pana acuma am vazut care au fost avantajele pe care le are observatia ca si metoda, in continuare vom analiza dezavantajele pe care le are observatia si anume: "un control redus asupra variabilelor externe care pot sa afecteze datele cercetarii, dificultati de cuantificare, limitarea la studiul unor esantioane mici, dificultatea de a patrunde in anumite medii (agentii guvernamentale, servicii secrete, cluburi selecte, etc.) si de a studia comportamente intime (de exemplu, comportamentul sexual poate fi studiat cu ajutorul interviului, chiar telefonic, dar nu prin metoda observatiei.). (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, pp. 408-409)
Daca ar fi sa facem o sintetizare la ceea ce am spus pana acum despre observatie, putem spune ca in sens larg observatia sociologica este definita ca cercetarea concreta, de teren, empirica, iar in sens restrans ca metoda stiintifica de colectare a datelor cu ajutorul simturilor (auz, miros, vaz, etc.) in vederea inferentelor sociologice si psihologice in verificarea ipotezelor sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul inconjurator, oamenii si relatiile interpersonale, comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile, comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activitatilor creative ale persoanelor si grupurilor umane. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 409)
Observatia este de mai multe tipuri, variand in functie de criteriile de clasificare a procedeelor de aplicare a observatiei. William J. Goode si Paul K. Hatt fac distinctie intre observatia controlata si observatia necontrolata, iar in cadrul celei necontrolate intrand cea participativa si nonparticipativa.
Bernard S. Phillips propune urmatoarea clasificare: observatie slab structurata si observatie puternic structurata. Observatia slab structurata include observatia participanta si observatia nonparticipanta.
In lucrarea "Einfuhrung in die Methoden der empirischen Soziologie" de Renate Mayntz si colab., sunt analizate distinct observatia sistematizata si nesistematizata, observatia de teren si observatia de laborator, observatia participativa si observatia nonparticipativa. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, pp. 409-410)
Inainte de inceperea oricarui tip de observatie cercetatorul trebuie sa isi puna o serie de intrebari cum ar fi: "Ce trebuie observat?", "Cum sa se inregistreze fapptele de observatie?", "Ce relatie este recomandabil sa se stabileasca intre cel ce observa si cei observaati?" (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, p. 419)
In cadrul observatiei trebuie sa respectam anumite reguli cum ar fi conditiile prealabile observarii, procedura de notare, continutul notelor de observatie si deaigur definitivarea notelor de observatie. Notele de observatie trebuie revazute, adaugite, corectate, trebuie clasificate provizoriu, iar cand sistemul de categorii este bine conturat sa se treaca la clasificarea lor definitiva. (Chelcea, S., Marginean I., Cauc I., 1998, pp. 419-420)
Prin studierea unui caz, cercetatorul poate desprinde cunostinte, abilitatile de interventie, isi poate imbogati stocul de cunostinte teoretice sau poate sa verifice puterea pe care o are o teorie. Asistentul social cercetator identifica o situatie problematica de viata socio-umana cotidiana, cu ajutorul celor care sunt implicati in ea. El este cel care va descrie care sunt conditiile, resursele, valorile, normele,actorii, factorii, inarmandu-se cu o orientare sau cu o ipoteza, pe care le poate nuanta in studiul de caz, si cu care traverseaza situatia si cauta sa ii surprinda complexitatea. Pe langa acestea, cercetatorul poate sa isi completeze informatiile prin studierea cazului cu documente oficiale, observatii directe si convorbiri. (coord. Neamtu, G, Iasi, 2003, p. 245)
O forma rezumativa a studiului de caz poate fi prezentata astfel:
Cercetatorul care are scopul studierea familiilor monoparentale, in studierea cazurilor poate urmari urmatoarele aspecte:
Aceste aspecte este important sa fie urmarite atunci cand realizan un studiu de caz.
Schema operationala
In cercetarea pe care am realizat-o asupra reintegrarii sociale a adolescentelor-mame singure, a ales urmatorii indicatori si urmatoarele dimensiuni. Acestea sunt reflectate de urmatoarea schema operationala:
|
DIMENSIUNI |
INDICATORI |
|
Situatia familiala |
- relatia cu familia de origine - starea civila - relatia cu familia extinsa |
|
Locuinta |
unde locuieste unde a locuit daca acuma se afla in centru unde are de gand sa locuiasca dupa iesirea din centru restul persoanelor din locuinta |
|
Expectante si perspective de viitor |
- planuri pe plan familial - planuri pe paln profesional - idealul de viata |
Descrierea esantionului
Esantionul este reprezentat de adolescentele-mame singure din Centrul Maternal Briana sau care au beneficiat de serviciile centrului maternal. Esantionul este format din 10 subiecti, tinere cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani. In 9 dintre cazuri, fetele sunt provenite din mediul urban iar in unul dintre cazuri o tanara este de provenienta rurala. Putem confirma dupa aceasta descriere faptul ca asa cum arata statisticile, numarul fetelor care raman insarcinate la o varsta asa de frageda este mai mare in mediul urban decat in mediul rural.
Ceea ce este specific sau comun pentru majoritatea dintre aceste fete este faptul ca provin dintr-o familie dezorganizata sau cu probleme familiale, in unul dintre cazuri fiind vorba inclusiv de abuz. Ca si in situatiile in care numarul fetelor insarcinate provenite din mediul urban este mai mare decat numarul fetelor insarcinate provenite din mediul rural, si in aceste cazuri, cercetarile sunt din nou demonstrate prin aceste studii de caz.
In continuare, voi prezenta studiile de caz pe care le-am realizat, lotul de subiecti fiind din Centrul Matrenal ,,Briana" care acuma domiciliaza in centru sau care au domiciliat in Centrul Maternal ,,Briana".
STUDIU DE CAZ 1
Numele si prenumele : S.I.
Varsta : 15 ani
Mediu : rural
Situatia familiala : - S.I. provine dintr-o familie dezorganizata care locuieste la tara ( judetul Bihor ) , doar mama lucreaza , tatal fiind dependent de consumul de alcool incercand sa-si gaseasca un loc de munca dar fara un final reusit. Locuiesc in casa bunicilor din partea tatalui. Acest lucru denota faptul ca situatia economica este precara pentru S.I.
In familie au loc certuri frecvente dotorate consumului de alcool si venitului insuficient al mamei care nu acopera cheltuielile necesare intregii familii, conducand la un mediu familial dezorganizat.
S.I. are un frate care este elev ; atat mama cat si tata nu se ocupa de educatia copiilor , uneori se implica bunica care din pacate nu este respectata de copii.
Situatia actuala : - S.I. a ramas insarcinata in urma unei relatii de scurta durata pe care a avut-o cu un baiat. Acest baiat este de etnie roma, in varsta de 21 ani. La aflarea vestii ca S.I. este insarcinata, a parasit-o si pe deasupra nu recunoaste copilul pe care l-a avut in urma relatiei.
Mama S.I. s-a transferat de la liceu unde era clasa a IX-a cursuri de zi, la fara frecventa pentru a putea creste copilul . A locuit la Centru Maternal deoarece tatal ei nu o primeste acasa cu copilul.
Are un venit 200 lei / luna ; economiseste acesti bani pentru viitor cand nu va mai locui in Centru Maternal . Doreste sa-si imbunatateasca relatia cu familia ei, sa se intoarca in familie pentru a putea fi sprijinita la cresterea copilului, sa isi poata continua studiile si finalizeze liceul la fara frecventa. Deci pentru a se reintegra intr-o anumita masura din nou in viata pe care a avut-o si sa adopte alte roluri pentru a se reintegra in societate.
