MASTER:CONSILIERE IN ASISTENTA SOCIALA
DISCIPLINA: CONSILIEREA RROMILOR
SITUATIA SCOLARA A COPIILOR DE ETNIE ROMA IN SCOALA DE MASA
(versus discriminare, marginalizare la activitatile specifice desfasurate in aceste institutii).
Educatia in zilele noastre este privita deopotriva de catre economisti si sociologi ca o investitie in capital uman.In cazul populatiei de etnie rroma, educatia este considerata a fi un mijloc de rezolvare a problemelor individuale si de grup si ca o resursa importanta a modernizarii si dezvoltarii acestei etnii.
Educatia ete o parte a solutiei menita sa resolve problemele sociale cu care aceasta etnie se confrunta. Impactul educatiei institutionalizate asupra problemelor sociale cu care se confrunta un larg sgment social nu trebuie insa absolutizat. Cresterea nivelului de scolarizare si/sau a gradului de cuprindere in invatamant pentru populatia de rromi trebuie corelata cu politici active de combatere a somajului si creare de 313i85d noi locuri de munca pentru a avea ca effect imbunatatirea soci-economica a acestei etnii.
O alta perspective a educatiei scolare este aceea de transmitter devalori. In acest sens, sistemul scolar alaturi de mass-media, familie si institutiile politice sunt principalele surse care formeaza si consolideaza sistemul de valori ale individului. In ultimul timp s-a observat in randul sistemelor scolare ca sunt provocate sa raspunda exigentei respectarii valorilor de referinta ale minoritatilor in general si ale rromilor, in cazul de fata.
NIVELUL EDUCATIEI SCOLARE IN RANDUL POPULATIEI DE RROMI.Intr-un studiu efectuat la ICCV in anul 1993-1997, apar urmatoarele date, din care se pot desprinde cateva concluzii generale:
Proportia persoanelor de etnie rroma nescolarizata este foarte ridicata:27,3%(cei care nu au mers deloc la scoala sau, probabil fortati mai mult de autoritatile locale,au urmat cateva clase, darn u au terminat ciclul primar).
Datele sugereaza o anumita planificare a participarii scolare la nivelul generatiei mature din present (si a parintilor lor, evident) de a termina anumite cicluri scolare. Cei care merg la scoala primara, marea meajoritate o termina. Acelasi lucru este valabil si pentru ciclul gimnazial sau liceu. Exista deci dorinta la o anumita parte a populatiei de rromi de a orient ape copii spre realizarea unor cicluri scolare. Altfel, perderile pe parcurs ar fi fost sensibil mai ridicate.
Nivelul scolar al femeilor este sensibil mai scazut decat cel al barbatilor. Numarul analfabetilor (cei care nu au urmat nici o clasa sau nu au terminat ciclul primar) este de 18,6% la barbate si de 35,2% la femei, deci in cazul barbatilor 2,1% in cel al femeilor de aproape trei ori mai ridicat.
Exista insa o tendinta clara si pentru o parte a poulatiei feminine de a urma scoala, cel putin la nivelurile ei medii: gimnaziu si liceu. O treime dintre ele (31, 6%) au terminatgimnaziul sau mai mult. Pentru barbate, populatia este sensibil mai ridicata (45,6%)
Participarea prescolara.
Participarea copiilor de rromi de varsta prescolara (3-6 ani) la gradinita este mult mai scazuta decat a copiilor de aceeasi varsta pe ansamblul populatiei Romaniei.
In momentul
cercetarii (anul scolar 1997-1998), dintre copii rromi cu varste cuprinse intre
3 si 6 ani participau la invatamntul prescolar numai 17,2%. In ansamblul
poulatiei Romaniei participarea la
gradinita a copiilor de aceeasi varsta era de 67% (anul scolar 1997-1998, sursa
Anuarul Statistic al Romaniei, 1999). Astfel, participarea prescolara a
populatiei de rromi este de aproximativ patru ori mai mica comparative cu
participarea rescolara pe ansamblul populatiei din
Participarea scolara a copiilor la scoala la noua generatie.
A existat o tendinta de restere a participarii scolare la copiii cae in 1992 aveau 10-16 ani fata de generatia matura. Generatia de copii care a ajuns la varsta scolara dupa revolutie pare sa fi regresat dramatic din acest punct de vedere, gradul de scolaritate al noii generatii acum in formare parand a fi mult mai scazut decat cel al generatiei mature. Astfel, la 7-8 ani, cand se presupune ca toti copii trebuie sa fie la scoala, 34,2% nu au fost niciodata la scoala, iar 7,5% au intrerupt deja scoala, ceea ce practice inseamna acelasi lucru.
