1. contextual sociocultural al aparitiei sociologiei
La sf sec al 18 incepulul sec 19, in Europa Occidentala sunt pregatite premisele teotetice si practice ale aparitiei sociologiei ca stiinta autonoma. O premisa social politica o constitue climatul social tensionat drodus de infrangerea lui Napoleon si reintoarcerea borbonilor pe tronul frantei. Acest eveniment a generat ostilitate, atat in randul taranilor cat si in randul orasenilor precum si asupra unei parti din burghezia franceza care tineau la traditiile feudale absolutiste ale borbonilor.O alta premisa a aparitiei soc se refera la aspectele de ordin cultural. Problematica sociala nerezolvata, sub aspect stiintific de filosofiea sociala impunea cu necesitate aparitia unei noi discipline.
O a treia premisa, are in vedere dimensiuni epistemologice. In aceasta perioada stiintele exacte si stiintele naturii se maturizasera si solicitau perspective sistematice de abordare a celorlalte domenii ale societatii. Noua stiinta(sociologia) urma sa raspunda cerintelor care se anuntau tot mai complexe de reforma sociala..
2.contributia lui Auguste Comte la dezvoltarea sociologica ca stiinta/Comte a reusit sa « legitimeze » si sa « legalizeze » sociologia, deoarece i-a stabilit locul in sistemul stiintelor. Dupa el, stiintele formeaza o serie logica, riguroasa, care nu poate fi schimbata sau rasturnata, incepand cu matematica, urmand cu astronomia, fizica, chimia, biologia si sfarsind cu sociologia./Comte sustinea ca dezvoltarea spiritului uman a parcurs trei stadii, idee ce reprezinta conceptia sa despre progresul social ca reflectare a evolutiei progresului spiritual al omenirii.a) starea teologica, in care spiritul uman isi reprezinta fenomenele ca fiind procese de actiunne directa si continua a agentilor supranaturali. Aceasta stare are 3 perioade :1)fetisismul (credinta ca obiectele sunt inzestrate cu viata proprie),politeismul(deosebirea lucrurilor si fenomenelor de fortele naturale) si monoteismul (credinta ca exista un singur d-zeu), b) starea metafizica sau abstracta, caracterizata prin inlocuirea agentilor supranaturali de forte abstracte, precum natura ;c) starea stiintifica sau pozitiva in care spiritul uman ajuns la matutitate, respinge ideea de a cauta cauza suprema, luand in considerare relatiile invariabile de succesiuni si similitudini. Ideile lui Comte despre evolutia spiritului uman, potrivit celor « legii celor 3 stari » se structureaza intr-un sistem teoretic cunoscut sub numele de pozitivism.
3. Emile Durkeim : faptul social , constiinta colectiva si comportamentul social/In viziunea lui Dur faptele sociale sunt aspecte ale vietii oamenilor, care nu pot fi explicate in termeni specifici individului pentru ca ele se produc independent de acesta. Caracterul obiectiv al faptului social se manifesta prin constrangerea individului <ex relationalitatea,natura psihica, informationalitatea,polaritatea>. Constiinta colectiva nu se refera la ceva material, ci la produsele activitarii anterioare(obiceiurile stabilite, monumentele literare, artistice etc). Constiinta colectiva isi face simtita prezenta pentru individ prin constrangere, adica prin limitarea vointei si libertatii individului. Prin termenul de constrangere , durk accentuaeaza deosebirea dintre procesele sociale si obiectele fizice.
