STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI

STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI

ASPECTE GENERALE ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE NATIONALA

Lumea si relatiile internationale sunt infinit mai complexe decat erau inainte. De altfel, conceptul de securitate si elementele sale componente au suferit si vor suferi, in mod firesc, modificari esentiale, ca de altfel si atitudinea statelor fata de modalitatile de transpunere a acestuia in viata. In literatura de specialitate, securitatea nationala a fost definita "ca o stare, o situatie in care un stat, in urma adoptarii unor masuri specifice, capata certitudinea ca existenta, integritatea si interesele sale fundamentale nu sunt primejduite. Dar securitatea nationala ar fi definita si ca un proces pe care il parcurge si il gestioneaza un stat, pentru a atinge acea stare definita anterior". [1]

Studiile de securitate din anii 1970, desi nu au luat amploare in acea perioada, sunt

deosebit de importante pentru a intelege evolutia ulterioara a acestui domeniu. Fara a face

vreo referire la sfarsitul Razboiului Rece, specialistii in stiinte umane au avansat ideea ca

sistemul international va fi supus unui proces amplu de transformare radicala, cel putin in

viitorul apropiat. Printre specialistii stiintelor umane se numara Immanuel Wallerstein, John

Meyer, respectiv Albert Bergesen care au evidentiat importanta combinarii analizei puterii si

bunastarii cu cea a elementelor culturale si de suveranitate ale statului. Chiar daca nu toti politologii sunt de acord, sfarsitul Razboiului Rece a confirmat teoria de la sfarsitul anilor '70, inlocuind temerea declansarii unui conflict nuclear intre cele doua mari puteri cu riscuri, pericole si amenintari concrete la adresa securitati 959e49j i nationale si internationale: confruntari etnice, initierea unui proces dificil si indelungat de tranzitie economica in statele fost-comuniste, cresterea numarului imigrantilor si al refugiatilor, degradarea accentuata a mediului, sporirea importantei apartenentei culturale si religioase in relatiile internationale, integrarea in structurile europene si euroatlantice a tarilor central si est-europene.etc

Si pentru ca statul ocupa un loc central in conceptul de securitate, atunci este necesar

sa-l examinam ca obiect de referinta al termenului. [2] Prin urmare un numar mare de autori au cedat tentatiei de a defini conceptul de securitate.

Charles Schultze afirma explicit ca: "Conceptul desecuritate nationala nu duce in sine

la o formulare clara si precisa". [3] De asemenea, Jozsef Balazs afirma ca: " Securitatea internationala este determinata in fond de securitatea interna si externa a diferitelor sisteme sociale, de masura in care, in general, identitatea sistemului depinde de circumstantele externe. Expertii definesc in general securitatea sociala ca pe securitate interna. Functia ei esentiala este aceea de a asigura putere politica si economica a clasei conducatoare date sau supravietuirea sistemului social si un grad adecvat de securitate publica". Ian Bellany , "Securitatea in sine este o relativa absenta a razboiului, combinata cu o relativ solida convingere ca niciun razboi care ar putea avea loc nu s-ar termina cu o infrangere". Penelope Hartland-Thunberg, "Securitatea nationala este capacitatea unei natiuni de asi urmari cu succes interesele nationale, asa cum le concepe ea, oriunde in lume". Arnold Wolfers, "Securitatea, in orice sens obiectiv, se refera la absenta amenintarilor la adresa valorilor dobandite, iar in sens subiectiv, la absenta temerii ca asemenea valori vor fi atacate".

Toate aceste definitii prezinta avantajul de a scoate in evidenta unele criterii ale

securitatii nationale, in mod special locul central al valorilor, durata si intensitatea amenintarilor si natura politica a securitatii ca obiectiv de stat. Cu toate acestea, ele omit

cateva chestiuni importante precum specificarea valorilor fundamentale, aspectele subiective

si obiective ale securitatii, daca sunt separabile sau daca razboiul este singura forma de amenintare relevata pentru securitatea nationala

In contextul relatiilor internationale dar si in problemele legate de politica nationala

a statelor, studiul conceptului de securitate este, cel putin dupa sfarsitul Razboiului Rece, una din problemele cele mai actuale ale societatii contemporane. Acest lucru se datoreaza, in principal, transformarilor pe care acest termen le-a suferit dupa 1989, cand perspectivele si abordarile atat politice, cat si teoretice, s-au reorientat. Spunem politica, deoarece, in zilele noastre, conceptul de securitate este o notiune de natura politica. Aceste schmbari au generat si aparitia centrelor specializate in studiul securita ii, atat in SUA, cat si in Europa. Cu alte cuvinte, conceptul de securitate a trecut de la dimensiunea sa militara, cum era de exemplu in timpul Razboiului Rece, cunoscand in zilele noastre o largire a ariei de dimensiuni care nu au legatura cu cea militara, cum sunt cele politice, economice, sociale sau ecologice.

