SERVICII SOCIALE
1 Definitia serviciilor sociale.
Serviciile de asistenta sociala corecteaza, dezvolta si consolideaza capacitatile personale si sociale de functionare normala si eficienta intr-un mediu social dat. Ele
- sprijina persoanele si comunitatile sa rezolve problemele complexe si dificile care intervin in cursul vietii si pentru care capacitatile existente nu sunt suficiente,
- sustin refacerea capacitatilor deteriorate,
- sustin functionarea acceptabila a acestora in conditii de viata dificile si
modalitatea de rezolvare a lor ofera o orientare politica generala, in acord cu angajamentele politice, juridice si morale nationale si internationale.
Spre deosebire de prestatiile sociale serviciile sunt strans legate de comunitate, presupun legatura directa dintre asistat si un ingrijitor si contribuie la prevenirea sau recuperarea competentelor persoanelor care nu isi mai pot asigura singure cele necesare traiului,
Diferente majore:
a) Prestatiile se refera la familie, 838c26i serviciile se refera la individul aflat in dificultate.
b) Prestatiile se adreseaza unei categorii de persoane, serviciile sunt individualizate pentru fiecare persoana beneficiara.
c) Prestatiile se acorda de la bugetul de stat sau local printr-un act normativ sau o hotarare de consiliu local, serviciile se acorda de catre persoane specializate in acordarea de servicii si sunt organizate de catre consiliul local, care este direct raspunzator de starea de normalitate a membrilor ei.
d) Serviciile sociale constituie parghia principala a implicarii administratiei locale in solutionarea problemelor sociale.
Serviciile sociale reprezinta
-un ansamblul complex
de masuri si actiuni, realizate pentru a raspunde nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si
depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenta, pentru prezervarea autonomiei si protectiei
persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale,
pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii
calitatii vietii.
- o forma de suport activ pentru
familiile si comunitatile aflate in dificultate.
- sunt furnizate sau ar trebui furnizate atunci cand bunastarea
individuala sau colectiva se afla in situatie de risc.
2. Formele de asistenta prin servicii:
Serviciile de asistenta sociala iau doua forme relativ distincte:
a) servicii de asistenta in mediul natural de viata (in familie, acasa, la scoala, la locul de munca) si
b) servicii in institutii de asistenta sociala, special protejat pentru persoanele care nu pot, temporar sau permanent sa traiasca intr-un mediu social natural.
Institutiile de asistenta sociala sunt case pentru varstnici, case pentru copiii abandonati, institutii pentru copii sau persoanele cu dizabilitati severe, institutii de resocializare a copiilor si adolescentilor cu deviatii comportamentale.
Obiectivul central este de a sprijini pe cei aflati in nevoie sa obtina conditiile necesare unei vieti decente, autosuficiente, ajutandu-i sa-si dezvolte propriile capacitati si competente pentru o functionare sociala corespunzatoare. Interventia asigura astfel, prin servicii specializate, atenuarea partiala a dezechilibrelor grave dintre nevoi si resurse, depasirea perioadei de criza, posibilitatea de refacere a fortelor proprii pentru integrarea normala in viata sociala.
Scopul serviciilor sociale, traditional recunoscut, este de a permite persoanelor, grupurilor si colectivitatilor sa-si rezolve problemele care apar in cadrul procesului de adaptare la o societate in permanenta evolutie, sa identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de functionare sociala si sa actioneze in vederea ameliorarii conditiilor economice si sociale ale categoriilor tinta.
Gandite abia in anul 2001 prin aparitia Legii asistentei sociale si mai devreme prin aparitia Legii asistentei sociale a persoanelor varstnice, dar nici pina in 2005 nu sunt implementate la nivelul comunitatilor locale.
3 Serviciile comunitare
Serviciile comunitare de asistenta sociala au ca obiectiv toate problemele sociale ale comunitatii:
solutioneaza problemele care se inscriu in limitele competentei lor,
solicita sprijin de la sistemele specializate pentru cazurile care depasesc sfera de competenta,
urmaresc evolutia cazurilor sociale, sprijina luarea unor decizii de protectie a persoanelor din zona de care raspund, pe baza de ancheta sociala.
4 Serviciile specializate
Pe langa serviciile de asistenta sociala teritoriale, comunitare, care sunt orientate teritorial si global, este nevoie de servicii de asistenta sociala specializata, care sa lucreze pe segmente de populatie, tipuri de probleme, dar cu colaborarea serviciilor comunitare teritoriale.
Serviciile sociale locale trebuie sa aiba un fond financiar pentru sprijinul determinat pe baza unei diagnoze sociale si poate fi de doua tipuri, functie de starea de fapt:
- servicii de urgenta constituite din sume relativ modeste pentru rezolvarea unor probleme care nu suporta amanare: hrana, imbracaminte, medicamente si este adresat familiilor sau persoanelor care se afla in stare de extrema dificultate si
- servicii ocazionale, punctuale pentru rezolvarea unor probleme critice ale unei familii: care intrevin pentru rezolvarea unei probleme punctuale evidentiate prin acheta sociala.