4.Emile Durkeim : solidaritatea mecanica si solidaritatea organicaPreocupat de studiul tipurilor de societati, Durk sustine ca deriva din modul de structurare al societatii. In acest caz el deosebeste 2 forme de solidaritate : s m si s o. Solidaritatea mecanica este inteleasa c 20320g610u a o caracteristica a grupurilor care are la baza asemanarea indivizilor dpdv al sentimentelor, vointelor,motivatiei si valorilor aceasta structura presupune incadrarea directa a individului in constiinta colectiva , de unde rezulta o ierarhie rigida, de natura religioasa, presupune nevoi standard , iar dezvoltarea unui astfel de grup(trib, clan) nu se poate realiza decat in detrimentul individualitatii. Solidaritatea organica este solidaritatea prin care se ralizeaza coeziunea sociala intre indivizi deosebiti intre ei, care exprima nevoi diferentiate si complementare, fiind astfel posibile proprietatea, libertatea si fraternitatea. Caracteristicile S M(asemanare, incadrare directa, credinta colectiva unica, transcendenta, ierarhie si inegalitate), S O(deosebire,incadrare indirecta, credinta colectiva diferentiata, imanenta, libertate individuala intemeiata pe proprietate si fraternitate)
5. teoria rezidurilor si a derivatilor in conceptia lui V. Paretoin opinia lui Pareto rezidurile reprezinta manifestarea sentimentelor in societate, adica interesele si motivatiile. El deosebeste 6 clase de reziduri . instinctul combinarilor, preponderent la speculatii, indivizi indrazneti, aventurieri care-si asuma riscuri, se adapteaza la esec, dar sunt capabili de creatie si inovatie2. persistenta agregatelor, prezent la conservatori, caracterizat prin atitudine prudenta, cumpatata si rutina3. rezidul sociabilitatii, manifestat prin nevoia de comunitate, sentimentul de ierarhie, mila si cruzimea, altruismul, repulsie instinctiva pentru suferinta in general si repulsie reflexiva pentru suferinta in general si repulsie instinctiva pentru suferintele inutile, impartinerea bunurilor cu altul, nevoia de aprobare a colectivitatii4. nevoia de manifestare a sentimentelor prin acte exterioare in care sunt incluse manifestarile de exaltare religioasa, nevoia exprimarii si afirmarii prin actiuni vizibile5. integritatea individului si a dependentelor sale care cuprinde sentimente care contrasteaza cu alterarile echilibrului social, restabilirea integritatii prin operatii care se raporteaza la subiectii care sufera alterarea, predispozitia spre proprietate.6. rezidul sexual - manifestarea instinctului sexual in cadrele modelelor culturale specifice fiecarui nivel de civilizatie.
6.teoria lui Pareto privind circulatia elitelor
sunt precizate doua sensuri ale termenului de elita :- sensul larg, care cuprinde elita profesionala, toti cetatenii capabili de performanta, indivizi dotati care se pot afirma fie prin calitate fie prin productivitate. Fiecarai branse ii corespunde o anumita elita ; avem astfel o elita militara, medicala, stiintifica, artistica etc/ - sensul restrans, cand includem in elita numai conducatori politici, adica lideri, cei care participa direct la deciziile politice. Pot fi inclusi in acest gen de elita politica :presedintele tarii (regele), membrii guvernului, deputatii, sefii partidelor politice
Masa este definita prin raportare mecanica la elita. In masa sunt inglobati toti cetatenii care nu participa la luarea deciziilor politice.
7.principalele contributii aduse de Max Weber la dezvoltarea sociologiei (1864-1920)este considerat unul dintre cei mai mari sociologi ai contemporanitatii. Ideile fundamentale ale lui weber se concretizeaza in cateva concepte sociologia comprehensiva, care cauta sa restitue sensul pe care actorii sociali il urmaresc in actiunile pe acre le intreprind. Aceasta metoda este utilizata de W in studierea organizatiilor birocratice, genezei capitalismului si tipologia dominatiei notiunea de tip ideal serveste drept instrument pt intelegerea fenomenelor sociale. / principiul pluralitatii cauzelor este indispensabil in intelegerea situatiilor social-istorice. In aceasta maniera W explica aparitia capitalismului. W sustine ca trasatura capitalismului modern are o origine transcedentala si o semnificatie religioasa evidenta. W constata ca aparitia capitalismului nu se poate explica numai prin comportamentul individual. In afara comportamentului individual, w sustine ca in aparitia capit, un rol esential il are un element cultural comun membrilor comunitatii, care sa fie acceptat de la sine inteles.
8.sociologia : etimologie, definitii si specificul limbajului
este stinta despre societate, este stiinta sociala ce studiaza regulile sociale si procesele care leaga si separa oamenii, nu numai ca indivizi dar si ca membri ai asociatiilor, grupurilor si institutiilor. Termenul este un neologism inventat de Auguste Comte.SOCIO: este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers indraznet si de mare responsabilitate intrucat subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. SOCIO poate fi definita ca fiind studiul sistematic al societatilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate. Exista 3 cai principale pentru circumscrierea obiectului sociologiei: - calea istorica prin care identificam problemele fundamentale ale fondatorilor sociologiei/ - calea empirica prin care investigam acele subiecte sau probleme carora sociologii contemporani le acorda cea mai mare atentie/- calea analitica, care poate fi abordata prin prisma schemei de cercetare.