Dupa ce copilul va implini un an mama doreste sa se angajeze si sa-si intretina copilul. In prezent este o situatie dificila pentru mama S.I. care a locuit in Centrul Maternal, dar se lucreaza la rezolvarea ei impreuna cu asistentul social de la Centrul Maternal.
Caracterizare : Este o persoana puternica , luptatoare , ambitioasa, putin imatura pentru atributiile care-i revin in prezent dar invata repede si are mari sanse de reusita in viata cu sau fara ajutorul familiei.
STUDIU DE CAZ 2
Numele si prenumele : C.S.
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Situatia familiala : - Parintii sunt divortati de cand avea 14 ani , ea (C.S.) a locuit cu tatal ei care s-a recasatorit si care a avut alte preocupari legate de noua familie iar C.S. fiind neglijata , uneori fiind chiar abuzata fizic de catre acesta. Relatia cu mama ei fiind una foarte superficiala, si acesta recasatorindu-se si avand si un copil din noua casatorie , nu se mai intereseaza de situatia ei C.S. Familia mamei C.S. este o familie dezorganizata, ceea ce in viata ei a avut un impact nefavorabil deoarece C.S. nu a putut sa nu urmeze exemplul parintilor sau mai bine zis familia ei sa nu fi avut o influenta asa negativa asupra ei deoarece, de urmarea unui exemplu nu putem vorbi in totalitate.Ea a mai fost crescuta si de sora mamei ei de care a ramas foarte atasata.
De la varsta de 16 si-a inceput viata sexuala, urmand si foarte multe probleme: a fost violata intr-o seara la discoteca, i s-au furat bijuteriile de doua ori, a fost drogata fara sa stie de mai multe ori, turnadu-i-se in bautura droguri.
Situatia actuala : C.S. nu a avut o relatie permanenta si de lunga durata , ea avand patru parteneri in cursul unui an .A ramas insarcinata cu un baiat din Ungaria care a venit in vizita la rudenii in vacanta. Acesta mai avand un alt copil dintr-o relatie precedenta pentru care si-a asumat responsabilitatea de a ajuta mama la cresterea copilului. Mama ( C.S.) nu are locuinta si nimeni din familie nu ii ofera o locuinta deoarece sunt persoane cu venituri mici, deci familia avand o stare materiala cu venituri mai mici.
Acum C.S. locuieste in Centru maternal nu are nici un venit, ea se pregateste pentru nastere si isi continua studiile la fara frecventa. Nu doreste sa informeze tatal copilului de existenta copilului deoarece este ,,un drogat" iar acesta i-a cerut sa-i promita ca va face avort in cazul unei eventuale sarcini.
C.S. va locui la centrul maternal 1 an, timp in care va face economii din venitul acordat de stat de 200 lei, doreste sa continue liceul, si sa se angajeze cand copilul va avea sase luni.
In ultima perioada mama lui C.S. s-a interesat de ea , chiar si matusile acesteia i-a acordat sprijin material si au incurajat-o in deciza luata de a-si asuma responsabilitatea pentru cresterea copilului. In timpul sarbatorilor a fost acceptata in familiile lor , lucru care a insemnat foarte mult pentru ea.
Caracterizare C.S. : este o persona luptatore , care stie ce vrea are planuri de viitor realiste si bine conturate , lupta pentru ideile sale si este decisa sa-si creasca copilul cum va sti mai bine. Acesta este un punct forte pentru C.S. deaorece va avea puterea sa treaca mai usor peste problemele care o asteapta ca si mama singura si ca sa se reintegreze in societate sau sa nu regreseze daca deja este integrata.
STUDIU DE CAZ 3
Numele si prenumele : I.U.
Varsta : 19 ani
Mediu : urban
Situatia familiala : I.U. provine dintr-o familie de parinti divortati si fiecare dintre parinti s-au recasatorit. I.U. a mentinut o relatie foarte superficiala cu parintii si fratii mai mici. Inainte de divortul parintilor acestia au dorit sa o casatoreasca, iar datorita acestui lucru I.U. a fugit de acasa, a fost acceptata de o familie mai in varsta care i-au promis ca o vor sprijini pana la terminarea liceului, fiind ajutata de asemenea de doua dintre surorile ei mai mari care erau plecate in Germania impreuna cu familia.
Situatia actuala : I.U. a ramas insarcinata in urma unei relatii cu un baiat care i-a promis ca se casatoreste cu ea . Toate acestea au fost doar niste promisiuni desarte deoarece atunci cand el a aflat de sarcina, a rupt relatia sub motivul ca nu este pregatit de casatorie si nici nu doreste sa-si asume responsabilitatea pentru cresterea copilului. Tatal nu doreste nici sa recunoasca copilul. Face acest lucru datorita varstei (imaturitatii), a faptului ca a fost nepregatit pentru aceasta responsabilitate. Doreste sa mai aiba ,,libertate" sunt motivele pe care le are el si pe care i le-a spus lui I.U. Familia lui de asemenea il incurajeaza in ruperea acestei relatii pe care o are cu I.U.
Responsabilitatea a ramas in totalitate pe spatele mamei. Desi responsabilitatea a cazut toata pe umerii ei, ca si cum nu ar fi de ajuns, ea a ramas fara un ajutor constant din partea unei familii sau a vreunei persoane.
In prezent a fost acceptata la Centru Maternal, beneficiind de consiliere, deoarece este foarte marcata de evenimentele care sunt in viata ei; ea doreste sa-si cresca singura copilul, dar este speriata de ceea ce inseamna sa cresti un copil, de greutatea pe care o implica cresterea singura a copilului.
Acum se pregateste pentru nastere, asteapta cu nerabdare venirea copilului. Ea mai incearca o reluare a relatiei cu tatal copilului pentru a-l responsabiliza si pentru a-i oferi sprijin la cresterea copilului, si pentru recunoasterea copilului in actele de identitate.
Dupa nasterea copilului doreste sa-si reinceapa studiile la facultate si are unele promisiuni de ajutor din partea familiei, ceea ce este foarte bine deoarece sunt sanse pentru ca ea sa poata sa ii asigure copilului un viitor mai bun.
Caracterizare I.U. : este optimista si hotarata sa nu-si paraseasca copilul oricat de greu ii va fi. De asemenea este ambitioasa doreste sa-si continuie studiile dar putin descurajata de iresponsabilitatea celor din jur. Chiar daca cele intamplate au marcat-o pe I.U., totusi cred ca va avea puterea sa o ia de la inceput, sa isi continue drumul in viata si sa aleaga ceea ce este bine pentru ea si pentru copilul ei.
STUDIU DE CAZ 4
Numele si prenumele : L.D. ( insarcinata 7 luni)
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Situatia familiala L.D provine dintr-o familie cu patru copii, ea fiind al treilea dintre copii. Parintii lui L.D. sunt divortati si tatal ei este inchis.
Mama lui L.D. este singura care intretine familia de cinci membri. Acestia locuiesc in chirie iar timp de patru ani au primit sprijin din partea unor fundatii astfel putand sa se descurce mai usor.
