SOLUTII PROPUSE PENTRU DEZVOLTAREA PROCESULUI DE CONTRACTARE SOCIALA
Conform cu experientele din alte tari UE unde institutiile publice nu furnizeaza servicii sociale sau le furnizeaza numai pe acelea unde piata nu are capacitatea sa le faca, si in Romania se va merge pe o descentralizare mai accen 18418y2415s tuata a ofertei de servicii, respectiv pe desfiintarea centrelor rezidentiale mari si finantarea unitatilor de prestari servicii mici care au posibilitatea sa atraga si alte surse de finantare: "Trebuie mers pe desfiintarea centrelor rezidentiale mari si sa se mearga pe unitati de prestari de servicii mici care au posibilitati de finantare mult mai mari, inclusiv sponsorizari si alte resurse atrase." (reprezentant APL, Sibiu)
Tendinta va fi de descentralizare administrativa si financiara, trecandu-se de la un stat paternalist la unul liberal, administratiei publice revenindu-i mai mult o activitate de management a furnizarii de servicii sociale: "Pe viitor se va descentraliza putin activitatea si atat pe parte administrativa, financiara, cat si pe parte sociala noua ne va reveni mai mult o activitate de monitorizare si li se va da mai multa libertate ONG-urilor, vor putea sa isi desfasoare mai bine activitatile si noi vom putea sa ne axam pe calitatea serviciilor, pentru ca in prezent faci 10 lucruri deodata fapt care iti reduce calitatea serviciilor. Important va fi sa respecti standardele si nu neaparat cum s-au gestionat fondurile." (reprezentant APL, Alba)
Solutiile propuse pentru dezvoltarea contractarii de servicii sociale:
Planificare
Institutiile administratiei publice trebuie sa realizeze identificarea nevoilor, acest proces incluzand identificarea nevoilor, a beneficiarilor, a serviciilor sociale existente si a furnizorilor de servicii sociale
Institutiile administratiei publice trebuie sa elaboreze formulare standardizate de culegere a datelor
Observatorul social trebuie sa fie un organism neutru si obiectiv care poate fi, eventual, administrat de un tert si care are ca sarcini: diagnoza situatiei existente in domeniul furnizarii de servicii sociale la nivel national/judetean; identificarea nevoii de servicii sociale, beneficiarii si furnizorii de servicii sociale; monitorizarea pietei de servicii sociale
Administratia publica ar trebui sa creeze o baza de date unitara la nivel national/judetean/local cu beneficiarii de servicii sociale
Cartografierea serviciilor sociale care indica serviciile sociale existente si cele necesare, beneficiarii si furnizorii pe fiecare judet, regiune.
Documentul de planificare strategica trebuie elaborat in urma unui proces participativ care sa cuprinda toti stakeholderii importanti, coordonat de catre institutiile administratiei publice. Strategia este bine sa fie formulata pe o perioada de 3-5 ani.
Directiile de actiune stabilite in strategie, precum si obiectivele si activitatile, trebuie sa fie corelate cu alocarea bugetara. Alocarea bugetara trebuie sa fie diferentiata pe zone in functie de tip si numar de beneficiari.
Este necesar sa existe niste costuri medii unitare a serviciilor la nivel national si o ierarhizare a prioritatilor.
Pentru realizarea de servicii sociale trebuie prevazuta o linie bugetara separata in cadrul bugetului local si national.
Administratia publica trebuie sa elaboreze indicatori de performanta pentru fiecare standard de calitate astfel incat sa se poata asigura evaluarea si monitorizarea indeplinirii acestor standarde de catre furnizori.
Termenii de referinta din caietele de sarcini trebuie sa corespunda cu nevoile identificate.
Este necesar ca institutiile administratiei publice sa asigure transparenta prin : anunturi pe internet, mass-media, sesiuni de informare etc.
In perioada de pana in depunerea proiectelor, administratia publica trebuie sa organizeze sesiuni de informare si sa existe un dialog permanent intre autoritati si furnizorii privati de servicii sociale.
Comisia de evaluare a proiectelor trebuie sa fie formata din specialisti in domeniul asistentei sociale si, pe langa cei angajati in cadrul administratiei publice, sa fie chemati si evaluatori independenti.
Este necesar sa fie modificata metodologia de acreditare deoarece pentru serviciile nou infiintate nu se poate obtine finantare. Cum licentierea este de 2 feluri (licenta provizorie si licenta de functionare), sa existe posibilitatea acreditarii provizorii.
DGASPC-ul trebuie sa contracteze o parte din servicii detinute prin licitatie catre furnizori privati. Contractarea de servicii sociale trebuie sa se faca cu personalul, baza materiala si serviciile existente.
Finantarea serviciilor sociale trebuie sa se poata face pentru un serviciu pe care administratia publica nu il ofera sau pentru serviciile pentru care institutiile publice nu au capacitatea sa satisfaca toti beneficiarii.
Stabilirea unor proceduri clare si unitare de contractare catre organizatiile neguvernamentale la nivelul intregii tari.
Exista 3 variante:
evaluarea si monitorizarea realizate de catre autoritatile publice, ceea ce implica urmatoarele:
Administratia publica trebuie sa elaboreze o metodologie unitara de evaluare la nivelul intregii tari care sa cuprinda indicatori de evaluare cunoscuti de toti actorii implicati.
Evaluarea urmareste gradul de realizare al obiectivelor propuse, modul de derulare al activitatilor, calitatea si adecvarea acestora, impactul asupra beneficiarilor si indeplinirea standardelor de performanta. O evaluare completa cuprinde: monitorizare, evaluarea procesului, evaluarea cost-beneficiu si evaluarea de impact.
2. externalizarea serviciilor de evaluare si monitorizare:
Este necesara externalizarea serviciilor de evaluare si monitorizare deoarece administratia nu dispune de personal suficient si calificat.
Este necesar ca persoanele care efectueaza evaluarea sa cunoasca foarte bine domeniul serviciilor sociale si de aceea ar trebui organizate sesiuni de training.
3. evaluarea realizata de catre beneficiari
Trebuie sa existe si o evaluare facuta de catre beneficiarii serviciilor sociale furnizate.
|