functiile sociologiei si rolul(statutul) sociologului - sociologia isi propune constientizarea problemelor sociale, depistarea cauzelor care le-au generatsi formularea solutiilor de rezolvare ce pot fi puse la dispozitia factorilor de decizie. Functiile soc : fc expozitiva-consta in rolul sociologiei de a prezenta faptele sociale, de a descrie si enumera structurile,institutiile si elementele acestora, / fc teoretico-explicativa si interpretativa-urmareste descoperirea legaturilor esentiale si legile fenomenelor si proceselor sociale,/ fc critica - este implicate in activitatea de identificare a problemelor sociale ; sensul sociologic al acestei functii este sa evidentieze problemele soc ce apar, dar si elaborarea de solutii viabile pt rezolvarea acestora/ fc de diagnozasociala se refera la capacitatea sociologiei de a identifica principalele cauze ale unor procese sociale./ fc de prognoza- prin ea soc elaboreaza alternative de dezv asocietatii/ fc praxiologica - se refera la potentialul soc de a formula propuneri corecte ptr a le pune la dispozitia factorilor de conducere./ROLUL SOCIOLOGULUI-se ocupa de culegerea si prelucrarea datelor
10.ramurile sociologiei- cerceteaza institutiile sociale (economice, educative, politice, juridice, sportive) sau diferite tipuri de colectivitati si grupuri umane(sat, oras, etnuu, natiuni). / in functie de domeniul vietii sociale avem ramurile :sociologia economica, s artei, s cunoasterii, s juridica, s moralei, s religiei, s timpului liber/ Criteiile de oprdin spatial si geografic contureaza ramurile : s rurala, s urbana, s regionala/ referitor la elementele analitice ale interactiunii sociale : s proceselor sociale(competitie, conflicte), s rolurilor soc(de medic, student), s culturii/ in functie de natura diversa a grupurilor, vom avea :microsociol, sau sociol grupurilor mici, macrosoc sau s organizatiilor, s asociatiilor, sac comportamentului cplectv
11.raportul sociologiei cu psihologia- psihologia este cea mai raspandita si importanta stiinta despre om. In acest domeniu, se distinge o stiinta particulara, psihologia sociala, avand ca obiect studierea interactiunii comportamentelor si proceselor psihice umane. La celalalt pol se afla sociologia, care-si propune sa studieze colectivitatile, macro si microgrupurile, relatii, fenomene si procese care au loc intre elementele ansamblului social. In privinta raportului dintre soc si psiho avem 2 pozitii :una porneste de la apropierea dintre faptele sociale si cele psihol, ajungand sa identifice sociologia ci psihologia, alta sustine ca intre cele 2 stiinte exista un raportde exclusivitae, straduindu-se sa inlature complet orce element psihologic din gandirea sociala.
12.conceptul de cultura care vine de la cuvântul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se refera în general la activitate umana. Cultura se poate defini astfel:totalitatea produselor activitatilor umane adica valorile materiale si spirituale produse de oameni.Cultura reprezinta o mostenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicatie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul si artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiva (telefonul). În acelasi fel se transmit gesturile, ritualurile, cunostintele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi însusita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar si prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,carti, numere, reguli). Sfera culturii are 2 domenii: pe de o parte cultura materiala si pe de alta parte cultura spirituala(educatia, arta, stiinta).
13.simbolurile-sunt semne de recunoastere si sunt intelese in contextulculturii ca ceva care reprezinta social. Prin simboluri oamenii isi reprezinta lumea si pe ei insis. Mimica are si ea o importanta functie de simbol, exprimand sentimente precum :bucurie, tristete, manie, frica. s. crestine, s. statului,s. Zodiacale, s. Forestiere, s de circulatie,
14.limba reprezinta un sistem abstract, complex, de comunicare verbala între oameni. În afara de forma orala (limba vorbita), bazata pe articularea de sunete, limbile actuale au în general si o forma grafica, limba scrisa.La baza oricarei limbi se afla cuvântul ca unitate elementara de transmitere a unui înteles. Limba joaca un rol important in legatura individului cu poporul sau natiunea din care face parte, incat incepand de la a 2-a sau de la a 3-a generatie, cei care-si schimba limba isi schimba integral si aparenta etnica.
norme - este o regula sau standard de comportament împartasita de doua sau mai multe persoane cu privire la conduita ce trebuie considerata ca social acceptabila. Normele sociale sunt creatii ale omului, sunt o expresie a vointei acestuia. Normele sunt create de oameni si stabilesc conduita umana în cele mai diverse domenii ale vietii sociale. Existenta normelor sociale este necesara, nici o societate neputându-se lipsi de ele, o societate anomica, fiind de neînchipuit.