Situatia actuala L.D. a ramas insarcinata in urma unei relatii de scurta durata. In urma acestei relatii, L.D. a ramas insarcinata cu tatal copilului care atunci cand a aflat ca va deveni tatal a unui copil pe care L.D i-l va aduce pe lume parasit-o. Acesta i-a cerut adolescentei sa faca avort dar L.D. a refuzat acest lucru. Ea a refuzat sa faca acest lucru, sa faca avort gandindu-se la copilul pe care o sa il aiba si desigur la propria ei sanatate si la consecintele pe care le poate avea un avort.
Ea nu are posibilitate sa-si creasca copilul intr-o garsoniera unde locuieste familia. A apelat la sprijinul Centrului maternal pentru a-i oferi locuinta si ajutoru material de care are nevoie pentru a se putea descurca si a puteam merge mai departe.
In prezent,L.D. isi continua scoala. Momentan este la cursurile la zi, transferandu-se la cursuri fara frecventa dupa nasterea copilului. Ceea ce este bine pentru L.D. este faptul ca mama ei este alaturi de ea in sensul ca este sprijinita si incurajata de mama ei dar financiar nu are posibilitati sa o ajute pe L.D. Modul in care o sprijina si o ajuta mama ei pe L. D. Este foarte bine deoarece astfel ea poate trece mai usor peste anumite probleme deaorece stie ca cineva este alaturi de ea si ca o intelege si face tot ce ii sta in putinta pentru o ajuta cat mai bine.
In prezent ea va locui la Centru Maternal 1 an , isi va face actele de identitate pentru copil, iar in plus va beneficia de cursuri pentru cresterea copilului.
Venitul de 200 lei/luna va fi economisit de mama, de asemenea familia face demersuri pentru a depune un dosar la Primaria Oradea pentru a primi o locuinta sociala la ANL impreuna cu familia ei de 6 persoane. Intre timp familia tatalui copilului a aflat de sarcina si incerca sa ia legatura cu mama L.D. dar acest lucru decurge foarte incet.
Caracterizare: este harnica si optimista, in prezent isi finalizeaza cursurile de croitorie si doreste sa lucreze in domeniu pentru a putea intretine copilul. Este nerabdatoare sa nasca si este convinsa ca nu isi va parasi copilul niciodata oricat de greu ar trebui sa munceasca. Aceasta mi se pare un lucru bun la L. D. Deoarece cred ca nu isi va parasi copilul si va face tot ce ii sta in puteri pentru a-i oferi acestuia tot ce e mai bun. Comportamentul lui L. D. cu privire la copilul pe care o sa-l nasca este unul bun deoarece ea asteapta cu nerabdare sa isi cunoasca copilul. Si faptul ca doreste sa termine cursurile de croitorie sunt tot un semn bun deoarece doreste sa aiba o calificare pentru a se putea angaja mai usor dupa ce bva nasze copilul si va putea intra pe piata muncii.
STUDIU DE CAZ 5
Numele si prenumele : K.A.
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Numele si prenumele copilului: K. A.
Varsta copilului: 2 ani
Situatia familiala K.A. provine dintr-o familie cu 4 copii , ea fiind cel de-al patrulea copil. Tatal ei a decedat, iar mama lor a ramas singura sa intretina familia cu un venit pe care il are din pensie de boala. Domiciliul lor este un doveditor al faptului ca situatia materiala este mai precara deoarece locuiesc intr-o locuinta sociala.
Situatia lui K.A. este mai deosebita de celelalte pe care le-am intalnit pana acuma deoarece ea avea o relatie pe care o considera stabila cu tatal copilului si anume K.A. a ramas insarcinata cu tatal copilului cu care a avut planuri de casatorie pana la aparitia sarcinii, pe urma a negat totul parasind-o in cele din urma.
Situatia actuala K.A. a fost nevoita sa-si abandoneze scoala pentru a-si ingriji copilul iar venitul de 200 lei pe luna il imparte cu familia pentru paine, lapte si strictul necesar. Din nou, situatia materiala este aducatoare de probleme pentru K.A. Familia ei are mari datorii la intretinerea locuintei si sunt amenintati sa fie evacuati si astfel ajungand intr-o situatie si mai grava decat cea anterioara.
K.S. doreste sa-si lase copilul in ingijirea mamei ei, pentru a o mai ajuta cu bani dar, aceasta nu poate fi angajata decat la implinirea varstei de 18 ani. Este o situatie mai dificila pentru ea si pentru familia ei
Familia este foarte saraca, nu o poate sprijini financiar dar au grija de copil care este iubit de intrega famile, ceea ce este un lucru important atat pentru K.A. sa simta faptul ca este iubita si ca este acceptata de familia ei chiar daca a trebuit sa treaca prin aceasta situatie de a fi parasita de tatal copilului. Acest sprijin si unitatea familiei este necesara deoarece astfel ei pot trece mai usor peste problemele lor si inca un punct bun pe care il ofera aceasta unitate si intelegere din partea familiei este faptul ca ai o siguranta ca cuiva ii pasa de tine si este alaturi de tine in orice moment din viata in special in momentele grele.
Acum ea este sprijinita de Centrul Maternal la domiciliul acesteia pentru a face fata nevoilor copilului pana la varsta de 18 ani cand va putea sa-si gaseasca un loc de munca si va putea sa se descurce singura fara ajutor.
Tatal copilului a dorit doar o relatie de prietenie, si nicidecum sa-si asume responsabilitatea unei familii. La randul lui, tatal de asemenea provine dintr-o familie dezorganizata si foarte saraca , lucreaza fara carte de munca iar venitul propriu abia daca ii ajunge sa se intretina.
Caracterizare Este o persoana pesimista in ce priveste situatia materiala. In viitor, este hotarata sa nu mai aiba un alt copil, are tendinta de a crea dependenta de serviciile fundatiei. Singura motivatie pentru care lupta este copilul de care se ingijeste cat poate ea mai bine. Comportamentul pe care il are fata de copil este unul bun dar, nu ar trebui sa fie asa de pesimista ci trebuie sa incerce sa priveasca latura pozitiva a lucrurilor chiar daca la inceput aceasta este mai greu de observat. Va trebui sa treaca si peste aceasta tendinta de dependenta fata de serviciile centrului pentru ca daca nu va face acest lucru nu ii va fi usor in viitor.
STUDIU DE CAZ 6
Numele si prenumele : L.C.
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Situatia familiala : L.C. provine dintr-o familie cu 2 copii, unde ambii parinti lucreaza, iar fratele ei mai mic este mult mai iubit decat ea (din cele sustinute de ea). A avut un mediu scolar nu foarte bun, prietena ei avand relatii cu baietii de la varsta de 15 ani , iar acesta facandu-i cunostinta si ei cu fosti prieteni. Deci prietenii ei, mediul in care se invartea nu a fost tocmai cel mai indicat pentru L.C., gasca ajungand sa-si puna amprenta asupra ei.
Situatia actuala :A avut o relatie cu un baiat timp de 4 luni dupa care a ramas insarcinata. Baiatul cu care a avut aceasta relatie nu recunoaste ca ar fi tatal copilului si evita deci responsabilitatea care ii revine.
Tatal copilului este elev in ultimul an si familia lui nu ar accepta relatia pe care a avut-o cu L.C. si pe deasupra l-ar da afara din casa. Tatal copilului fuge de responsabilitati deoarece el doreste sa-si continue studiile considerand ca este prea devreme sa lucreze si sa-si asume responsabilitati familiale. La acest lucru el trebuia sa se gandeasca inainte de a avea relatii sexuale cu L.C. care are doar 17 ani. Probabil deoarece el nu este cu mult mai in varsta ca L.C., nu s-a gandit la consecintele pe care le poate avea aceasta relatie sau mai bine zis nu a vrezut ca i se poate intampla lui.