Modul cel mai elocvent de a gasi sau aplica conceptia despre securitate a unui stat este strategia de securitate nationala. De obicei, fiecare regim politic, sau mai bine zis administratie elaboreaza o strategie, de cele mai multe ori diferite din punct de vedere ideologic sau al fixarii prioritatilor. In orice caz, o politica de securitate nationala clasifica pincipalele obiective referitoare la amenintari, riscuri si pericole, precum si modul de actiune. In cazul Romaniei, se poate spune ca aceasta regula s-a aplicat de asemenea. Dovada stau strategiile din perioada 1994-2001, fiecare dintre acestea avand abordari diferite. Ultima varianta, cea din 2006, a adus insa un concept inovator, mai precis consultarea cu reprezentanti ai societa ii civile sau academice, pentru elaborarea acesteia. Cu toate acestea, se poate spune ca politica de securitate na ionala a Romaniei a cunoscut destule inconsecven e de-a lungul timpului, in principal datorita neconcordantei dintre nivelurile practice-teoretic, dupa cum remarca Andrei Miroiu si Simona Soare intr-un capitol destinat istoricului strategiilor romanesti de securitate.[8]

Din punct de vedere strategic, securitatea etse constituita din mai multe elemente. Primul dintre ele ar fi apararea nationala, cea care defineste un ansamblu de masuri si actiuni desfasurate de un stat in scopul apararii si garantarii suveranitatii nationale, a independentei si unitatii statale, a integritatii teritoriale si a democratiei constitutionale. Un al doilea element este siguran a na ionala. O delimitare trebuie astfel facuta intre cele doua concepte, intrucat nu putini sunt aceea care le confunda ca si inteles. Astfel, siguran a nationala este garantia oferita de catre stat pentru apararea eficienta a democra iei, statului de drept, ordinii

constitu ionale i a valorilor supreme garantate de catre constitutie, prin activita ile de informa ii, contrainforma ii si securitate, desfasurate de sistemul securitatii nationale, precum si prin deciziile si actiunile de realizare a sigurantei cetateanului si a natiunii. Siguranta nationala este, totodata, modul de exprimare a garantiei pe care statul le ofera na iunii i ceta enilor in legatura cu indeplinirea, infaptuirea si protejarea obiectivelor si intereselor de securitate, prin ac iuni de natura strategica, avand caracter economic, politic, tehnico-stiin ific, ecologic sau de alta natura . i ordinea publica are rolul ei bine definit in cadrul conceptului de securitate na ionala. Definind un ansamblu de norme i masuri politice, economice, sociale,, ordinea publica permite func ionarea normala a institu iilor statului, men inerea linistii publice, garantarea sigurantei cetatenilor, respectarea si protejarea drepturilor acestora.[9]

La momentul actual, majoritatea strategiilor de securitate nasionala se bazeaza pe cei 3 piloni de baza. Intr-un sistem democratic, elita politica este cea care propune aceasta viziune. De cele mai multe ori, o strategie poate suferi modificari, adaptari sau reorientari radicale, asta si datorita faptului ca intr-o perioada de timp, la conducerea unui stat se pot perinda un numar destul de mare de regimuri politice, care au optiuni sau orientari diferite, de la caz la caz. Punctele comune insa raman aceleasi, mai exact, fiecare elita politica isi defineste in parte obiectivele, stabilesc factorii de risc la dresa securita ii, studiaza politica de alian e si coalitii sau asigura resursele necesare fiecarui domeniu in parte.

Tinand cont de faptul ca in ultimele decenii, apararea si securitatea la nivel global s-a transformat sim itor, este de notat ca vechile amenintari au disparut iar noi provocari le-au luat locul. De aceea a fost determinata o noua perceptie asupra unor concepte precum apararea si securitatea, pacea si conflictele[10]. Astfel, nu toate conflictele sunt o amenintare la adresa pacii si securitatii. Securitatea nationala, este axata pe protectia statului, prinzand din ce in ce mai mult un contur de securitate umana, ce pune individul si comunitatea pe prim-plan.