Frecventeaza regulat 51,3%
Nu au fost deloc 18,9%
Au intrerupt 14,2%
Cand si cand 15,5%
Se considera, pe langa cei care nu au mers deloc la scoala, pe cei care au intrerupt scoala inainte de a termina ciclul primar de 4 clase, situatia pare a fi si mai ingrijoratoare. Din grupul de copii de 7-9 ani la data ercetarii, probabil ca mai mult de 50% nu vor reusi sat ermine nici macar ciclul primar:
29,8% care nu au mers deloc la scoala +
8,7% care deja au intrerupt frecventarea scolii +
10,0% (estimare probabila) cei care in momentul actual merg "cand sic and" sau inca frecventeaza relativ regulat, dar vor inceta sa o mai faca
Total probabil:48,5%
Adulti 27,3%
Copiii de 7-9 ani 48,3%
Proportia celor care nu au frecventat niciodaqta scoala sau care au abandonat-o este la varsta de 8 ani de 40%, ceea ce egaleaza situatia caracteristica copiilor dec 12-13 ani din esantionulnostru.Ceea ce inseamna ca daca nici un copil nu ar mai abandona scoala dupa 8 ani, contingentul actual de la 7-8 ani ar mentine acelasi nivel scolar ca cel de 12-13 ani. Dar dupa cum arata datele, de la 8 ani se mai pierd pana la 12 ani inca 13%.
Tendinta de scadrere a participarii scolare este confirmata si indirect de proportia, pe varste, a copiilor care frecventeaza scoala "regulat". Cum participarea la scoala scade rapid pana la varsta de 16 ani , se asteapta ca, proportia celor care frecventeaza regulat scoala sa scada foarte rapid.
Participarea scolara variaza semnificativ in raport cu diferitele caracteristici ale familiilor de rromi.
Nivelul scolar al parintilor adduce o contributie importanta la explicarea variatiei nivelului scolar al copiilor.
Din datele respectivei cercetari efectuate de Universitatea din Bucuresti si Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, reiese foarte clar ca parintii cu un nivel scolar mai ridicat asigura o participare scolara mai active a copiilor.
Tipul de activitate profesionala al parintilor are de asemenea o influenta importanta asupra participarii scolare. Copii salariatilor calificati frecventeaza regulat scoala in proportie de 72% fata de in jur de 35% la celelalte categorii (salariati necalificati si personae fara lucru).Doar 10% din copiii salariatilor calificati nu au facut nici o clasa de scoala, in raport cu 37% in cazul salariatilor necalificati sau de 215 in cazul celor fara lucru.
Asadar, avem la
indemana un tablou al situatiei scolare a populatiei de etnie roma din
Studiul arata ca situatia scolara a populatiei rome este alarmanta, in marea ei majoritate nu detine nici o profesie.Asa cum arata cercetarile sociologice, asistam la o agravare a problemelor sociale, datorita evolutiilor de ansamblu din tara, a trecerii la economia de piata, dar si datorita modificarii politicii sociale pe care o promoveaza statul. Este de asteptat ca situatia acestei populatii sa se agraveze in viitor,in orice caz mai mult decat in cazul populatieimajoritare. In mod cert posibilitatile ocazionale de castig, mai mult sau mai putin legale, care acum asigura existenta unui mare numar de rromi , se vor restrange, pe masura ce va spori gradul de organizare a noului system social-economic, pe o piata mult mai organizata,vor fi din ce in ce mai marginalizati, devenind segmental cel mai vulnerabil, in perspective viitorilor ani. La agravarea situatiei contribuie si cresterea demografica exagerata a acestei populatii. In conditiile eliminarii sau reducerii alocatiilor sociale de tot felul, demografia deja se releva a fi o imensa povara.
Populatia de rromi
din
Datele cercetarii demonstreaza ca interesul relative scazut pentru scoala nu exprima doar o atitudine specifica modului de viata al rromilor. Intr-o masura importanta ea este produsul saraciei , dimpotriva, cresterea bunastarii este asociata cu o crestere rapida a interesului pentru participarea scolara.
Participarea scolara este determinate si de modul in care copiii se adapteaza laq conditiile scolii, la modul in care ei sunt tratati in aceea scoala.
Foarte multi copii de etnie roma au probleme deosebite din acest punct de vedere (pe motive rasiale, de culoare,saracie etc.):
a. Lipsa de imbracaminte este o problema a multora dintre copii rromi
b. Lipsa sprijinului parintilor in participarea scolara, cum ar fi interes pentru lectiile desfasurate in cadrul scolii, participarea la sedintele organizate de scoala etc.
c. Lipsa conditiilor necesare invatarii: carti, rechizite scolare, alte instrumente necesare.
|