Cand sarcina a inceput sa fie observabila, L.C. hotareste sa plece de acasa fiind in timpul vacantei, motivand ca ar dori sa lucreze si sa fie independenta. Parintii nu au fost de acord dar ea a trecut peste voia parintilor ei. Dupa nastere cand era inca la maternitate si-a sunat familia si i-a informat motivul adevarat pentru care a plecat de acasa si totodata le-a spus ca sunt bunici.
A urmat o perioada de certuri telefonice, dupa care familia a acceptat-o acasa oferindu-i locuinta de la tara a bunicilor. Toate acestea s-au intamplat doar cu conditia daca ea isi va ingriji copilulsi isi va termina liceul la fara frecventa. Dupa ce vor avea sa se intample toate acestea, parintii de asemenea i-au cerut sa le promita ca aceasta isi va cauta un loc de munca ca sa isi poata intretine copilul.
Mama L.C. a urmat intocmai planul propus de parintii ei si a reusit cu sprijinul acestora sa finalizeze studiile, deci ceea ce i-au dorit a fost in beneficiul ei si astfel a observat ca parintii nu i-au vrut si nu ii vor niciodata raul.
Tine legatura cu Centru Maternal si isi promite sa viziteze locul unde s-a decis sa nu-si abandoneze copilul si sa-si asume responsabilitatea pentru viata si cresterea lui. Este foarte fericita ca a pastrat copilul si are un scop foarte clar in viata acum.
Caracterizare : Este ambitioasa, curajoasa, infrunta greutatile cu optimism, copilul este foarte important, o motivatie pentru care nu cedeza in fata problemelor. Este hotarata sa-si intemeieze o familie dupa varsta de 30 ani, cand va fi mai matura si va gasi o persoana responsabila. Sunt sigura ca se va descurca si pe viitor deaorece a invatat foarte multe din aceasta patanie prin care ia fost dat sa treaca.
STUDIU DE CAZ 7
Numele si prenumele : J.V.
Varsta : 18 ani
Mediu : urban
Numele si prenumele copilului: V.I.
Varsta copilului: 1 an
Situatia familiala : J.V. provine dintr-o familie numeroasa, parintii ei abandondonand-o la Casa de Copii la varsta de 6 ani. In timp au mai fost abandonati inca doi frati de-ai ei dar pe care nu a reusit sa-i cunoasca decat abia la varsta de 18 ani, varsta la care a fost nevoita sa parasesca orfelinatul.
Dupa iesirea din orfelinat J.V. si-a cautat familia. Mama ei era deja recasatorita si avea 4 copii acasa . Daca despre mama ei areusit sa afle anumite lucruri si a reusit chiar sa dea de ea, despre tatal ei nu a aflat nimic. Dorinta ei a fost sa locuiasca impreuna cu familia, dar acest lucru nu a fost posibil. A ramas in Oradea, unde si-a gasit un loc de munca in croitorie si a reusit sa-si inchirieze o locuinta in conditii foarte modeste desigur din cauza situatiei materiale nu tocmai potrivite.
Situatia actuala J.V. l-a cunoscut pe L.P. care este tatal copilului. L.P.este un om nehotarat sau poate ca dorea doar distractie deoarece el sustinea ca era nehotarat daca sa se casatoresca sau nu cu J.V. si a durat aproape 1 an pana cand acesta s-a decis.
Mama J.V. a locuit la Centrul Maternal timp in care a economisit venitul primit. Ea si-a depus actele la Primaria Oradea de unde a obtinut o locuinta. Dupa ce a obtinut locuinta de la primarie, s-a casatorit cu tatsl copilului care in final s-a hotarat sa se casatoreasca, iar astfel proaspata familie s-a mutat in aceasta locuinta ca si familia care acum au devenit. Copilul are unele probleme medicale lucru care i-au unit pe cei doi parinti in a sprijini copilul in aceasta problema si desigur spre a se apropia ei mai mult unul de celalalt.
Caracterizare : Nu sunt bine pregatiti pentru a forma o familie de aceea au apelat la consiliere, pentru rezolvarea unor situatii de familie, sotul fiind foarte influentabil de parerile mamei sale, care doreste sa-i gaseasca ,, o partida" mai buna, mama lui fiind o persona foarte materialista.
Copilul este iubit de ambii parinti si de asemenea de bunici. Familia poate sa fie durabila deoarece amandoi sunt deschisi pentru comunicare si colaborare, iar in urma consilierii de specialitate au facut progrese. Faptul ca a crescut in Orfelinat si departe de afectiunea parintilor J.V. considera ca acest lucru a marcat-o pe intrega viata . Este o luptatoare si lupta cu aceste neajunsuri si cred ca o sa reuseasca sa le depaseasca de dragul copilului ei si de dragul familiei pe care acum o are si pe care pot sa spun ca pana atunci nu a avut-o sau cel putin nu a simtit ca o are.
STUDIU DE CAZ 8
Numele si prenumele : M.L.
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Situatia familiala : M.L. provine dintr-o familie stabila dar cu probleme de comunicare intre parinti si copii. Pentru familie este foarte importanta imaginea sociala; motiv pentru care au respins-o pe fiica lor care a ramas insarcinata. Un alt motiv al respigerii copilului pe care il are fiica lor este faptul ca nu au posibilitatea de a-i oferi acestuia pe termen lung sprijinul material de care are nevoie.
Situatia actuala : M.L. ramane insarcinata in urma relatiei de un an pe carea avut-o cu P.C. tatal copilului. Tatal copilului are un loc de munca dar locuieste impreuna cu familia sa contribuind la cheltuielile de intretinere. Nu este suficient de matur pentru a-si lua viata in propriile maini, iar in momentul in care a primit vestea despre sarcin fetei, i-a sugerat acesteia ,, sa scape de copil".
Parintii lui M.L. cand au aflat de existenta sarcinii au mai refuzat sa o primeasca acasa. Pe langa aceasta parintii totodata insistau ca fata sa faca avort, sau daca nu va face avort sa-si gasesca un loc unde sa nasca copilul iar apoi sa-si de-a copilul in adoptie pentru a-si continua viata ,, normala"( scoala, serviciu , casatorie ).
Cu toate acestea M.L. hotareste sa nu faca avort datorita fricii si a urmarilor pe care le poate avea un avort asupra sanatatii ei ca fata. Mama a sosit la Centru Maternal foarte descurajata , fiind foarte afectata de atitudinea parintilor ei. Timp de trei luni parintii au refuzat orice legatura cu ea, pe motiv ca nu merita sa fie iertata pentru ce a facut si ca doar daca va face avort se va putea intoarce acasa.
Dupa nastere M.L. si-a vizitat familia impreuna cu fetita, iar bunica acesteia a indragit-o imediat. A mai trecut 6 luni pana tatal acesteia le-a acceptat in familie construindu-le in apartamentul lor o camera din debara si balcon.
In prezent mama M.L. si-a finalizat scoala si are un loc de munca iar bunica care este pensionara ingrijeste copilul care este o bucurie pentru intreaga familie, astfel M.L. putand sa-si continue activitatile de la scoala cand era la scoala si acuma poate sa mearga la servici pentru ca mama ei are grija de fetita ei.