Ca mod de a raspunde la amenintarile asupra securitatii nationale enumeram actiunea preventiva:, care consta in initiative de prevenire a conflictelor, asa cum sunt ar fi solutionarea conflictului axata pe fiinta umana si actiunile de construire a pacii; interventia: in cazuri extreme, cand toate celelalte eforturi au esuat ; actiunea reactiva, asa cum este de exemplu actiunea umanitara, necesara in timpul si dupa un razboi civil, pentru a oferi sprijin civililor afectati de razboi( consta in constructia de tabere pentru populatiile dislocate, acordarea azilului pentru refugiati sau ajutoare materiale).[11]

Tipurile de amenintari la securitatea nationala, care sunt existente in prezent regasim amenintari politice, ca instabilitate interna, state falimentare, terorism si violari ale drepturilor omului; amenintari economice, ca saracia, adancirea discrepantelor dintre tarile bogate si cele sarace, recesiunea financiara internationala, consecintele vecinatatii cu un stat cu o economie puternica sau instabila, pirateria; amenintari de mediu sau datorate activitatilor umane, cadezastrele nucleare, schimbarile ecologice la nivel global, degradarea soluluisi a apei, lipsa hranei si a altor resurse; amenintari sociale, precum conflictele dintre minoritati si majoritati, suprapopularea, crima organizata, traficul transnational de droguri, comertul ilicit, migratia in masa, epidemiile.

In ultima parte a conceptualizarii termenului de strategie, precum si a politicii de securitate, vom porni de la premisa unor sociologi contemporani, conform careia societatea actuala este o societate a riscului.[12] Spre exemplu, Ulrich Beck considera ca etapa in care ne aflam este una a modernita ii reflexive, centrate in jurul conceptului de risc. De aceea, o societate moderna trebuie sa aibe toate mijloacele combaterii surselor provocatoare de insecuritate. La momentul actual insa, tot mai mul i cercetatori i analisti sunt de parere ca amenin area la adresa securita ii unui stat sunt mult mai mari decat resursele de care acestea dispun, pentru a le contracara sau a le combate.

Riscul era reprezentat de dezechilibrul celor trei elemente: obiective, cai, resurse. Un factor de risc poate fi deci instabilitatea la nivel politic, concretizate in formularea strategiilor de securitate ce pot aduce acel dezechilibru. De asemenea, trebuie aduse in discu ie i laturile obiective si subiective ale perceperii securita ii, ceea ce face ca i riscul sa aibe interpretari diferite, asa cum se intampla in cazul terorismului interna ional in abordarile europene i cele americane. De aceea, evaluarea riscului strategic a fost mereu o problema a celor care au redactat sau au colaborat la elaborarea startegiilor de securitate ( asa-numi ii strategi). 

Asa cum am incercat sa aratam in aceasta scurta prezentare conceptuala, evolu iia si

tendintele in domeniul studiului securitatii s-au schimbat radical in ultimii ani. De aceea, pe plan european, s-a constatat o reconceptualizare a acestui termen, realizata atat prin planul rela iilor dintre state, cat si in planul operabilita ii si a parteneriatului intre institu iile cu rol in securitate. Aceste planuri pe termen scurt si mediu denota importan a actuala a securitatii pe plan national, in primul rand, ca nevoie acuta a opiniei generale ca numarul factorilor de risc creste considerabil in aceasta perioada. Tinand cont ca azi securitatea se bazeaza pe importanta omului, si deci a umanitatii, este de astepat ca viitoarele extinderi europene sa tina cont si de aceste aspecte.

SSNR 2006 - VEDERE GENERALA

Odata cu aderarea Romaniei la structurile NATO, in 2004, precum si cu aderarea

confirmata de la 1 ianuarie 2007 la UE, era un lucru cert ca si parametrii politicii de securitate

nationala vor suferi modificari, mai ales ca acesta era unul din punctele cele mai importante ale obiectivelor sus-men ionate. De aceea, aceste noi precizari trebuiau identificate i specificate intr-o noua Strategie de Securitate Na ionala (SSN), care va deveni i o eviden iere a reorientarii politicii de securitate na ionala. Aceasta noua reorientare se va realiza cu adoptarea SSN din 2006, care va marca schimbarea politicii defensive, concentrata pe raspunsul si contracararea altor amenin ari sauriscuri catre o politica ofensiva, bazata pe preintampinarea si prevenirea acestor pericole sau riscuri.[13]

Aceasta noua reorientare se va realiza cu adoptarea SSN din 2006, care va marca

schimbarea politicii defensive, concentrata pe raspunsul i contracararea altor amenin ari sau

riscuri catre o politica ofensiva, bazata pe preintampinarea i prevenirea acestor pericole sau

riscuri. De asemenea, doctrina este de inspira ie liberala,fiind,,un demers major in aceasta

directie si este focalizata, ca finalitate crucial, spre garantarea securita ii individului, a vie ii sale si a familiei".[14] De men ionat, in acest caz, ca pentru prima data de la Razboiul de Independen a din 1877-1878, la adresa Romaniei nu se mai constituia nici un pericol sau factor de risc, tara noastra nemaifiind deci amenin ata la nivelul fundamental al supravie uirii.

