Sistemul de prestatii familiale in Romania
1 Delimitari conceptuale
In Romania tranzitia economia de piata rupe echilibrul artificial stabilit de economiile de tip comunist, care egalizau veniturile disponibile.
Protectia sociala: ansamblul de actiuni intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate riscuri sociale asupra nivelului de trai al populatiei.
Asistenta sociala are doua componente :
prestatiile sociale- constituie sumele de bani de la bugetul de stat
si serviciile sociale- care sunt de fapt masuri & 747d32h #351;i actiuni de ajutorare ce nu implica transferuri banesti.
Prestatiile sociale se distribuie pe baza unor acte normative, de exemplu persoanele care se afla sub un anumit prag de venituri sunt eligibile pentru a beneficia de prestatii,
- serviciile sociale se acorda pe baza unor planuri individualizate, care evidentiaza problemele concrete ale fiecarui individ.
2 Tipuri de prestatii: prestatiile familiale:
Prima prestatie adoptata a fost alocatia de stat pentru copii- drept universal al copilului, cu rol in sustinerea nevoilor ce apar in mod firesc in familiile care au spre crestere si ingrijire copii.
2 a). Prima lege de prestatie sociala universalista a fost Legea 61/ 1993, privind alocatia de stat pentru copii, care rupe legatura dintre acest drept social de statutul de slariat. Aceasta prestatie a fost folosita si de sistemul socialist, cu singura deosebire ca era legata de munca si se acorda prin intreprinderi numai salariatilor, lasand in afara persoanele apte de munca care nu se aflau intr-un loc de munca.
conditioneaza acordarea alocatiei de stat de participarea scolara, fapt cu multiple efecte pozitive asupra participarii scolare, dar si cu efecte negative, mai ales asupra familiilor sarace cu mai multi copii, unde nevoile de intretinere sunt mult mai mari, iar abandonul scolar este determinat in primul rand de starea de saracie extrema.
alocatii majorate cu 100 % pentru copii handicapati, precum si pentru copii incadrati in gradul I sau II de invaliditate, pe considerentul nevoilor sociale mult accentuate in aceste situatii.
2. b) Asistenta sociala a persoanelor cu handicap, acordarea unor facilitati si drepturi persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, promoveaza dezinstitutionalizarea acestora. In anul 1990 se infiinteaza Secretariatul de Stat pentru Handicapati, iar in teritoriu se infiinteaza inspectiile terioriale ale persoanelor cu handicap.
2 c) Legea nr 41/ 2004, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 105/ 2003, privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, La 1 ianuarie 2004, stabilirea dreptului se face de catre administratia locala pe baza de ancheta sociala, plata facindu-se de catre Ministerul Muncii prin directiile teritoriale, de la bugetul de stat. Scopul acestei prestatii este de a focaliza mai bine prestatia de sustinere a familiilor cu copii, acolo unde nu exista suficiente resurse materiale pentru cresterea si educarea copiilor. In acest fel poate fi dimensionata mai exact de catre primarii, categoria familiilor ale caror venituri se plaseaza sub cuantumul stabilit prin lege si exista posibilitatea de a fundamenta si alte prestatii sociale, pe baza marimii acestui segment social.
2 d) Ajutorul social
A fost promulgata Legii nr. 67/1995, privind ajutorul social, potrivit careia, toate familiile care realizeaza venituri lunare mai mici decat veniturile stabilite prin lege, primesc la cerere, sprijin in bani.
Sistemul de ajutor social bazat pe testarea mijolacelor a fost adoptat in Romania in anul 1995, reprezentand o noutate nu numai legislativa ci si institutionala.
In sistemul socialist, ajutorul social bazat pe testarea veniturilor era considerat ca o forma de interventie extrema. El era acordat unor familii aflate in dificultate care beneficiau ocazional, o data la trei luni maxim, fiind considerat ca fiind acordat in cazuri disperate. Era considerat anormal si trebuia mai degraba evitat. Acest tip de ajutor a fost introdus mai tarziu, la sugestia Bancii Mondiale, a intrat in discutie in anul 1995, a fost adoptat si aplicat incepand cu luna octombrie 1995, cand deja saracia in Romania afecta segmente importante de populatie.
Ajutorul social era acordat pe baza cererii titularului si avea la baza ancheta sociala privind evaluarea veniturilor familiei sau persoanei singure, efectuata de salariatii primariei,
Un sistem de ajutor bazat pe testarea mijloacelor are ca prim si major dezavantaj costurile administrative deosebit de ridicate, aplicarea legii confruntandu-se de la inceput cu multe dificultati si probleme de implementare greu de solutionat. Cea mai semnificativa lipsa in acordarea ajutorului social a constituit-o lipsa de personal pregatit pentru efectuarea anchetelor sociale, lipsa institutionala si lipsa de resurse disponibile care sa permita efectuarea anchetelor sociale.