Tatal copilului a incercat sa reia legatura cu mama, vizitandu-si uneori copilul. Totusi mama M.L. a refuza sa se casatoresca cu el deoarece atunci cand ea avea nevoie de el acesta a refuzat sa-si asume responsabilitatea pentru copil. M.L. considera ca nu are un caracter bun si deci nu ar fi un bun model de tata pentru copil. Poate ca acest lucru se va schimba adica parerea ei despre el se va schimba dar dsigur toate acestea depind de modul in care se va purta tatal fetitei in continuare.
Caracterizare : M.L. este foarte fericita ca a reusit sa lupte cu ideile celor apropiati pentru binele copilului. Copilul este foarte special pentru mama , este iubit si bine ingrijit , fiind o motivatie pentru mama sa realizeze ceva in viata, daca nu pentru ea atunci ceva pentru copil. M.L. si copilul sunt reintegrati atat in familie cat si social, avand sprijinul familiei largite. Viziteaza adeseori fundatia sa multumeasca pentru sprijinul in momentul de rascruce si ofera multe informatii prietenelor pentru a nu se confrunta cu situatia ei (cu o sarcina).
STUDIU DE CAZ 9
Numele si prenumele : T.T.
Varsta : 17 ani
Mediu : urban
Situatia familiala: T.T provine dintr-o familie cu 4 copii care este foarte dezorganizata avand un singur venit . Tatal este alcoolic si o mare parte din venit este consumat pe bautura.Toti cei patru copii sunt elevi la Liceul Sportiv. Situatia materiala a familiei este o situatie nu tocmai potrivita, avand o situatie materiala precara.
Situatia actuala : Grupul de prieteni a avut o influenta nefasta asupra lui T.T. Acest grup de prieteni pe care il avea organiza numeroase intalniri de cuplu la unii dintre ei acasa, astfel ajungand sa il cunoasca la aceste petreceri pe S.N.
S.N. este in varsta de 26 ani. Ea a avut relatii intime cu acesta sub influenta alcoolului. Aceasta a fost prima relatie pe care a avut-o T.T. Mai tarziu s-a mai intalnit inca de vreo 4 ori tot cu aceeasi persoana tot la asfel de intalniri. In urma acestei relatii pe care a avut-o cu S.N., ea a ramas insarcinata. Hotaraste sa il anunte si pe S.N. In loc ca S.N. sa se imbucure pentru vestea pe care tocmai a primit-o, acesta ii da bani sa faca avort pe motiv ca nu ar fi fost o relatie serioasa cu ea.
T.T. si-a dorit copilul iar in timpul sarcinii a locuit la Centrul Maternal care i-a oferit un adapost . In prezent T.T. locuieste impreuna cu familia, a ajuns sa-si finalizeze studiile si s-a angajat la 5 luni dupa nasterea copilului. Cu venitul pe care il obtine contribuie la intretinerea intregii familii, iar ocazional este sprijinita si de Centrul Maternal .
Tatal copilului a incercat sa ia legatura cu mama T.T. dar aceasta refuza comunicarea si colaborarea cu el deoarece cand ea a avut nevoie de el acesta nu a sprijinit-o. Chiar daca el vrea sa comunice cu mama si aceasta refuza sa comunice cu el din cauza celor intamplate, tatal copilului este hotarat sa faca testul de paternitate si vrea sa se implice in cresterea copilului pe care l-a avut cu T.T.
Caracterizare : T.T. a cedat la insistentele tatalui copilului incercand sa refaca relatia , aceasta situatie inca mai continua. T.T. este o persoana harnica a avut un loc permanent de munca de cand a terminat liceul si s-a nascut copilul. Se bazeaza pe propriile resurse iar cat timp aceasta lucreaza este sprijinita de mama acesteia care are grija de copil. Energica , ambitioasa , motivata sa-si cresca copilul cu sau fara ajutorul persoanelor din exterior. Faptul ca este hotarata sa isi creasca copilul chiar daca nu are ajutor este un lucru bun deoarece este decisa sa isi duca viata pe propriile picioare si sa faca tot ce ii sta in putinta pentru copilul ei. Acest lucru denota faptul ca isi iiubeste foarte mult copilul.
STUDIU DE CAZ 10
Numele si prenumele : K.M.
Varsta : 17 ani
Mediu : rural
Situatia familiala : K.M. provine dintr-o famile cu trei copii de nationalitate slovaca, avand religia romano-catolica. Parintii sunt saraci cu venituri mici, denotand o situatie materiala mai slaba, si isi castiga existenta din agricultura.
K.M. are o sora geamana cu care s-a mutat in Oradea intr-o chirie modesta. Sora ei geamana, isi gaseste un loc de munca in domeniul croitoriei si astfel o poate intretine pe K.M. sa poata sa-si continue studiile la o scoala post liceal.
Sitatia actuala: K.M. l-a cunoscut pe L.D. in varsta de 20 ani, muncitor, de nationalitate roma. Acestia au avut o relatie de 2 ani. Dupa aceasta perioada de 2 ani pe care au petrecut-o impreuna in ultima decada avand si relatii intime la insistentele lui L.D. deoarece el i-a promis ca se casatoreste cu ea, si chiar au facut pregatirile de nunta.
In acest timp K.M. reelizeaza faptul ca este insarcinata si isi anunta viitorul sot despre sarcina. Dar, in urma discutiei pe care o are cu L.D. si cu parintii acestuia, L.D. hotareste sa nu se mai casatoresca pe motivul ca nu el ar fi tatal copilului. De fapt L.D. a fost foarte influentat de parintii lui sa renunte la acesta relatie deoarece ei doreau ca el sa se casatoresca cu o fata de etnie roma, de aceeasi etnie ca si ei.
In urma acestei situatii mama a cazut intr-o depresie, dar a fost mult sustinuta de sora ei geamana impreuna cu alte persoane de la Centrul Maternal participand la cursuri de consiliere, iar in urma cursurilor ka care a participat si-a revenit.
Centrul Maternal impreuna cu K.M. au luat legatura cu Biserica romano-catolica care s-a implicat la rezolvarea situatiei oferindu-i acesteia o locuinta care avea sa devina proprietatea ei personala. Tatal copilului refuza orice legatura cu copilul si s-a casatorit cu o persoana de origine roma la 3 luni de la ruperea relatiei cu K.M.
Mama si-a finalizat cursurile si acum lucreaza, iar fetita este la cresa cat timp aceasta este la munca.
L- a iesire din Centul Maternal biserica a reluat sprijinul acestei familii.
Caracterizare : Este o persoana credincioasa care isi ofera serviciile de intr-ajutorare persoanelor in nevoie, de asemenea incerca sa ofere conditii de educare foarte bune copilului. Este incurajata foarte mult de comunitatea catolica, participa la foarte multe cursuri de educare a copilului. Este deschisa pentru intemeierea unei familii cu o persoana responsabila si serioasa care sa-i accepte copilul. Ceea ce cred eu despre K.M. este faptul ca chiar daca la inceput i-a fost greu sa depaseasca momentul in care tatal copilului a abandonat-o, o sa reuseasca sa treaca peste alte situatii care vor fi si mai grele decat cea peste care a trecut cu tatal copilului.
Sprijinul pe care il primeste ea si familia ei de la comunitatea catolica este un suport pentru ea si pentru copil, de aceea cred ca va face tot ce ii sta in putinta pentru a-i asigura copilului ei tot ceea ce este mai bun.