Principalele puncte de interes din punct de vedere al securita ii sunt:,,integrarea

deplina in Uniunea Europeana si asumarea responsabila a calitatii de membru al Aliantei Nord-Atlantice; mentinerea integritatii, unitatii, suveranitatii, independentei si indivizibilitatii statului roman; dezvoltarea unei economii de piata competitive, dinamice si performante; modernizarea radicala a sistemului de educatie si valorificarea eficienta a poten ialului uman, stiin ific si tehnologic; cresterea bunastarii cetatenilor, a nivelului de trai si de sanatate a populatiei; afirmarea si protejarea culturii, identita ii na ionale si vie ii spirituale, in contextul participarii active la construc ia identitatii europene.[15] Printre amenintarile la adresa securitati 959e49j i nationale, caracterizate ca fiind non-conventionale, sunt enumerate: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflicte regionale, criminalitatea transna ionala organizata, dezastrele natural sau amenin arile de mediu, acestea fiind contracarate prin resurse ce se impart in doua categorii. Prima este voin a politica, iar cea de-a doua se refera la capacita ile militare ( concretizata prin cre terea eficien ei armatei in diverse campuri de opera iuni i prin aplicarea reformei militare ). Totodata, este subliniat si accentuat rolul strategic al Marii Negre, importan a tot mai mare a zonei determinand si un punct de vedere ce prevede dezvoltarea viziunii asupra securita ii i a colaborarii in acest spatiu strategic.

Elementele centrale ale acestei abordari ofensive a strategiei de scuritate sunt

plasate intr-un plan care con ine 3 caracteristici fundamentale: statutul de membru NATO i UE, parteneriatul strategic cu SUA, precum i reforma sistemului militar i al structurilor de

informa ii. Pentru contracararea amenin arilor de tip clasic, cum ar fi conflictele armate cu alte tari, se impune mai degraba o consolidare a frontierelor, mai ales ca, cel pu in la momentul actual, teritoriul Romaniei se afla chiar la grani ele structurilor euro-atlantice. Alt obiectiv la care documentul se refera, de asemenea pentru prima data in istoria strategiilor de acest fel, este rela ia cu Republica Moldova, in sprijinul careia statul roman isi va indrepta toate eforturile pentru integrarea acesteia in institu iile sus-men ionate, precum si promovarea unei politici externe in vederea bunului mers al democrasiei in tara vecina

ANALIZA COMPARATA

O sumara analiza comparativa a Strategiei de Securitate Nationala a

Romaniei din 2002 si a proiectului Administratiei Prezidentiale din 2006 conduce

la cateva constatari:[16]

Documentul din 2002 este, din punct de vedere cantitativ, doar jumatate din proiectul din 2006. SSNR din 2002 are sase capitole, proiectul SSNR din 2006 are 11;

Diferente importante sunt observabile si in stilul documentelor: conceptul din 2002 foloseste un stil sobru, relativ clar; constatare care nu este valabila pentru proiectul SSNR din 2006. Acesta din urma este confuz, eclectic, fara o logica interna consistenta;

Structura documentelor este diferita. SSNR editia 2002 are urmatoarea structura logica: interese nationale - obiective ale securitatii nationale - mediul international de securitate - factorii de risc - directii de actiune - resurse. Asa cum am aratat mai sus, proiectul din 2006, este slab structurat, amestecand in aceleasi capitole (I-III) descrierea riscurilor, amenintarilor, interesele nationale si caracteristicile mediului de securitate. Securitatea regionala este tratata in doua capitole separate (Capit.V - Realizarea securitatii si stabilitatii regionale intr-o noua paradigma; Capit.VI - Romania, vector dinamic al securitatii si prosperitatii in regiunea Marii Negre) in documentul din 2006, desi regiunea Marii Negre reprezinta, de fapt, o (singura) subregiune;

Sub raportul filosofiei acelor documente se pot observa deosebiri importante. Documentul din 2002 isi propune sa fie cat mai neutru, adopta o viziune care identifica drept principale obiective modernizarea si democratizarea, in sens larg, a societatii romanesti. Autorii SSNR editia 2002 au incercat sa adopte o pozitie moderata in raport cu tensiunile din relatia transatlantica. Vectorial, politica externa a Romaniei este construita plecand de la identitatea central-europeana si fiind orientata prioritar spre Occident - chiar daca si in acest document sunt inscrise directii de actiune in zona Marii Negre, a Republicii Moldova, etc.