In acest mod s-au produs multe inechitati, persoane care nu indeplineau conditiile legii au beneficit totusi, in perioada in care finantarea era asigurata de la bugetul de stat.
Fondurile necesare platii ajutoarelor sociale au fost asigurate la inceput pentru o perioada relativ scurta de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, dupa care, efortul financiar fiind greu de suportat, finantarea a fost transferata la bugetele locale ale unitatilor administrativ- teritoriale, in concordanta cu descentralizarea, ca proces ce caracteriza mai toate sferele economice si sociale.
Odata cu trecera surselor de finantare a ajutorului social la primarii din bugetele locale, numarul celor care au solicitat sau au primit ajutor social s-a redus drastic. In acest fel ajutorul social ca prestatie de asistenta scoiala nu a reusit sa atenueze saracia in Romania. Multe cereri erau primite, persoanele aveau statut de beneficiari ai ajutorului social dar nu il primeau in majoritatea cazurilor din lipsa resurselor finaciare cu aceasta destinatie.
Distorsiunile induse in sistemul acordarii ajutorului social, de implicarea administratiei publice locale, pe parcursul acordarii, incepand cu elaborarea anchetei soaciale pina la gestionarea resurselor financiare, au determinat mari variatii ale aplicarii acestui act normativ, fapt care a fost sanctionat atat de catre potentialii beneficiari cat si de restul comunitatilor.
O continuare a ajutorului social, care era pe cale de desfiintare, a constituit-o alocatia de solidaritate acordata persoanelor aflate in extrema dificultate, acolo unde acesta nu putea fi acordat din lipsa surselor de finantare.
Constituirea FNS- ca o rezerva suplimentara fata de bugetul de stat prin impozitarea suplimentara a jocurilor de noroc si a taxelor vamale aplicate importurilor la masinile de lux.
Ca destinatie, fodurile erau folosite la :
plata altor tipuri de aloctii la nivel national,
plata cheltuielilor in institutii de asistenta
acordarea de microocredite pentru dezvoltare.
Persoanele care aveau dreptul sa primeasca alocatia de solidaritate erau cele care beneficiau de ajutor social, acordarea acestora se facea pe baza anchetei sociale efectuate la domiciliu, privind realizarea veniturilor, iar limita veniturilor realizate de familia solicitanta era cea aprobata prin normele metodologice ale Legii nr. 67/ 1995. Singura deosebire comparativ cu ajutorul social o constituia efectuarea platii, care in acest caz era asigurata de catre directiile teritoriale de munca, care colectau si gestionau fondul de solidaritate la nivel teritorial.
2. e) Alocatia de solidaritate era o completare a ajutorului social care nu se mai platea din lipsa fondurilor. Si acest tip de prestatie avea la baza ancheta sociala la domiciliul persoanei solicitante, cu deosebirea ca finantarea era acordata de catre Ministerul Muncii prin directiile teriotriale, stabilita fiind in sume lunare fixe stabilite ca diferenta intre cuantumurile stabilite prin lege si veniturile lunare realizate.
Asigurarea in sistemul de sanatate.
Dezavantaje in implementarea acestei prestatii:
-lipsa unui personal suficient pentru a asigura problematica la nivel de judet
-lipsa resurselor financiare pentru anchete, masina, telefon etc
-acoperirea unui nr. mic de solicitanti,
- microcreditele nu au putut fi acordate unor persoane inesolvabile
2 f). Venitul minim Garantat V.M.G Legea nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat. Potrivit acestei legi familiile si persoanele singure, cetateni romani au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistenta sociala. De fapt este reluat ajutorul social instituit de Legea nr. 67 , care este abrogata de acest act normativ, ca si alocatia de solidatitate instituita de Ordonanta de Urgenta nr. 118
Diferenta majora comparativ cu celelalte doua forme de ajutor o constituie faptul ca VMG (venitul minim garantat) incearca sa devina o forma de masura activa de asistenta sociala, prin instituirea muncii in folosul comunitatii.
Raspunderea autoritatilor locale de a acorda venitul minim garantat are la baza mai multe premise favorabile in acest sens: pe plan local se cunosc cel mai bine problemele sociale ale comunitatii, exista interesul direct al autoritatii locale alese de a solutiona problemele sociale ale comunitatii, fundamanetarea necesarului bugetar este in concordanta reala cu nevoile identificate, creaza un sentiment de solidaritate intre membrii comunitatii, pot fi cel mai bine respectate principiile echitatii sociale.
Pentru sezoanele reci 1 noiembrie- 31 martie persoanele singure sau familiile beneficiare de venit.