valori- sunt relitati abstracte cu privire la ceea ce este dezirabil, recomandabil sau bun/ ele furnizeaaza modelele de judecata dupa care sunt evaluati oamenii, obiectele si evenimentele. Sociologic, valoarea este o relatie sociala, ea rezultand din interactiunea umana.trasaturile cele mai importante ale valorilor sunt :polaritatea (deoarece ele au tendinta sa alunece spre extreme ; toate val sunt dispuse in cupluri polare, in perechi de contrarii : binele si raul, frumosul si uratul, razboiul si p, dreptatea si nedr) si gradualitatea(permite cuantificarea si masurarea ;). Avem V politice(prin care se intelege, in general, constiinta unitatii unui bun in comparative cu altul), V politice(se refera la stat si partide), V istorice(asigura continuitatea intre prezent, prezent si viitor)V estetice(cuprind 3 elemente de baza :creatia, placerea si opera), V religioase(acestea se raporteaza la o realitate suprasensibila,ele antrenand elementele soc primarecare stau la baza culturii)
17.obiceiuri si traditii- analiza procesului de formare a obiceiurilor ne conduce la distingerea a 2 situatii tipice :- prima, in care obiceiul rezulta din stabilitatea in timp a unei deprinderi/ a 2-a modalitate de formare a obiceiurilor, se realizeaza spontan datorita impactului factorilor culturali.(ex :obisnuinta de a merge le frizer).
18.cultura populara- desemneaza un domeniu al vietii culturale care interfera cu notiunile de cultura etnica, cultura statului vechi, cultura orala, cultura vie. ) care vine de la cuvântul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se refera în general la activitate umana. Cultura se poate defini astfel: "o serie de caracteristici distincte a unei societati sau grupa sociala în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emotionali".Cultura reprezinta o mostenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicatie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul si artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiva (telefonul). În acelasi fel se transmit gesturile, ritualurile, cunostintele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi însusita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar si prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,carti, numere, reguli).
19.cultura si etnocentrism -etnocentr este cunoscut sub denumirea de cultura etnica care a aparut pe fondul dinamicii si evolutiei sociale. Entocentr opereaza cu sintagme precum:popor ales, natiune bnecuvantata, rasa superioara, credinta adevarata. Etnocentr are efecte contrarii asupra indivizilor si colectivitatilor, atat pozitive cat si neg. Grupurile etnocent au mai multe sanse de supravietuire decat cele tolerante, deoarece gr etnoce favorizeaza sacrificiile, protejand identitatea etnica prin intarirea nationalismului si patriotismului. Etnocentr promoveaza stabilitatea culturala insa alimenteaza rasismul, descurajeaza schimbarea, , blocheaza imprumuturile culturale.
20.relativitatea culturala si multiculturala- relativitatea vizeaza configuratiile particulare ale culturii. Religia se manifesta in modalitati diferitecrestnii intra incaltati in biserica si isi descopera capul pe cand musulmanii invars. Relativismul cult semnifica faptul ca functia si semnificatia unei trasaturi culturale este relativa in raport cu cadrul cultural general . de ex nasterea unui copil inainte de casatorie este condamnata in soc noastra pe cand in Filipine femeia este apta de casatorie doar atunci cand a ajuns la maturitate sexuala. Relativ cultural nu presupune ca toate obiceiurile sunt la fel de valoroase, sau ca nu exista ob daunatoare. Educatia multiculturala are ca obiectiv principal utilizarea unor mijloace specifice pentru transformarea diversitatii in surse generatoare de conflict si tensiune. Programele de formare multiculturala incurajeaza insertia diversitatii etnice, lingvistice si culturale.
21.subcultura si contracultura- societatea moderna cuprinde 2 grupuri de oameni care impartasesc multe complexe culturale cer nu sunt acceptate de restul societatii. Fiecare societate complexa nu are o singura cultura uniforma ci are omai multe trasaturi si complexe alaturi de un sortiment variat de subculturi. Copilul de ex trece de-a lungul vietii prin mai multe subculturi de varste diferite, comportandu-se conform valorilor lao, dezorintand parinti care il incurajeaza intr-o alta subcultura de varsta. Contracultura difera de modelele dominante si le schimba pe acestea.. " aurolacii"de ex nu sunt un grup care nu are standarde sau valori morale.aceste sunt adaptate grupului lor pe care-l formeaza. Contracultura respinge unele, dar nu toate normele culturii dominante.
22.acultura si encultura- aculturatia este ansamblul modificarilor intervenite in cultura oroginala. conceptul de aculturatie este utilizat ptr a desmna toate procesele de imprumut, de schimb care conduc la creatia individuala si colectiva. Avem 2 tipuri mai importante de aculturaie: primul tip numit incorporare(desemneaza imprumutul liber de elemente culturale si modificarea lor in vederea integrarii) si asimilarea(are loc atunci cand o cultura dominanta subordoneaza o alta cultura, urmare a unei co-uceriri militare sauprin mijloace economice, avand absolvirea partiala sau totala a acesteia. De ex romanizarea dacilor , unde limba bastinasilor a fost asimilata aproape integral si ft greu se mai gasesc cuv de origine daca.