5 Grupul tinta
Grupul tinta al beneficiarilor il constituie: persoanele varstnice care se gasesc in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu au familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu au locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;
d) nu se pot gospodari singure sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.
6 TIPURI DE SERVICII SOCIALE
Serviciile sociale pot fi servicii de asistenta sociala si servicii de ingrijire social-medicala.
Serviciile de asistenta sociala sunt servicii cu caracter primar si servicii specializate.
Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.
Serviciile definite pot fi urmatoarele:
identificarea nevoilor individuale si de grup, precum si a principalelor categorii de beneficiari de servicii sociale;
informarea asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale ale persoanei;
masuri educative si de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante;
consiliere pentru persoane varstnice, persoane cu handicap, persoane cu patologie cronica, persoane dependente de consumul de alcool, droguri sau alte substante toxice, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, pentru familiile acestora, precum si pentru alte persoane din grupul social cu care s-au aflat in contact permanent sau incidental;
consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare;
consiliere pentru tineri care parasesc institutiile pentru protectia copilului;
consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violentei in familie ori ale traficului de persoane;
sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente masuri de urgenta;
10) orice alte masuri de protectie sociala.
Serviciile
sociale pot fi servicii sociale cu
caracter primar si servicii
sociale specializate, ambele
categorii avand un caracter proacti
- Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale
care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate
ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.
- Serviciile sociale specializate au drept scop mentinerea,
refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru
depasirea unei situatii de nevoie sociala.
Serviciile de ingrijire social-medicala sunt servicii sociale specializate
si se adreseaza persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap,
bolnavilor cronici, persoanelor care sufera de boli incurabile, copiilor
cu nevoi speciale,persoanelor victime ale violentei in familie.
7 Serviciile specializate au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala.
Serviciile de ingrijire social-medicala sunt:
a) servicii sociale,
b) servicii medicale si
c) servicii conexe acestora.
Serviciile sociale se organizeaza la nivel comunitar, in functie de nevoile identificate, de numarul potentialilor beneficiari, de complexitatea situatiilor de dificultate si de gradul de risc social.
Serviciile de ingrijire social-medicala reprezinta un complex de activitati care se acorda in cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravarii situatiei de dependenta.
Serviciile de ingrijire social-medicala pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
servicii de baza: ajutor pentru igiena corporala, imbracare si dezbracare, igiena eliminarilor, hranire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare in interior, comunicare;
servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj, insotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii in exterior, companie, activitati de administrare si gestionare, activitati de petrecere a timpului liber;
servicii de ingrijiri medicale;
servicii de recuperare si reabilitare, conexe domeniului medical si social: kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie si altele asemenea;
servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajari, reparatii si altele asemenea.
8 Atributii ale administratiei publice locale
In realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilitati ale autoritatilor administratiei publice locale
a) organizeaza, finanteaza si sustin tehnic serviciile sociale acordate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
b) asigura transferul de competente si resursele financiare necesare functionarii serviciilor sociale organizate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
c) promoveaza parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale;
d) controleaza din punct de vedere tehnic si financiar serviciile sociale acordate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
e) orice alte atributii prevazute de reglementarile legale in vigoare.
Atributiile administratiei publice locale in acordarea serviciilor sociale
►La nivel judetean:
- elaborarea planurilor si programelor judetene in vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de nevoile identificate la nivel local si in conformitate cu strategiile sectoriale;
- dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale in functie de nevoile identificate si resursele disponibile;
- infiintarea, administrarea si finantarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;
- elaborarea planul anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si a bugetul aferent acestuia.
►La nivel de primarie
- identificarea si evaluarea nevoilor si situatiilor care impun furnizarea de servicii sociale;
- dezvoltarea si administrarea serviciilor sociale primare, in functie de nevoile locale;
- promovarea parteneriatelor cu alti furnizori de servicii sociale;
- elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale si a bugetului bugetul aferent acestuia.
9 Principiile care stau la baza acordarii serviciilor sociale sunt:
a) respectarea individualitatii fiecarei persoane;
b) respectarea libertatii de a alege serviciul social in functie de nevoia sociala;
c) asigurarea accesului la servicii sociale in conditii de tratament egal prin excluderea privilegiilor si eliminarea oricarei forme de discriminare;
d) asigurarea de servicii de calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale;
e) asigurarea drepturilor si a sigurantei beneficiarilor, protejand in acelasi timp si interesele acestora, dar si pe cele colective ale comunitatii;
f) asigurarea accesului la informatiile privind drepturile fundamentale, masurile legale de protectie, precum si posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale;
g) respectarea vietii intime a persoanei;
h) respectarea confidentialitatii;
i) dezvoltarea parteneriatului dintre partile implicate in procesul de acordare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.