Noul act normativ promulgat in anul 2006 aduce modificari esentiale in acordarea VMG in sensul cuantificarii mai corecte si echitabile a nivelurilor de bunuri realizate in gospodarie, bunuri , care in vechile acte normative erau lasate la aprecierea subiectiva a persoanlului din primarii, in actul prezent se incadreaza intre niste limite minime si maxime stabilite prin lege.
Prin adoptareaa acestor limite s-a redus de fapt amestecul primariilor in stabilirea ajutorelor, diminuand astfel gradul de subiectivism aparut.
- descurajeaza nemunca, potrivit urmatorului rationament; decat ajutor social, pentru care sa muncesti ca si un salariat, in folosul comunitatii, fara sa ai vechime in munca, mai bine iti cauti un loc de munca, chiar daca acesta este plati cu salariul minim pe economie.
Bursele sociale acordare elevilor din familiile beneficiare de venit minim garantat constituie o alta prestatie care contribuie la depasirea starii de risc in care se afla unele familii.
2 g) Alocatia pentru copii noi-nascuti, instituita prin Legea venitului minim garantat este ajutorul acordat mamelor cu prilejul nasterii pana la cel de-al patrulea copil, tocmai pentru a sustine familia intr-un moment dificil asa cum este considerat cel al aparitiei inca unui copil.
2 h) Prestatia: subventiile pentru ajutorul de incalzire, care au fost acordat initial doar beneficiarilor de venit minim garantat, ulterior, prin alte acte normative este instituita aceasta prestatie pentru o categorie mult mai mare de beneficiari, fiind incluse si alte categorii de populatie care realizeaza venituri, nivelul subventiei acordate fiind legate de nivelul veniturilor realizate.
O categorie vasta de prestatii acordate familiei o constituie cele care sunt reglementate in cadrul protectiei sociale a copilului, segment care a fost abordat cu prioritate in Romania, urmare a influentelor organismelor internationale exercitate in aceasta perioada. Legislatia in domeniul protectiei copilului, apare la inceputul anilor 1997 desi problematica minorului a facut obiectul serviciilor sociale inca de la aparitia acestora, la inceputul secolului al XX-lea, fiind singurul domeniu in care si inainte de revolutie au existat forme de protectie sociala neinstitutionalizata.
2 i) Alocatia de plasament constituie un suport pentru familiile care iau in plasamanet sau in incredintare copii abandonati sau proveniti din familii dezorganizate. In perioada anilor 1990-1992 familia ca veriga a societatii este puternic afectata de schimbarile economice si sociale din societatea romaneasca, fapt ce a determinat abandonarea unui numar din ce in ce mai mare de copii.
2.j) Indemnizatia pentru cresterea copilului de pina la 2 ani.
- externalizarea acestei cheltuieli bugetare de la bugetul de asigurari, care de citiva ani este deficitar si nu este suficient pentru a asigura pensiile unui numar asa de mare de pensionari.
- stimularea natalitatii, unui anume segment socio-profesional-, acela care realizeaza venituri profesionale supuse impozitulsui pe venit, si au pina la 4 copii dupa data de 1 ianuarie 2006.
Trecerea de la sistemul de asigurari la sistemul de asistenta s-a facut prin acordarea in perioada anului 2006 a acestui drept si persoanelor care au facut dovada contributiei la sistemul national de pensii pentru o perioada de minim 12 luni, anterior nasterii copilului. Se considera ca aceasta prestatie nu constituie un risc social, asa cum este definit de intrumentele juridice internationale.
In afara prestatiilor prezentate mai exista si altele care se acorda unui segment mai restrins de populatie, sub forma unor ajutoare la nivel local, de exemplu, sau ajutoare directionate strict catre anumite categorii de populatie, cum ar fi de exempu eroii revolutiei.
3 Concluzii.
- inexistenta unui sistem de proritati clare si operationale care face ca grupuri aflate in situatii de nevoie extrema sa fie deloc sau cu totul insuficient acoperite,
- descentralizarea sistemului de acordare a prestatiilor sociale, prin instituirea dreptului la nivelul primariilor, chiar daca plata este facuta prin directiile teritoriale de munca, de la bugetul de stat.
- unele scutiri de impozite (pentru persoanele cu handicap, revolutionarii) produc distorsiuni importante in sistem, avand in vedere si alte grupuri sever in dificultate care nu beneficiaza de acest lucru.
- lipsa de suport tehnic al autoritatilor locale.
- lipsa la nivel teritorial a unor instrumente de lucru (baze de date, anchete sociale cuprinzand evolutia familiei in perioada de criza) care sa permita analiza periodica a familiei si focalizarea mai multor forme de prestatii acolo unde este nevoie,
- elaborarea unor politici locale active de sustinere a familiilor, mai ales a celor cu copii in intretinere sau cu persoane cu handicap.
- sustinerea si atragerea societatii civile in rezolvarea problemelor, a organizatiilor non guvernamentale.
|