V 3. Concluzii
Ceea ce pot sa spun in primul rand despre cercetarea pe care am facut-o la Centrul Maternal ,,Briana", este faptul ca m-a impresionat sa vad si sa aud de la asistenta sociala cate fete ajung sa domicileze acolo pe o perioada de maxim un an. Desigur ca multe dintre ele nu ajung sa stea acolo atata timp fie pentru ca reusesc sa se descurce singure dupa ce au primit acea mana de ajutor de care aveau nevoie in momentele cele mai grele, fie ca s-au impacat cu parintii sau simplu cu tatal copilului si astfel au devenit o familie nucleara, oferindu-i copilului o viata decenta si acea siguranta pe care de cele mai multe ori ti-o da familia care are in componenta ei atat pe tata cat si pe mama.
In cadrul cercetarii am prezentat 10 studii de caz. Aceste studii ce caz au fost realizate ori in cadrul Centrului Maternal ,,Briana", ori la domiciliul fetelor care au locuit pentru o perioada acolo sau care au beneficiat de serviciile acordate de Centrul Maternal ,,Briana".
Cand am inceput cercetarea si cand am inceput sa vorbesc cu adolescentele-mame singure sau cu cele care au fost pe cale de a deveni mame, mi-am stabilit cateva obiective pe care le-am urmarit in discutia cu mamele.
Obiectivele pe care mi le-am stabilit sunt sa urmaresc influenta pe care o are situatia economica in viata unei mame singure. Am vrut sa aflu daca faptul ca au o situatie materiala mai precara a fost un factor de influenta in devenirea ei intr-o mama de la aceasta varsta atat de frageda. Un alt obiectiv a fost acela de a vedea daca faptul ca au locuit sau au beneficiat de servicii din partea centrului a avut o influenta in deciziile lor de a pastra copilul pe care il asteptau sau unele dintre ele deja il aveau.
Sa observ atitudinea si modul in care se relationeaza cu copilul a fost unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus. Doream sa aflu daca acel copil care avea sa devina de cele mai multe ori asa cum se spune ,,un copil din flori" era dorit de mama adica daca ii astepta venirea pe lume cu drag sau daca o lua ca pe un simplu fapt nesimtind nimic in fond si la urma urmei pentru copil.
Modul in care se desfasura relatia dintre ea si tatal copilului, daca pastrau sau nu legatura era foarte important de observat in aceste discutii pe care le-am avut cu aceste mame.
In 7 dintre aceste studii de caz, aceste mame proveneau din familii dezorganizate, familii care nu au relatii de comunicare bune intre ele sau in unul dintre cazuri, una dintre adolescente a fost parasita de parintii ei si astfel a ajuns sa creasca intr-un centru. Din 10 cazuri, acest numar de 7 al fetelor care provin din familii dezorganizate, sau in unele cazuri din familii chiar foarte dezorganizate este ingrijorator de mare. Acest lucru duce inspre validarea ipotezei pe care am stabilit-o, care relateaza faptul ca dezorganizarea familiala este un predictor important in dezvoltarea acestui fenomen de mama singura.
In 7 dintre situatiile de viata ale acestor fete, s-a demonstrat faptul ca acestea 6 proveneau din familii care aveau o stare materiala precara. Desigur ca nici celelalte nu aveau o stare materiala extraordinar de buna dar, totusi starea lor le permitea sa isi intretina copilul in eventualitatea in care era acceptata de parinti deci au fost altii factorii care au dus la devenirea ei ca mama singura. Oricum, acest numar este destul de mare, ceea ce il transforma intr-un factor care nu este deloc de neglijat.
In unul dintre cazuri o tanara nu a reusit sa isi gaseasca un loc de munca si astfel a beneficiat de serviciile Centrului la domiciliu, primind in fiecare luna o suma de 200 lei RON pentru a se putea descurca si a-si putea creste copilul, desigur fiind ajutata de familia ei in cresterea copilului. Ipoteza pe care mi-am formulat-o cum ca tinerele mame intalnesc dificultati in gasirea unui loc de munca, in mare masura este adevarata dar aceste dificultati sunt niste dificultati care pot fi depasite, iar in unele cazuri au fost depasite cu ajutorul centrului. Fiecare dintre ele este dornica sa aiba grija de copilul pe care il are, si astfel va face tot ce va putea ca sa reuseasca.
Una dintre ipotezele pe care le-am propus pentru aceasta cercetare este ca varsta atat de frageda pe care o au adolescentele duce la scaderea calitatii adolescentei ca si mama. Aceasta ipoteza nu s-a confirmat deoarece chiar daca tanara este la o varsta atat de frageda, ea poate sa aiba grija de copilul pe care l-a adus pe lume. Poate sa faca acest lucru cu aceeasi dragoste si cu acelasi devotament pe care l-ar avea orice mama la orice varsta. Faptul ca sunt niste mame asa tinere este un punct bun deoarece se vor simti mai aproape de copiii lor, vor putea sa ii inteleaga mai bine, vor putea sa creeze o legatura mai buna intre ele si copiii lor, copiii simtind ca sunt intelesi de parinti si astfel vor putea face din parintii lor confidentii din ziua de maine, parintii putand fi astfel in acelasi timp si sfatuitorii copiilor. Este important sa se creeze aceasta legatura, ca copilul sa stie ca parintele lui este un prieten cu el si nu ca el este ,,soldatul" si parintele este ,,comandantul". Posibil aceasta legatura se creeaza daca mama este mai tanara deaorece are o alta perspectiva de viata, dar desigur ca nu este o regula acest fapt.
Centrul Maternal ,,Briana" are un rol foarte important in decizia mamei de a pastra copilul sau daca dorea sa pastreze copilul dinainte, centrul a facut-o sa inteleaga mai bine situatia prin care avea sa treaca si sa accepte aceste lucruri cu usurinta. Toate mamele mi-au confirmat faptul ca centrul a avut un rol important in acea perioada din viata lor, unele dintre ele fiind atat de placut impresionate de locul care le-a ajutat sa depaseasca acele momente grele din viata incat si-au propus sa viziteze in continuare Centrul Maternal.
Ceea ce pot sa spun dupa aceasta cercetare pe care am facut-o la Centrul Maternal ,,Briana", este faptul ca am ramas uimita de situatia acestor fete. Nu as fi crezut poate daca nu as fi vazut ca toate aceste lucruri se pot intampla, ca o adolescenta poate sa treaca prin aceste lucruri, lucruri prin care am auzit ca au trecut. Totusi, pot sa afirm ca in ciuda lucrurilor prin care au trecut, mamele care au domiciliat in centru s-au reintegrat toate in societate. Atunci cand vorbesc despre reintegrarea lor ma refer la faptul ca au reusit sa isi reia activitatile dinainte, sa mearga la scoala, sa pastreze relatia lor cu familia chiar daca la inceput au trecut prin mai multe probleme.in final au reusit sa le depaseasca.
Din cele patru ipoteze stabilite pentru cercetare, situatia de validare/invalidare arata astfel:
CAPITOLUL VI
CONCLUZII FINALE
Aceasa tema de lucrare de licenta la inceput pot sa spun ca am considerat-o ca pe oricare alta. Pe masura ce citeam si aflam mai multe lucruri despre adolescente, despre situatiile cum ele pot deveni asa de usor, peste noapte as putea sa zic niste mame, mi-a starnit tot mai mult interesul. Este foarte interesant acest comportament pe care il are o adolescenta.
Inainte de a discuta despre comportamentul adolescentei, as vrea sa trag o concluzie despre dezvoltarea unui adolescent, despre care sunt factorii care influenteaza acesta dezvoltare a adolescentului.