23.cultura mass-media - sau cultura de masa, este parte a structurii societatii in care exista o cultura accesibila elitelor si o alta destinata maselor, care nu se pot ridica la nivelul cultural mai evoluat. Mass media actioneaza asupra culturii traditionale, care se metamorfozeaza devenind cultura de masa. Mass media este considerata cea de-a patra putere indeplinind mai multe functii: F culturalizatoare(cele mai multe valori si modele culturale, de formare a gandirii si a comportamentului sunt transmise prin mass-media influentand intregul continut al vietii culturale), F de informare(se refera la rolul mass-media de a raspunde nevoilor indivizilor si grupurilor de a controla mediul inconjurator), F de interpretare(se realizeaza direct, prin selectarea informatiei), F de legatura(este realizata prin articole de ziar si prin jurnalele de actualitati de la tv), F de divertisment (satisface nevoia individului de a scapa de sub presiunea cotidianului, de a consuma in mod imaginar trairi, evenimente si situatii pe care in mod nornal nu le-ar putea experimenta)
24.conceptul de personalitate si elementele componente- termenul de personalitate vine din cuvantullatinesc persoana, care inseamna masca actorilor in teatrul antic. Personalitatea se refera la aspectul exterior al omului, la comportamentul si rolul pe care-l joaca in societate si la pozitia pe care o are in structurile sociale. Personalit este o expresie socioculturala a individualitatii unane. Personalitatea sintetizeaza in plan sociologic elementele privind individul si individualitatea. Cele 2 componente ale notiunii de individ uman:individul natural abstract si esenta sociala a omului reprezinta o conditie indispensabila ptr intelegerea individualitatii.
25.tipuri de personalitate Fiecare comunitate ofera posibilitatea afirmarii diferitelor tipuri de personaiitati. Personalitatea semnifica individualitatea si poarta amprenta aparitiei diferitelor elemente in combinatii mai mult sau mai putin aleatoare, cu intensitati variate. Tipuri de personalitate : - superior - reglare prin intuitie (autoreglare);/- mijlociu - reglare cu mijloace sociale si juridice;/- fard caracter - reglare cu mijloace fizice./- practic - dirijat de interese economice;/- teoretic - dirijat de interese cognitive, tinzand spre sistematizari de cunostinte/- estetic - dirijat de frumos, de forma si armonie;/- religios;/-dominator - dirijat de interesul politic pentru putere;//- social - dirijat de interesul pentru satisfacerea oamenilor/- complezent - tendinta de dirijare spre oameni;/- agresiv- tendinta de dirijare impotriva oamenilor;/- detasat - tendinta de indepartare de oameni/
- productiv- gandire si actiune productive/- neproductiv - cu orientare receptiva/ cu orientare de acumulare/ cu orient comerciala
26.statusuri si roluri- normele culturii sunt invatate prininvatarea rolurilor. Fiecare persoana trebuie sa invete sa-si indeplineasca rolurile de copil, student, sot, sotie. Invatarea rolurilor implica 2 aspecte . trebuie sa invatam sa ne indeplinim obligatiile si sa pretindem drepturile rolului/2.trebuie sa dobandim atitudinile, sentimentele si asteptarile potrivite rolului. Status=stare sociala sau rang. Statusul se prezinta de obicei, sub forma unui set de norme si reguli, deduse din traditii si idealuri. Statusul presupune un sistem de drepturi si obligatii, unde pe prim plan se afla drepturile, spre deosebire de rol, care evidentiaza in primul rand obligatiile. Rolul presupune un set de asteptari, pe de o parte fata de propriul comportament, iar pe de alta parte, fata de comportamentul celorlalti oameni. S politic(se refera la pozitia indiv in ierarhia politica), S economic(se ref la avere si capacitatea de a initia si coordona afaceri), S profesional(ocupatia unui individ),S cultural stiintific(pregatirea generala si scolara a indiv)
27.elite, ierarhii si mase- ierarhie=pozitia structurala a statsurilor ; elita=segmentul din varful ierarhiei ; masa=constitue uneori baza recrutarii elitei si formeaza cea mai mar parte a societatii, este pasiva, manipulata.in cadrul elitei se identifica 3 straturi culturale : cultura superioara(ideile filosofice originale, care formeaza centrul vietii culturale )/cultura medie(caracterizata prin copierea modelului original produs de stratul calitativ al culturii) ;/cult bruta(sau vulgara care ia o amploare tot mai mare)
28.grupul social :concept,forme,tipuri,clasificare- gr soc esteo unitate a activitatiicompusa din subunitati. Cuplul este cel mai mic grup posibil iar cel mai mare este umanitatea(totalitatea oamenilor care traiesc si care au trait). FORME-multimea(un nr mai mare de persoane reunite intamplator)/ceata(indivizi care se aseamana intre ei dpdv al preocuparilor, idealurilor) ;/colectivitatea(reuneste indivizi dupa trasaturi comune care se manifesta prin solidaritate)cele mai cunoscute tipuri de grup sunt : grup primar(legaturi interne si coezive intre membrii grupului)-grup secundar(se caracterizeaza prin relatii impersonale intre membrii)/G intern- G extern-grupurile din care fac parte anumiti membrii reprezinta ptr acestia gr interne, in timp ce alte colectivitati sociale reprez pt ei gr externe./ G formale(gr institutionalizat care functioneaza in conformitate cu norme, regulamente sau legi)- G informale(membrii acestor gr au libertate si un mod de relationare mai putin constrangator)/ G mici(este compus in asa fel incat sa nu poata exista in cadrul sau un subgrup)-G mari(are minim 40 de membrii ).