10 Procedura de acordare a serviciilor sociale
Serviciile sociale se acorda la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, in urma semnalarii unei situatii de nevoie sociala de catre orice alta persoana, precum si din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adreseaza serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale. si direct unui alt furnizor de servicii sociale.
11 Etape ale procesului de acordare a serviciilor sociale
Procesul de acordare a serviciilor sociale are urmatoarele etape principale:
a) evaluarea initiala;
b) elaborarea planului de interventie;
c) evaluarea complexa;
d) elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire;
e) implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea.
Evaluarea initiala este efectuata de asistentul social sau de personalul de specialitate cu competente in domeniul asistentei sociale din cadrul serviciului, are scopul de identificare nevoilor individuale sau de grup, precum si elaborarea planului de interventie.
Planul de interventie cuprinde masurile necesare solutionarii situatiei de risc social, respectiv acordarea de prestatii si servicii sociale, precum si orice alte masuri prevazute de dispozitiile legale in vigoare. Planul de interventie se elaboreaza in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii solicitarii, iar in cazuri exceptionale termenul poate fi prelungit cu 2 - 3 zile.
Evaluarea complexa este realizata de echipe pluridisciplinare de specialisti care, in activitatea desfasurata, utilizeaza instrumente si tehnici standardizate specifice domeniului de activitate.
Procesul de evaluare complexa urmareste, in principal, urmatoarele aspecte:
a) evaluarea capacitatilor fizice, mentale si senzoriale, a nivelului de disfunctie si a abilitatii de a realiza activitatile de baza ale vietii zilnice;
b) evaluarea psihologica si psihiatrica;
c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura conditiile necesare cresterii, ingrijirii si educarii copilului;
d) evaluarea potentialului de integrare a refugiatilor si persoanelor care au dobandit o forma de protectie in conditiile legii;
e) evaluarea potentialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane;
f) evaluarea posibilitatilor de integrare familiala, de plasament al copilului sau de adoptie;
g) evaluarea gradului de functionabilitate sociala;
h) evaluarea mediului fizic si social in care traieste persoana;
i) evaluarea perceptiei persoanei asupra sigurantei, securitatii si vulnerabilitatii proprii;
j) evaluarea motivatiei persoanei de a beneficia de servicii la domiciliu, in institutii de zi sau rezidentiale;
k) evaluarea consecintelor care privesc persoana in cazul acordarii sau neacordarii serviciilor de ingrijire;
l) evaluarea nevoilor sociale si a posibilitatii asigurarii de suport pentru reteaua informala de ingrijire;
m) evaluarea perceptiei proprii privind capacitatea functionala, performantele si resursele;
n) evaluarea capacitatii retelei informale de a acorda servicii sociale;
o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum si a modului in care acestea pot raspunde nevoilor persoanei.
12 Monitorizare, evaluare si control
Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizeaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei prin directiile pentru dialog, familie si solidaritate sociala judetene si se exercita atat asupra serviciilor publice de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale, cat si asupra celorlalti furnizori de servicii sociale.
Activitatea de monitorizare, evaluare si control are ca principale obiective urmatoarele:
a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale;
b) imbunatatirea calitatii si cresterea eficientei serviciilor sociale acordate de furnizori;
c) respectarea standardelor de calitate;
d) indrumarea si coordonarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala de la nivel local si judetean cu privire la acordarea serviciilor sociale;
e) asigurarea respectarii drepturilor sociale ale beneficiarului.
13 Finantarea serviciilor sociale
Serviciile sociale se finanteaza, in principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat si bugetele locale.
La finantarea serviciilor sociale sunt utilizate si sume din donatii, sponsorizari sau alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice din tara si strainatate, precum si din contributia persoanelor beneficiare de servicii sociale.
De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru:
a) finantarea, cofinantarea sau, dupa caz, subventionarea programelor de servicii sociale;
b) finantarea programelor nationale de dezvoltare a serviciilor sociale;
c) finantarea sau cofinantarea infiintarii, organizarii si functionarii unor institutii specializate de asistenta sociala;
d) finantarea sau cofinantarea altor masuri si obiective concretizate in programe elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si finantate de la bugetul de stat.
De la bugetele locale se aloca fonduri pentru:
a) finantarea serviciilor sociale organizate de autoritatile administratiei publice locale;
b) cofinantarea serviciilor sociale realizate de autoritatile administratiei publice locale in parteneriat cu alti furnizori sau contractate
c) subventionarea serviciilor sociale realizate de furnizori acreditati;
d) finantarea sau cofinantarea altor masuri de asistenta sociala prevazute de legislatia in vigoare.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele proprii fonduri necesare pentru asistenta sociala.
De la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
|