Pentru ca un adolescent sa aiba o conduita si un comportament sanatos in cadrul unei societati, este important sa se vegehe de la inceput asupra acestuia, din copilarie. Este interesant de observat modul in care evolueaza un copil inspre adolescenta. Este importanta observarea modificarilor care duc la devenirea lui ca adolescent, deoarece de acolo incepe totul. Momentul in care incepe sa simta atractia pentru sexul opus, este un moment crucial pentru ca deja pot sa aiba relatii sexuale, pe care sigur in imaturitatea lor nu vor sti cum sa le faca fata in principal urmarilor care pot sa aparain urma unui act sexual. Desigur ca in principal fac referire la faptul ca nu sunt pregatiti pentru a deveni parinti. Asa cum a aratat si cerectarea, cei care sunt mai putin pregatiti sa faca fata responsabilitatii care ii revine sunt baietii. La aflarea vestii fug de responsabilitati, unii dintre ei datorita imaturitatii iar altii datorita faptului ca vor sa-si traiasca viata in continuare.
Asa s-a intamplat si in majoritatea cazurilor prezentate in partea practica a lucrarii. Majoritatea celor care aveau sa devina tatici fugeau de responsabilitatea care le revenea din diverse motive cum ar fi faptul ca vor sa isi continue studiile, ca nu sunt pregatiti pentru a-si asuma aceste roluri, ca nu sunt ei parintii copilului, mojoritare fiind afirmatiile cum ca nu ei sunt taticii acelor copii.
Concluzia la care am ajuns eu dupa ce am realizat aceasta lucrare este ca unii dintre baieti sunt mult mai imaturi decat o fata la acea varsta a adolescentei. Desigur ca nu putem face din aceasta o generalitate, dar, dupa cerectarea pe care am facut-o, am ajuns la concluzia ca in cazul acestor baieti este vorba de imaturitate si neasumarea consecintelor care au aparut ca urmare a faptelor pe care le-au facut.
Daca ar fi sa ne gandim la ce comportamente au, pe multi dintre ei i-am judeca gresit dar este foarte important sa nu uitam varsta cu care avem de-a face. Ei sunt la acei ani in care cred ca totul este posibil, sunt foarte influentabili de gasca de prieteni si desigur si nu in ultimul rand de ceea ce vad pe micile ecrane. Ajung sa isi faca din actori niste idoli, niste modele pe care vor sa le urmeze.
Unul dintre capitolele acestei lucrari, mai specific capitolul trei care se intituleaza ,,Influenta mass-mediei in dezvoltarea fenomenului de mama singura" este atribuit analizarii modului in care comportamentele si situatiile de viata reale sau imaginare de pe micile ecrane pot sa influenteze comportamentele adolescentilor, in special comportamentele din ziua de maine deoarece nu la toti functioneaza principiul conform caruia ce vad acum, acum si pun in aplicare. Efectul sumbliminal pe care il au mesajele transmise si imaginile pe care daca le tot urmaresti, ajung sa iti dicteze viata.
Asa cum afirmam pe parcursul teoriei ca gasca are un efect de cele mai multe ori decisiv in viata unei/unui adolescent, acest lucru s-a adeverit in cercetarea pe care tocmai am prezentat-o. Adica in situatia mamei L.C. care are varsta de 17 ani, prietena ei cea mai buna avea un model de vietuire nu tocmai bun a ajuns sa aiba un efect negativ acest lucru. Ceea ce vreau sa spun este ca prietena ei si-a inceput viata sexuala la varsta de 15 ani si astfel facandu-i cunostinta cu cel ce avea sa devina tatal copilului ei. Ca si cum nu ar fi de ajuns prin ceea ce a trecut, cel cu care a intretinut relatii sexuale si care este tatal copilului nu are de gand sa recunoasca copilul, responsabilitatea cazand doar pe umerii lui L.C.
O alta situatie, un alt caz prezentat este cel al mamei T.T. care avea un grup de prieteni care aveau o influenta de asemenea nefasta in viata ei. Pe langa ca avea acest grup de prieteni, T.T. avea si un mediu familial care in loc sa o ajute ii facea mai mult rau. Revenind la gasca de prieteni a lui T.T., care ziceam ca au avut o influenta negativa in viata ei vreau sa spun modul in care acesti prieteni au ajuns sa ii faca un rau decat sa ii faca un bine.
T.T. a ajuns sa il cunoasca pe S.N. la una dintre petrecerile pe care le organizau ei, sau mai bine zis erau intalniri de cuplu pe care le faceau la unii dintre ei acasa. Dupa ce l-a cunoscut pe S.N. la aceasta intalnire, a intretinut relatii sexuale cu el, fiind sub influenta alcoolului si a fost pentru prima data cand a avut relatii sexuale. S-a mai intalnit cu el de la aceste petreceri, intalniri organizate de prietenii ei de vreo patru ori, desigur avand si de aceste dati relatii intime. In urma acestor relatii, T.T. a ramas insarcinata si l-a anuntat si pe S.N. Primul lucru pe care l-a facut S.N. este sa ii dea acesteia bani ca sa faca avort. T.T. nu a avortat in cele din urma, dar a ramas singura in cresterea copilului ei.
Ceea ce am vrut sa subliniez cu acest exemplu din studiile facute, este faptul ca intr-adevar gasca are o influenta pregnanta asupra unui individ, lucru pe care il mentionasem anterior in partea teoretica a lucrarii acum s-a confirmat.
Daca ar fi sa sintetizez aceste concluzii pe care le-am tras in urma cercetarii realizate si desigur a partii teoretice a acestei lucrari, as putea spune ca:
asa cum am afirmat si pe parcursul teoriei, mass-media si desigur gasca de prieteni joaca un rol foarte important in multe dintre cazuri in devenirea unei adolescente mama la asa de frageda;
situatia materiala este de asemenea unul dintre factorii care le caracterizeaza pe majoritatea dintre aceste adolescente-mame singure;
in majoritatea dintre cazuri ele provin din familii dezorganizate, care nu se ocupa de copiii lor si care nu le acorda atentia necesara;
centrul Maternal ,,Briana" are un rol important in ajutarea mamelor singure, oferindu-le sprijin si ajutor prin serviciile acordate;
unele dintre ele intampina dificultati in gasirea unui loc de munca deaorece nu au implinit varsta de 18 ani si nu pot fi angajate;
gradul de maturizare sau de asumare a responsabilitatii este important inainte de luarea deciziei de a avea relatii sexuale cu o persoana;
faptul ca poti aduce un copil pe lume, deci a dobandit puterea de a procrea, nu este suficient pentru a aduce pe lume un copil. Sunt mai multe conditii care trebuiesc indeplinite;
sunt multe sanse ca o mama sa se poata reintegra in societate, dar ceea ce este important este ca ea sa profite de sansele care ii sunt oferite;
Reintegrarea sociala este cea mai importanta in viata unui individ care a fost exclus
sau inlaturat dintr-o societate. Aceste adolescente nu putem sa spunem ca au fost excluse dar dupa evenimentele petrecute in viata unora dintre ele, putem sa spunem ca au fost inlaturate din viata familiei. Este foarte importanta restabilirea legaturilor deaorece este nevoie de o dezvoltare armonioasa a mamei si a copilului ei si desigur de asemenea sa isi continue studiile sau sa lucreze.