29.organizare si birocratie- organizarea-o modalitate esentiala prin care grupurile de oameni reusesc sa-si asigure supravietuirea, solidaritatea si prosperitatea in cadrul civilizatiei. Ea vizeaza optimizarea activitatii sociale. Pt a se realiza, organizarea impune 2 modalitati de solutionare a problemelor :1(prin transformarea intregului sistem pornind de la un sistem nou de valori)2(prin respectarea normelor a caror functionare a fost perturbata)/ birocratia - un mecanism ideal de organizare -a acest mecanism sa functioneze trebuie sa respecte 5 reguli :1-sa permita exercitarea controlului la distanta, 2-sa restranga arbitrariul superiorului si sa legitimeze sanctiunea'3-sa constitue o protectie ptr reducerea relatiilor interpersonale, 4- sa aplice regulile intocmai, 5- sa permita negocierea cu ierarhia(functii latente ale regulii- A. Gouldner).
30.conducere, decizie si control social- conducerea este un proces complex care cuprinde activitati si operati prin care se urmareste coordonarea indivizilor si gruparilor ptr asigurarea functionalitatii organizatiilor. Ea este un raport intre factorul conducator care elaboreaza deciziile si factorul condus care executa aceste decizii. DPDV sociologic, C poate fi conceputa in 2 sensuri - caracteristica generala a socialului, proces si functionalitate, ptr ca se poate vb de C la toate nivelurile, planurile si domeniile sociale ; 2- sistem al sistemului social. Pe de o parte, socialul se caracterizeaza prin functionalitate si polivalenta, pe de alte parte, socialul implica si impune o permanenta si profunda structurare. Decizia-un raport functional intre obiectivele conducerii si variantele propuse, iar prin control se intelege un raport intre variantele distribuite si felul cum sunt percepute si executate acestea in campul social. Deciziile se pot deosebi dupa eficienta in tipm in -D cu rezultat imediat si sigur, 2- D cu eficienta nesigura.
31.putere si autoritate-puterea este un fenomen social fundamental care consta in capacitatea de a lua decizii si de a le realiza prin presiune sau forta. Ea este acel mecanism social care autorizeaza sau interzice sa se spuna sau sa se faca ceva. Originea puteriii poate fi religiaosa, legala(intemeiata prin drepturi juridice),rationala (bazata pe competenta sau nivel de pregatire), fizica(bazata pe puterea punmilor). Una din calitatile si functiile puterii politice este autotitatea care se prezinta ca o modalitate concreta de manifestare a puterii. Avem 2 tipuri de autoritate -A formala(rezultata din pozitia ierarhica ocupata in organizatie )2-A informala-rezultata din competenta profesionala
32.mobilitatea si migratia- mobilitatea sociala-fenomenul prin care indivizii pot migra usor din grupurile subordonate in cele dominante, granitele dintre grupuri fiind vazute ca permeabile si deschise si prin care se modifica pozitia unei persoane intr-un spatiu social dat. Putem avea migratie individuala sau in grup, migratie interna (cand deplasarea se face in interiorul taruu)externa(deplasarea se face in alta tara), m definitiva, temporara, zilnica, sezoniere, turistice,rural -urban, urban-rural, inter si intra rulale, si inter si intra urbane.
33.greva- cofl soc-este procesul fundamental al miscarii sociale, care apartine tuturor sistemelor sociale- greva-un conflict soc care consta in oprirea totala sau partiala a lucrului de catre muncitori, cu scopul de a obtine satisfacerea cererilor acestora in materie de salarii, ore de lucru, sau conditii de munca. G este o forma de conflict care poate fi de mica amploare, apropiata de conflictele interpersonale, atunci cand are loc in cadrul unui colectiv restrans dar poate lua o amploare mare si cu impact social, economic grav, atunci cand afecteaza intreprinderi mari sau ramuri intregi de activitate. Geste considerata un drept fundamental al cetatianului. Feluri de G : G de sbproductie-(grevistii raman formal la locul de munca dar...), G in sah(grevistii intrerup succesiv in sectii si ateliere procesul de productie timp de 1-2 ore zi, G erlata(grevistii, pe parcursul unui schimb, inceteaza de cateva ori lucrul timp de 5-30 minute, G non-colaborare(refuzul de a lucra suplimentar sau de a indeplini munci care nu sunt prevazute in contractul colectiv de munca).