Proiectul SSNR din 2006 adopta o pozitie mai radicala, ofensiva fata de riscurile la adresa securitatii. Proiectul SSNR este puternic conflictual, terorismul si coruptia fiind considerate cele mai importante doua amenintari - externe si interne. Documentul din 2006 asuma pentru Romania o pozitie de stat de frontiera al UE si NATO, care trebuie sa-si

asume un rol "civilizator" in ceea ce este denumit "bazinul extins al Marii Negre" (prin frontiera se subintelege o linie de despartire - de tipul linia intai a frontului - iar nu o linie de unire, de contact);

Documentul din 2002 este mult mai precis sub raportul folosirii unor concepte. Autorii SSNR din 2002 fac distinctia obligatorie dintre riscuri si amenintari, in timp ce in proiectul Administratiei Prezidentiale din 2006 par a fi prioritare amenintarile, pe aceeasi linie a unei viziuni puternic conflictuale asupra lumii. In SSNR din 2002 nu este folosit conceptul ambiguu de "buna guvernare", iar cuvantul "coruptie" a fost utilizat doar de trei ori, iar ideea atacului anticipativ nu este catusi de putin sugerata

CONCLUZII

In urma documentarii despre Strategia de Securitate Nationala a Romaniei, am concluzionat ca pentru prima data Securitatea tarii noastre are un caracter defensiv

Prezenta Strategie de Securitate Nationala este una mai indrazneata si cu siguranta

mai ofensiva decat precedentele versiuni. Deasemenea, ea nu se mai concentreaza exclusiv pe

instrumentul militar in contracararea unor amenintari conventionale, ci este necesara o

reformulare a acestuia in conditiile necesare NATO, pentru a exista o maxima eficienta in

contracararea noilor amenintari de securitate. In contextul actual al securitatii, principalele

pericole la adresa statelor nu mai sunt reprezentate de catre alte state, ci de catre acele entitati

sau grupuri din interiorul statelor care isi orienteaza actiunile in vederea amenintarii statelor

pe care le vad inamice. De cele mai multe ori, aceste actiuni au legatura cu fenomenul terorist

In contextul statului roman, principalele amenintari sunt enumerate in strategia de securitate nationala. Am enumerat aici terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflicte regionale, criminalitatea transnationala organizata, dezastrele natural sau amenintarile ecologice.

Cat despre analiza comparata a strategiei de securitate, concluzionam faptul ca strategia de securitate propusa de Administratia Prezidentiala este puternic influentata de strategia americana, de la care a preluat tematica luptei antiteroriste si modul de abordare a acesteia, precum si (probabil pe filiera europeana) speculatia substituirii democratiei cu conceptul de "buna guvernare". Imprumuturile din strategia UE sunt superficiale si nu afecteaza substanta documentului Comparatia dintre SSNR (editia 2002) si proiectul Administratiei Prezidentiale ne indica faptul ca documentul din 2002 este mult mai apropiat de definirea europeana a securitatii (soft security), in timp ce materialul din 2006 este profund impregnat de o viziune neo-conservatoare asupra lumii si societatii romanesti.

Bibliografie

1. Carti

• Balaban, Constantin-Gheorghe - "Strategia securitatii nationale",Editura

Academiei de Inalte Stidii Militare, Bucuresti, 2001

• Buzan, Barry - "Popoarele, statele si teama", Editura Cartier, 1991,

Bucuresti;

• Ghica, Luciana Alexandra si Marian Zulean - ,,Politica de securitate

nationala. Concepte, institutii, procese", Editura Polirom, Iasi, 2007

• Mirela Atanasiu: ,,Apararea i securitatea na ionala in context continental.Prezent i viitor", in Provocari la adresa securita ii i strategiei la inceputul secolului XXI, Bucure ti 2005, pag 145

2. Articole si publicatii preluate de pe internet

• Academia de Poli ie ,,Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Drept, Curs Masterat: Comportament Organiza ional.Referat : Sistemul de siguran a na ionala, preluat de pe https://www.referatele.com
• Institutul Ovidiu Sincai : Raport de analiza politica Analiza Strategiei de Securitate

Nationala a Romaniei Bucuresti, 9 martie 2006, preluat de pe  https://www.fisd.ro/act.html

• ROMANIA: PRESEDINTELE - STRATEGIA DE SECURITATE NA³IONALA A

ROMANIEI BUCURESTI 2006 (Proiect) Versiunea 21.02.2006, preluata de pe

https://www.afas.ro/safa_files/ssnr.pdf