In final vreau sa subliniez faptul ca fiecare trebuie sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a-l ajuta pe cel de langa el sa se reintegreze in societate, si nu sa-i afundam mai mult. Este important sa judecam pacatul si nu sa judecam omul care este doar un pion sau un instrument de cele mai multe ori ale influentei celorlalti, influenta data de societatea in care trai De aceea trebuie ajutati sa mearga inainte, sa reuseasca sa izbaveasca in viata. Chiar daca unora dintre noi le este greu sa recunoasca faptul ca suntem influentati, acest lucru s-a dovedit a fi adevarat. Suntem influentati de cele mai multe ori in mod inconstient de comportamentul celorlalti de atitudinea pe care o are societatea fata de anumite categorii de persoane din societate si desigur de atitudinea mass-mediei. Astfel ajungem sa avem stereotipuri fata de o anumita categorie de persoane din societate, stereotipuri care variaza in functie de fiecare situatia, de cauzele fiecarei dintre aceste categorii.
Acest lucru s-a dovedit si din partea teoretica precum si din cercetare. S-a aratat, desigur ca la o scara mica de subiecti, ca persoanele pot fi influentate de anturaj in primul rand, de influenta exercitata de partenerul sau viitorul (sau presupusul viitor) partener de viata. Atunci cand vorbesc despre gasca, despre impactul mai bine spus pe care il are ea asupra unui individ este de ajuns sa se observe comportamentul care se schimba al unei persoane. Sa nu negam faptul ca anturajul, termenul de anturaj are doar conotatii negative deoarece asa cum cineva poate avea o influenta negativa asupra unei persoane tot asa se poate ca o persoana sa aiba o influenta pozitiva a unei persoane. Acestea desigur ca sunt cazurile cele fericite. De aceea este important in ce gasca, anturaj, care sunt persoanele cu care ajunge o mama adolescenta intra in contact din momentul in care realizeaza care au fost consecintele unor fapte nesabuite si ca o fapta poate avea consecinte pe durata intregii vieti.
Aici apare din nou ceea ce spuneam cu cateva randuri mai sus si anume ca pe langa dorinta unei adolescente care a devenit mama la o varsta atat de frageda de a se reintegra, este foarte important sprijinul celorlalti, a grupului in care activeaza ca si fiinta.
Bibliografie
Adrian, Neculau(coord.), Psihologie sociala-aspecte contemporane, Editura Polirom, Iasi, 1996
Adrian Neculau, Psihologie sociala. Aspecte contenporane, Editura Polirom, Iasi, 1996
Alexandru, Boroi, Infractiuni contra unor relatii de convietuire sociala, Editura All Beck, 1998
Balswick, Jack, O., Balswick, Judith, K., The Family- A Chiristian Perspective an the Contemporany, Home, Grand Rapids, Michigan, 1997
Berge, Andre, Defectele parintilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967
Bonchis, Elena, Psihologia copilului, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2004
Bonchis, Elena si Secui, Monica, (coord.), Psihologia virstelor, Editura Universitatii din Oradea, 2004
Bourhis, Richard, M., Leyens, Jackness, Philippe, Stereotipuri, discriminare si relatii inter-grupuri, Editura Polirom, Iasi, 1997
Catalin, Zamfir, Lazar, Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993
Coleman, James, Intimitate Relationships, Marriage and family, Bobbs-Mervill Educational Publishing, Indianopolis, 1984
Dr. Stelian Pana, Dr. Stelian Pana jr. Dictionar de obstetrica si ginecologie, Editura Univers enciclopedic, 1995
Florica, Chipea, Familia contemporana. Tendinte globale si configuratii locale, Editura Expert, 2001
Gilles Ferreol si Adrian Neculau, Violenta. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, 2003
Ilut, Petru, Familia, cunoastere si asistenta, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1995
Ion, Dumitrescu, Nicolae Andrei, Aspiratii si atitudini in adolescenta, Editura Albatros, Bucuresti, 1983
Ion Dumitrescu, Nicolae Andrei, Tineretul, azi aspiratii optiuni perspective, Scrisul Romanesc, Craiova, 1985
Ion, P.,Filipescu, Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate, Editura All Educational, Bucuresti,1997
Lavinia, Onica, Chipea, Aspecte socio-juridice privind protectia drepturilor copilului- studiu de caz in judetul Bihor, Editura Expert, Bucuresti, 2007
Lawrence Bauman, Robert, Riche, Adolescentii o problema, parintii un necaz, traducerea si adaptarea Mihnea Columbeanu, Editura Antet, 1995
Lindsay, Janne, W, Rodine, Sharon, Teen Pregnancy Challenge-vStrategies For Change, by Morning Glory Press, Buena Park, California, 1989
Luca, V., Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala, Bucuresti, 1989
Marginean, I., coord., Tineretul deceniului unu. Provocarile anilor 90, Editura Expert, Bucuresti, noiembrie 1996
Mielu, Zlate, Psihologia vietii cotidiene, editura Polirom, Iasi, 1997
Mihai, Stoian, Planeta ,,adolescenta", Editura Albatros, Bucuresti, 1980
Mitrofan, Iolanda, Ciuperca Cristian, Psihologia relatiilor dintre sexe, Editura Alternative, Bucuresti, 1997
Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a copilului, Casa de editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1994
Neamtu, George, (coord.), Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 2003
Ovidiu, Badina, Constantin Schifirnet, Tineretul si mass-media, Centrul de cercetari pentru problemele tineretului, Bucuresti, 1971
Papalia Diane E., Old Wendkos Sally, A Child"s World-Infancy Through Adolescence, by McGrow-Hill Inc., USA, 1990
Petrache, Vartej, Obstetrica fiziologica si patologica, Editura All, 1986
Radu, I, Drutu I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V., Introducere in psihologia contemporana, Editura Sincron, Cluj, 1991
Septimiu, Chelcea, Ioan Marginean, Ioan Cauc, Cercetarea sociologica. Metode si tehnici, Editura Destin, Deva, 1998.
Schickedanz, Judith, A., Hassen, Karen, Forsith, Peggy, D., Understanding Children, Editura Mayfield Publishing Company, USA, 1990
Steward, Clarke, Alison, Friedman, Susan, Koch, Joanne, Child Developement- A Tipical Approach, Editura John Wiley, Sons, 1980
Tiberiu Bogdan, Ilie I. Stanculescu, Psihologia copilului si psihologia pedagogica, Bucuresti, 1970
Ursula, Schiopu, Criza de originalitate la adolescenti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997
Ursula, Schiopu, (coord.), Dictionar enciclopedic de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1997
Vasile, Preda, Profilaxia delincventei si reintegrarea sociala, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1981
Jurnalul de dimineata 1 martie
Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
Legea nr. 61 din 22 septembrie 1993 privind alocatia de stat pentru copii
Legea nr. 261 din 31 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea legii nr. 61/ 1993 privind alocatia de stat pentru copii
Legea nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat
Legea nr. 193 din 17 mai 2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa
Legea nr. 47 din 16 martie 2006 privind sistemul national de asistenta sociala
Ordonanta de urgenti nr. 148 din 3noiembrie 2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
Ordonanta de urgenta nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/ 2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/ 1993 privind alocatia de stat pentru copii
Ordonanta de urgenta 105/ 2003 privind alocatia complementara si de sustinere pentru familia monoparentala
https://www.crestinism-ortodox.ro/html/04/4k_biserica_si_mass_media.html
https://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/nou/bismass.htm
https://www.gardianul.ro/2007/08/06/media_cultura-c20/televizorul_arma_mortala_pentru_psihicul_copiilor-s99027.html ;
https://www.gurahumorului.org/copilul-in-lumea-televizorului-si-a-computer-ului-3.html
|