34.revolutia- cofl soc-este procesul fundamental al miscarii sociale, care apartine tuturor sistemelor sociale - R un caracter spontan si nu duce la schimbareaputerii politice in schimb ea vizeaza transformari profunde si conduce la schimbari structurale ale societatii. R se produc in urma acumilarii unor contradictii de ordin politic, economic, juridic sau moral. R presupune o pregatire prealabila, un program politic si ideologic mai mult sau mai putin structurat. Principala cauza a R este saracia, foametea si exploatarea maselr.cauzele ar mai fi : economice, juridice, politice, istorice, religioase, psihologicenu se pot adapta noilor cerinte.
35.razboiul- cofl soc-este procesul fundamental al miscarii sociale, care apartine tuturor sistemelor sociale. - raz este un conflict macrosocial, o interactiune intre 2 sau mai multe comunitati, etnii si state, in cadrul caruia cei implicati folosesc arme si actioneaza in baza unor norme strict determinate. R este o lupta armata, care presupune mai multiple manifestari de violenta intre partile combatante. Dupa scopul urmarit R pot fi : de cucerire sau de ocupare a noi teritorii. Dupa gradul de implicare al fortelpo avem R : total (unde toata populatia poate fi subiect a mobilizarii si R rece care este inteles ca un conflict de schis intre 2 grupari de state sau inter 2 superputeri, desfasurat in absenta unor actiuni militare directe(ex R rece dintre URSS si SUA intre 1945-1955). Formele R contemporan, sunt reprezentate de : acte de terorism, conflictae de starda, fanatismul religios, miscarile rasiste xenofobe(neonazistii). O acuza majora a R a fost lupta ptr apararea sau cucerirea de teritorii. Astazi datorita capacitatilor militare uriase si caracterului global, R ar pune in pericol intreaga civilizatie umana si din acesata cauza eforturile depuse ptr mentinerea pacii constitue principala preocupare a politicii internationale a majoritatii statelor.
36.devianta, delicventa, criminalitatea si infractionalitatea : devianta-este incalcarea flagranta a legilor si regulilor de convetuire soc, ingloband tipurile de reguli ce se abat de la conduita soc. Ex(homosexualitatea, consumul de dr, alcoolismul, prostit, omorurile)/ delicventa- constitue ace categorie a comportamentelor deviante, caracterizata prin periculozitate deosebita, savarsita cu discernamant si care sunt prevazute sanctiuni in codul penal. D exprima un comportament antisocial si intra sub incidenta justitiei. Avem si delic juvenila- acele acte delictuase comise de minori (14-15 ani pana la 18)./ criminalitatea- totalitatea actelor care incalca normele stabilite si violeaza codurile scrise(legea) si nescrise(asteptarile opiniei publice)./ infractionalitatea- se refera la comportamentele crininale de mare periculozitatea soc, care reunesc toate conditiile de lege penala ptr a fi clarificate ca atare./ graviditatea infractiunii vizeaza ierarhizarea faptelor penale in functie de pericolul pe care il reprezinta ptr societate. De ex calomnia sau sinulta sunt infr mai putin grave de cat talharia sau violul. Avem 2 mari categorii de infractiuni :1) violenta contra persoanei(omorul, tentativa de omor, vatamari corporale grave, pruncuciderea), 2)infract comise impotriva proprietatii-in dauna avutului public si privat(furt, talhrie, specula, dare si luare de mita, infractiuni de natura silvica).
37.problematica actuala a anomiei- este starea de dezorganizare a soc,caracterizata prin lipsa regulilor morale si juridice sau prin existenta unor contradictii si conflicte intre normele soc, ceea ce face imposibila orientarea actiunii umane si integrarea individului in colectivitate. Putem zice ca o societate este anomica daca rata delicventei, criminalitatii si sinuciderii creste. Daca intr-o soc schimbarile sunt rapide si crizele modifica normele soc, individul nu mai are norme clare si se provoaca deruta si dezorientare, producand comportamente deviante si delicvente si printr-un sentiment de iritare se pot finaliza prin sinucideri. Avem 4 tipuri de sinucideri :1S egoista(se datoreaza gradului redus de integrare al individului in societatea religioasa), 2 S altruista- opusa celei egoiste, care provine dintr-o solidaritate dusa la extrem(ex militarii prefera sinuciderea cand onoarea le-a fost incalcata), 3 S anomica- datorata miscarilor vietii economice 3- S fatalista- care rezulta dintr-un exces de reglementare. Situatia este mai frecventa la persoanele cu un viitor incert si a caror dorinte sunt restranse printr-o constrangere sociala, politica sau morala perceputa ca fiind agresiva aceasta forma de S este intalnita mai des la sclavi, detinuti, femei fara copii. / in ultimele decenii au avut loc profunde transformari social-culturale si soc-economice, care adus sociologiei abordari noi privind evoluia anomica. Forme de anomie actuale : disolutia institutionala(dezintegrarea institutiilor care nu-si mai indeplinesc sarcinile)/ alcoolismul si consumul de droguri, creste frecventa bolilor nervoase, specula, prostitutia, coruptia(c profesionala, c economica, c politica)
38.forme ale familiei - forme ale familiei - familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Ea include adulti de diferite sexe, dintre care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute social si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati, pe care îi cresc si îngrijesc. Formele familiei au la baza 2 clasificari mai inportante:dupa tipul de casatorie si organizarea interioara. Dupa tipul de castorie avem:casatorie pe grupe(cuprinde perechi casatorite, care traiesc impreuna in cadrul acceleiasi gospodarii), casatoria intermediara(care inseamna castoria intre un partener si un grup, poliandria-femeia este casatorita cu 2 sau mai multi barbati, poligamia- barbatul are 2 sau mai multe neveste, monogamia-un sg barbat cu o singura femeie )/ in functie de organizarea interioara a unei fam:(deosebim familii matrarhale-mama si exercita puterea,/patriarhale-tata-//-,si egalitate )/ dupa aria de provenienta a parteneriolor avem casatorii endogamice(se refera la castorii unde sotul si sotia provin din acelasi grup familial sau local-de obicei parintii aleg partenerul),exogamia(interzicerea casatoriei in interiorul grupurilor etnice)/ in fctie de varsta,pregatire profesionala si nivel de cultura, dar mai ales avera, deosebim casatoria homogama(unde nu sunt deosebiri semnificativa) si heterogama(unde apar discrepante mari intre elementele mentionate)/dpdv al nr de membrii si de generatii apartinatoare, deosebim fame extinsa(include pe langa nucleul familie\al sia le rude), f nucleara(include perechea maritala si copii), f incompleta (fam fara copii sau fara mama sau tata)
39functiile familiei familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Ea include adulti de diferite sexe, dintre care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute social si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati, pe care îi cresc si îngrijesc. Functii:-functia de reglare sexuala:-consta in reglementarea modului de satisfacere a nevoilor sexuale, familia fiind astfel locul de procreare si nastere a copiilor/ fctia economica- rezulta din necesitatea asigurarii conditiilor materiale indispensabile vietii de familie; aceasta fctie presupune antrenarea membrilor familiei in realizarea unor venituri suficiente, organizarea gospodariei pe baza unui buget de familie, ea presupune 3 dimensiuni mai importante(componenta productiva-producerea in gospodarie a bunurilor si serviciilor necesare traiului/ pregatirea profesionala a descendentior-trensmiterea ocupatiilor de la parinti la copii/ latura financiara-consta in administrarea unui buget si realizarea unor economii)/ functia de socializare si educatie-prin care familia asigura integrarea membrilor sai in viata sociala// functia afectiva- vizeaza realizarea echilibrului emotional, raspunzand nevoii de afectiune a omului//functia de control- rol de asigurare a integrarii sociale
40functionalitatea si disfunctionalitatea familiei. Forme noi de convietuire si viitorul familiei/ functionalitatea familiei depinde de o serie de factori de ordin intern sau extern. Factori interni: dragostea reciproca, sentimentul datoriei reciproce, aspiratia spre un status ridicat, grija pt confort, ingrijirea si educarea copiilor.//factorii externi se refera la sanctiunile morale, magice si religioase care nu permit sau impiedica divortul, dificultatile organizarii unei noi gospodarii, interventia unor institutii preocupate de ingrijirea copiilor.///disfunctionalitatea familiei este rezultatul aparitiei nemultumirii si a acumularii lor, confruntarea si conflictul, prezenta violentei, somajul, saracia, frustrarile sociale.in prezent familia tinde spre diminuarea sau chiar inlaturarea unor functii ale sale. Aceste transformari sunt insotite de aparitia unor noi moduri de vietuire si convietuire. Ex: celibatul- traire solitara / concubinajul- o forma de cuplu alcatuita din persoane de sex opus intre care nu exista relatii de casatorie/ menajul monoparental- rezultat al decesului unuia dintre parinti sau a divortului/ familia fara copii- rezultata din incapacitatea fiziologica de a avea copii sau ca urmare a aplicarii masurilor anticonceptionale/ apar si alt forme de familie:cuplurile de homosexuali,"comunele religioase", artistice si hippe si casatoria de proba.
|
